266 matches
-
directă a celui dintâi. Anume neutralitatea statului. Țin să accentuez aici, și o voi face cu orice ocazie, că statul român nu este un stat laic, așa cum se vehiculează în opinia publică. Statul român postcomunist nu și-a asumat niciodată laicitatea, erijându-se într-un adversar al religiei sau un martor indiferent al vieții religioase. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic. Nu avem nici un text de lege care să conțină sau
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
adversar al religiei sau un martor indiferent al vieții religioase. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic. Nu avem nici un text de lege care să conțină sau să facă trimitere la laicitatea statului român. Ce avem în schimb este o Lege a cultelor din anul 2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
în schimb este o Lege a cultelor din anul 2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță aici, dar una importantă: laicitatea, termen inspirat de tradiția legală franceză are o conotație restrictivă, de excludere a religiei din spațiul public; neutralitatea în schimb are o conotație pozitivă, implică respectul față de rolul public al cultelor. Cu alte cuvinte, statul român recunoaște cultele religioase, este
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
unele mesaje sunt benigne, niște glume proaste, sau sunt ceva cu potențial real de pericol. Corectitudinea politică îmi pare un semnal de suprainterpretare primitivă a lumii, a vieții, a limbajului. O transformare a țânțarului în armăsar. Sunt o adeptă a laicității la orice nivel, dar mi se pare derizoriu să spui că „înainte de Cristos“ ar putea ofensa pe nu știu cine, deci biata expresie e vinovată și trebuie schimbată. BBC, far de iluminare, dă în gropi cu chestia asta, din exces de zel
O fetiță goală pușcă și burkini sau cum ne-a construit algoritmul Facebook o lume fără nuanțe by https://republica.ro/o-fetita-goala-pusca-si-burkini-sau-cum-ne-a-construit-algoritmul-facebook-o-lume-fara-nuante [Corola-blog/BlogPost/338143_a_339472]
-
maghiarii, în plan geo-politic.) Pentru popoarele care s-au dezvoltat în interiorul granițelor unui stat (cazul francezilor sau englezilor) omul a primit valoare în sine ca individ, comunitatea având o importanță derivată. Organizarea acestor popoare s-a bazat pe principiile secularismului/laicității (potrivit căruia toate credințele și religiile, inclusiv agnosticii, au drept egal la existența și la protecție statală) și drepturilor individuale. Atunci când unei atari mulțimi i s-a spus „națiune”, s-a înțeles că este vorba despre o comunitate voluntară și
DEMOCRAŢIE ŞI EGALITATE (2) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_severin_democratie_adrian_severin_1361623968.html [Corola-blog/BlogPost/352047_a_353376]
-
pact social (printr-un “Contract natural”) între noii oameni planetari și preoții creștinătății și a altor confesiuni religioase (inclusiv cu preoții, imami, ai islamului) și nu în ultimul rând cu preoții Divinității și ai “Artei-transformării”, care reprezintă religia civilă, noua laicitate. În al doilea rând este imperios necesar să se încheie, în plan geopolitic, militar, economic și cultural, un nou pact politic între nouă puterea religioasă (reformata) și puterea militară mondială, respectiv între România, SUA & Anglia, Germania & Rusia și emisarii spioni
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1375872046.html [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
De aici și dificultatea de a lupta contra secularizării, odată pentru că este o mișcare istorică începută de la Renaștere și care a continuat până în prezent, și în al doilea rând pentru că este un fenomen foarte complex. Nu trebuie confundată secularizarea cu laicitatea. De exemplu, Statele Unite ale Americii sunt o țară foarte puțin laică, unde bisericile joacă un rol fundamental, dar o țară foarte secularizată. De aici obținem un alt sens al secularizării, și anume că secularizarea presupune abolirea eshatologiei. Mai înainte trebuie
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
a supraviețui, argumentul național. Și deci în aceste experiențe ale popoarelor ortodoxe, experiențe extrem de dificile (în mod contrar ideii răspândite, este o lume a martirilor), a fost și o experiență foarte complicată cu puterile politice. Aici intervine un principiu al laicității care nu este urmat de cel al secularizării, de a ști că Biserica este câștigătoare dacă ține distanța față de stat, că Biserica asumă viața popoarelor și le apără în fața statului. Iar aici este o lecție nouă născută din Kremlin, de la
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
Gomboș, are drept autor pe Părintele Profesor George Remete de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, care adduce în atenția noastră un subiect incitant: Ființa și Credința, ce preocupă și frământă pe fiecare credincios, în această perioadă, marcată de cruciada laicității împotriva Bisericii Creștine, când organizații oculte, în cadrul "marelui proiect de creare a Noii Ordini Mondiale", urzesc la pregătirea, în vaste laboratoare, a apariției unei noi religii universale. Autorul subliniază că "Iisus Hristos rămâne întrebarea și reflecția inevitabilă, oricât ar vrea
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1416480608.html [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
Statele europene au afirmat apartenența lor la credința în Dumnezeu în textul din Constituțiile lor. Moștenirea religioasă este precizată chiar în Constituțiile unor state ce se numesc laice. Spectrul larg al relațiilor juridico - religioase, referitoare la Bisericile de stat și laicitate, neutralitate și cooperare își au originea în imanenta diversitate din țările comunitare. Cum ar fi spre exemplu: Franța prezintă șapte sisteme legislative religioase diferite. Particularitățile lor se întâlnesc în Alsace - Moselle, în Guyana ori La Mayotte. Regatul Unit trebuie să
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_conlucrarii_religiilor_.html [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
pact social (printr-un “Contract natural”) între noii oameni planetari și preoții creștinătății și a altor confesiuni religioase (inclusiv cu preoții, imami, ai islamului) și nu în ultimul rând cu preoții Divinității și ai “Artei-transformării”, care reprezintă religia civilă, noua laicitate. În al doilea rând este imperios necesar să se încheie în plan geopolitic, militar, economic și cultural, un nou pact politic între noua puterea religioasă (reformată) și puterea militară mondială, respectiv între România, SUA & Anglia, Germania & Rusia și emisarii spioni
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1360228217.html [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
Mulți laici, puțini aleși; Nevoia dialogului; Miniștri sau călugări?; O veste bună?; Un Papă particular; Cruciatul teuton; Doliul Bisericii Ortodoxe Ruse; Pofta de sânge; Taxa pe ecumenism; Ortodoxia românească: deficitul comunicării și inflația retorică; Despre bun-simț, discernământ și civilizație; Clericalism, laicitate și sacerdoțiul universal, p. 175-241), punctează construcții ale mentalului și comunicaționalului din aria Ortodoxiei, identificând și propunând spre reflexie o serie de probleme ale vieții socio-pastorale contemporane. Incitante și curajos propuse, acestea consumă multe din dilemele rostite anost de alții
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mihail_neamtu_.html [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
directă a celui dintâi. Anume neutralitatea statului. Țin să accentuez aici, și o voi face cu orice ocazie, că statul român nu este un stat laic, așa cum se vehiculează în opinia publică. Statul român postcomunist nu și-a asumat niciodată laicitatea, erijându-se într-un adversar al religiei sau un martor indiferent al vieții religioase. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic. Nu avem nici un text de lege care să conțină sau
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
adversar al religiei sau un martor indiferent al vieții religioase. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic. Nu avem nici un text de lege care să conțină sau să facă trimitere la laicitatea statului român. Ce avem în schimb este o Lege a cultelor din anul 2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
în schimb este o Lege a cultelor din anul 2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță aici, dar una importantă: laicitatea, termen inspirat de tradiția legală franceză are o conotație restrictivă, de excludere a religiei din spațiul public; neutralitatea în schimb are o conotație pozitivă, implică respectul față de rolul public al cultelor. Cu alte cuvinte, statul român recunoaște cultele religioase, este
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
în diverse colțuri ale lumii sînt copiii „Primăverilor arabe”, copiii „democratizării” prin forță armată a țărilor arabe libere. N-ar trebui ignorate intervențiile Franței în Libia și Mali, dar și faptul că Occidentul vrea cu tot dinadinsul să impună o laicitate fără limite. Și o libertate la fel. Printr-o propagandă agresivă face eforturi considerabile pentru înlocuirea sistemului religios cu unul laic, extrem de permisiv unor manifestări comportamentale radicale, unor orientări sexuale deviante, ele însele, atentate asupra moralității tradiționale și familiei creștine
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete by http://uzp.org.ro/pornografie-teroare-laicitate-fara-limite-dispret-fata-de-alte-culte-si-planuri-secrete/ [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
Statele europene au afirmat apartenența lor la credința în Dumnezeu în textul din Constituțiile lor. Moștenirea religioasă este precizată chiar în Constituțiile unor state ce se numesc laice. Spectrul larg al relațiilor juridico - religioase, referitoare la Bisericile de stat și laicitate, neutralitate și cooperare își au originea în imanenta diversitate din țările comunitare. Cum ar fi spre exemplu: Franța prezintă șapte sisteme legislative religioase diferite. Particularitățile lor se întâlnesc în Alsace - Moselle, în Guyana ori La Mayotte. Regatul Unit trebuie să
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
și stabilă este o condiție prealabilă pentru o eventuală aderare la UE. Cu toate acestea, par să existe două motive de îngrijorare. Primul este istoria Turciei de intervenție militară în procesul politic. Deși armata este fără îndoială un garant important al laicității și stabilității, orice tentativă de a submina un guvern ales ar periclita definitiv ambițiile Turciei de aderare la UE. Al doilea motiv de îngrijorare este poziția dominantă a AKP în peisajul politic, unii observatori temându-se de trecerea graduală la un
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
de site-uri internet. O altă problemă importantă este accesul femeilor la viața publică. Constituția turcă le interzice femeilor care poartă voalul tradițional accesul în universități, în condițiile în care 70 % dintre femei poartă astfel de voaluri. Această luptă între laicitate și democrație este o adevărată provocare în Turcia. Doresc, de asemenea, să menționez problema kurzilor, și anume recunoașterea lor ca minoritate națională. Soluțiile propuse de guvernul turc nu sunt satisfăcătoare. Este adevărat că au început să recunoască limba kurdă, dar constituția
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
putea niciodată să se amestece în politica Turciei, cum a mai făcut înainte. Astfel, Erdogan și-a eliminat singurul rival. A dispărut singura cale de limitare a puterii personale enorme pe care a acumulat-o președintele Turciei. Armata, garantă a laicității și democrației, cu ofițeri antrenați la Washington, a evitat până acum derapaje către formule dictatoriale sau către o guvernare teocratică. Acum, Armata e compromisă, iar Erdogan beneficiază de un mare sprijin popular. Are controlul total al Armatei. Mai mult, a
Lovitura militară, înscenată de Erdogan. Singurul scenariu care i-ar fi adus sultanului TOATĂ puterea by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104254_a_105546]
-
Dezvoltarea comunitară și rețelele de comunicare 40. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 41. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 42. Anomie și devianță în societățile conflictuale 43. Intelectualii și puterea 44. Mobilități și migrații în regiunea Mării Mediterane 45. Laicitatea statului și secularizarea societății între modernitate și recucerire comunitară 46. Sprijin în dezvoltarea internațională ca reflectare a geopoliticii sau respectarea obiectivelor noului Mileniu? Facultatea de Geografie și Geologie Domeniul Geografie: 47. Efectele globalizării asupra organizărilor regionale 48. Globalizare/Europenizare: efectele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263701_a_265030]
-
Dezvoltarea comunitară și rețelele de comunicare 40. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 41. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 42. Anomie și devianță în societățile conflictuale 43. Intelectualii și puterea 44. Mobilități și migrații în regiunea Mării Mediterane 45. Laicitatea statului și secularizarea societății între modernitate și recucerire comunitară 46. Sprijin în dezvoltarea internațională ca reflectare a geopoliticii sau respectarea obiectivelor noului Mileniu? Facultatea de Geografie și Geologie Domeniul Geografie: 47. Efectele globalizării asupra organizărilor regionale 48. Globalizare/Europenizare: efectele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]
-
împotriva armata Statelor Unite au fost justificate ca acte de rezistență la opresiune. A condamnat atentatul sinucigaș și violența drept tactici. Ramadan susține că terorismul nu este justificat, chiar dacă uneori este de înțeles. Ramadan s-a pronunțat împotriva legii franceze privind laicitatea și simbolurile religioase din școli. Ramadan a scris că răspunsul musulman al discursului Papei Benedict al XVI-lea despre islam a fost disproporționat, și a încurajat de regimurile islamice reacționare, în scopul distragerii atenției populației lor, și că nu a
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
1934 prin care a introdus portul hainelor moderne și a modei din vest, în locul valurilor și al turbanelor, considerând vesmintele tradiționale că pe niște simboluri ale unei societăți degenerate și învechite. Încurajarea adoptării modei vestimentare occidentale este unul dintre semnele laicității republicii kemaliste. În Turcia laicitatea reprezintă un fundament al Republicii kemaliste, fiind înscrisă în Constituția din 1924 și de asemenea în Constituția din 1980. Acest concept fundamental pentru societățile moderne este în cazul Turciei chiar mai vechi decât revoluția kemalistă
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
portul hainelor moderne și a modei din vest, în locul valurilor și al turbanelor, considerând vesmintele tradiționale că pe niște simboluri ale unei societăți degenerate și învechite. Încurajarea adoptării modei vestimentare occidentale este unul dintre semnele laicității republicii kemaliste. În Turcia laicitatea reprezintă un fundament al Republicii kemaliste, fiind înscrisă în Constituția din 1924 și de asemenea în Constituția din 1980. Acest concept fundamental pentru societățile moderne este în cazul Turciei chiar mai vechi decât revoluția kemalistă, avându-și originile în reformele
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]