254 matches
-
ci opt, datorită calității sale de a fi dublul lui patru căci, în gândirea dogonilor, tot ce este pur, adică just, este dublu. De aici, până la impresionalism nu este o cale lungă. Poetul degusta concretul halucinant, depunând un effort de laicizare a motivelor religioase, având vocație spre plasticitate, având o înrudire cu Francis Jammes și Jules Renard, prin evocarea fondului autohton, pendulând între realitate și himera:” Mă voi trezi mereu agonizând,/ Rânjind parșiv, iubindu-mă-n osânda/ Tot alergând de mine
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442469072.html [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
stigmă, cum spuneau anticii greci. Dealtfel acolo, în mitul originar, se află o stigmă și mai teribilă, esențială, o sentință de fapt, atribuită divinității creatoare, Elohim*. Așa zisul „ păcat originar”. Însă acest păcat este în mod frecvent înțeles eronat, prin laicizare și efecte sincretice, interculturale, ca fiind unul erotic: fructul interzis din care Eva ar fi mușcat se referă la unul din cei doi pomi ( arbori fructiferi, evident ai unui cod, ai unei parabole, cel al „ conștiinței binelui și răului”.Înțelegem
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pseudo_eseu_recapitulare_despre_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
paralizează luarea de decizii majore, așa că putem vorbi și de un „failed imperium, failed sacerdotium”. Dacă Imperiu depinde de Papa și Împărat - vedem că ultimul lipsește, iar papa Benedict XVI s-a retras sufocat de relativism, de primatului economiei, de laicizarea chiar și a clerului și a unor pseudo-ceremonii sacre. Dacă destinul final al lumii, eshatologia universală se diluează, dispare, atunci nu metafizica, ci economia are ultimul cuvânt și sensul vieții se degradează. Să ne reamintim că democrația a apărut ca
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1446529664.html [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
data de 3 iulie 1958). 4 Apud N. Hurjui, Episcopul Grigorie Leu. Omul și fapta (teză de doctorat susținută la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea București), București, 1999, p. 249. 5 După aplicarea decretului din 4 august 1948 care privea laicizarea învățământului românesc, reacțiile nu au întârziat să apară. Astfel, Grigorie Leu, episcopul de Huși, a ținut în județul Fălciu (astăzi în jud. Vaslui) o ședință regională cu preoții din patru județe și le-au spus că, dacă în școli s-
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
predate de preoți în biserică. Li s-a cerut preoților să meargă din casă în casă și să ceară părinților copiilor de până la 18 ani să-și lase copiii la biserică pentru a primi învățătura bisericească (L. Grigorescu, Politica de laicizare a slujitorilor Bisericii și a credincioșilor, în Analele Sighet, vol. VII, București, Fundația Academia Civică, 2000, p. 103); același episcop a înfruntat ordinele partidului de detronare a sa și desființare a scaunului de Huși, pentru ca în cele din urmă să
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
să-mi ajute Dumnezeu ! și de la „manipularea“ religiei de către politicieni), Cele trei priviri (interviu acordat de Dan Puric lui Robert Turcescu, de la Realitatea Tv, din 10 august 2007, pornind de la lămurirea aserțiunii Mătur poteca spre Biserică și continuând pe temele: laicizarea, originea transcendentă a Neamulu, întâlnirea cu omul răsturant - p. 119; etc.), Zece leproși (predică rostită la Mănăstirea Petru Vodă, în 20 ianuarie 2008, despre o prelungire a puterii Cuvântului lui Dumnezeu - p. 134, Comunitate Europeană și Creștinism etc.), Cine suntem
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
studiile mele se exclud reciproc. Chiar și în teza mea de doctorat am căutat o punte de legătură între etica religioasă și etica politicii. Activitatea politică se supune unei etici ca orice alt tip de activitate. Cu tot curentul de laicizare a instituțiilor politice, care s-a dezvoltat de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, puterea, instrumental politicii, a conservat, în societățile moderne, trăsăturile sacrului. Acestea apar mai ales prin intermediul „liturghiilor politice”, pe care le observăm chiar și în societățile politice ce
UN URCUS AL CUNOASTERII SINELUI de GEORGE FILIP, POET – CANADA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_urcus_al_cunoasterii_sinelui.html [Corola-blog/BlogPost/340767_a_342096]
-
în 1970 sub coordonarea profesorului Mihai Pop15 nu conține texte din comuna Câineni, ci numai din comuna Boișoara. În 1973, apare lucrarea lui C. Mohanu 4, ,,Fântâna dorului”, care conține 115 colinde din toată Țara Loviștei și unde autorul ,,decretează” laicizarea totală a colindelor în această zonă, evident, greșind profund; de fapt, credem că nici el nu era convins de această ,,laicizare”, ci a făcut afirmația în cauză doar ... pentru a se pune bine cu autoritățile comuniste (eventual, pentru a-și
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
lucrarea lui C. Mohanu 4, ,,Fântâna dorului”, care conține 115 colinde din toată Țara Loviștei și unde autorul ,,decretează” laicizarea totală a colindelor în această zonă, evident, greșind profund; de fapt, credem că nici el nu era convins de această ,,laicizare”, ci a făcut afirmația în cauză doar ... pentru a se pune bine cu autoritățile comuniste (eventual, pentru a-și putea tipări cartea!). Ion Piloiu, originar din Boișoara, publică două lucrări: prima - în 198116, care cuprinde 116 colinde puse pe note
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
data de 3 iulie 1958). 4 Apud N. Hurjui, Episcopul Grigorie Leu. Omul și fapta (teză de doctorat susținută la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea București), București, 1999, p. 249. 5 După aplicarea decretului din 4 august 1948 care privea laicizarea învățământului românesc, reacțiile nu au întârziat să apară. Astfel, Grigorie Leu, episcopul de Huși, a ținut în județul Fălciu (astăzi în jud. Vaslui) o ședință regională cu preoții din patru județe și le-au spus că, dacă în școli s-
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486103090.html [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
predate de preoți în biserică. Li s-a cerut preoților să meargă din casă în casă și să ceară părinților copiilor de până la 18 ani să-și lase copiii la biserică pentru a primi învățătura bisericească (L. Grigorescu, Politica de laicizare a slujitorilor Bisericii și a credincioșilor, în Analele Sighet, vol. VII, București, Fundația Academia Civică, 2000, p. 103); același episcop a înfruntat ordinele partidului de detronare a sa și desființare a scaunului de Huși, pentru ca în cele din urmă să
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486103090.html [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
data de 3 iulie 1958). 4 Apud N. Hurjui, Episcopul Grigorie Leu. Omul și fapta (teză de doctorat susținută la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea București), București, 1999, p. 249. 5 După aplicarea decretului din 4 august 1948 care privea laicizarea învățământului românesc, reacțiile nu au întârziat să apară. Astfel, Grigorie Leu, episcopul de Huși, a ținut în județul Fălciu (astăzi în jud. Vaslui) o ședință regională cu preoții din patru județe și le-au spus că, dacă în școli s-
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
predate de preoți în biserică. Li s-a cerut preoților să meargă din casă în casă și să ceară părinților copiilor de până la 18 ani să-și lase copiii la biserică pentru a primi învățătura bisericească (L. Grigorescu, Politica de laicizare a slujitorilor Bisericii și a credincioșilor, în Analele Sighet, vol. VII, București, Fundația Academia Civică, 2000, p. 103); același episcop a înfruntat ordinele partidului de detronare a sa și desființare a scaunului de Huși, pentru ca în cele din urmă să
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
epoca absolutismului și a despotismului tiranic; privite „în mare” lucrurile, Revoluția a părut un gigantic pas înainte al omenirii, în direcția libertății și a progresului, a acomodării cu adevăratele valori; pe de altă parte, nonvaloarea colosală promovată a fost radicala laicizare a gândirii și a viețuirii umane, secularizarea atee și indiferența religioasă, care L-au exclus pe Dumnezeu din viața publică și din conștiința individuală, calificându-l drept „irelevant”. Cfr. Editoriale: Riflessioni critiche sulla Rivoluzione Francese, în Civv. Catt., 1989, IV
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
este o valoare-fundament, fără de care valorile-țintă ale modernității nu au temei legal, nici consistență și nici viitor. Nu există libertate, egalitate sau solidaritate fără temei constituțional, fără garanții legale. În sfîrșit, sentimentul creștin al sacrului s-a relativizat, atît prin laicizarea statutului, cît și prin expansiunea ecumenismului, prin acceptarea că sacrul are modalități diverse de manifestare, circumscrise tradițiilor culturale. După cum spune un proverb arab: „Dumnezeu este un munte și sînt o mulțime de drumuri și cărări pe care acesta poate fi
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
ca fiind abuzive, intolerante și chiar violente. Scopul este, evident, același: marginalizarea, cu orice preț, a religiei, precum și a educării tinerilor în spiritul cunoașterii și trăirii acesteia. Toate aceste acțiuni, vădind semnale clare de promovare a secularismului, în sens de laicizare forțată, au avut, în mod paradoxal, un efect contrar celor așteptat de promotorii lui: Biserica a reacționat ferm, atât prin combaterea erorilor și denigrărilor proferate, cât și prin implementarea unor strategii misionare mai eficiente, însemnând revizuirea și remedierea unor aspecte
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Autorului CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECȚII DIN JUDEȚUL MEHEDINȚI Varvara Magdalena Măneanu Epoca domniei lui Constantin Brâncoveanu, este considerată ca a fost una de înflorire a tuturor artelor și a răspândirea slovei tipărite orientată spre laicizare și preocuparea pentru tipărirea cărții bisericești în limba română. Pentru aceasta ea prezintă și azi un punct de atracție pentru cercetarea istoriei culturii în context național sau mai larg european. În județul Mehedinți există un număr considerabil de cărți religioase
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1408358833.html [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
ca fiind abuzive, intolerante și chiar violente. Scopul este, evident, același: marginalizarea, cu orice preț, a religiei, precum și a educării tinerilor în spiritul cunoașterii și trăirii acesteia. Toate aceste acțiuni, vădind semnale clare de promovare a secularismului, în sens de laicizare forțată, au avut, în mod paradoxal, un efect contrar celor așteptat de promotorii lui: Biserica a reacționat ferm, atât prin combaterea erorilor și denigrărilor proferate, cât și prin implementarea unor strategii misionare mai eficiente, însemnând revizuirea și remedierea unor aspecte
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
contat .... când m-am uitat la emisiunea ta despre planetă verde ..și chiar nu prea mă interesează egologia ....adik îmi place inteligență ta ... și coerentă ..și felul de a te îmbracă și te-a purta ...ce nu-mi place ...e laicizarea ta ...și gândirea de stânga pe care ți-o impută unii.... deși Tutea spunea că “dacă nu ești de stânga când ai mai puțin de 30 de ani înseamnă că nu ai inima”... Eu nu te critic ... nu te laud
De cizme non disputandum by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82906_a_84231]
-
le președinte, asasinarea guvernatorului Salmaan Taseer nu este doar o tragedie personală, ci și o tragedie pentru democrația din Pakistan. Toate incidentele și cazurile deplorabile menționate în rezoluție constituie un semnal intimidant al refuzului societății pakistaneze de a se orienta către laicizare și al intensificării extremismului religios. Cum poate Pakistanul să se numească o democrație atunci când libertatea de religie acordată prin Constituție este ignorată complet prin aplicarea legii referitoare la blasfemie, căreia Salmaan Taseer i s-a opus. Aș dori ca Uniunea Europeană
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
i-au fost risipiți călugării și călugărițele (cei care au mai scăpat cu viață, deoarece mulți au fost ghilotinați), i-au fost confiscate proprietățile materiale, i-au fost retrase și negate privilegiile și, cel mai grav, ea a dus la „laicizarea” (descreștinarea) ideilor și moravurilor. Confiscarea imenselor proprietăți ale bisericii de către statul francez nu este însă o premieră în istoria Europei, Anglia procedând la o măsură similară cu secole înaintea Revoluției franceze, când Henric al VIII-lea a confiscat proprietățile funciare
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
și mai dificile. Dificil a fost (și mai este) și procesul de adaptare la democrațiile moderne. Istoria creștinismului în secolul al XX-lea, din acest punct de vedere, poate fi citită ca istoria unei confruntări delicate cu „modernismul” și cu „laicizarea”, secularismul. În general, însă, este vorba de o reluare viguroasă a vieții creștine, care a străbătut toate confesiunile creștine, propunând noi sinteze teologice (deosebit de bogat este filonul spiritualității și al teologiei protestante inițiate, în secolul al XIX-lea, de Søren
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
artiști cunoscuți ai vremii, să zugrăvească biserici din București. Este de remarcat faptul că atât pictura bisericească a lui Mișu Popp (care a avut printre antecesorii săi preoți), cât și cea a lui Constantin Lecca au urmat aceeași tendință de laicizare și umanizare a chipurilor de sfinți, care până atunci erau concepute hieratic și erau stilizate schematic. Ei au preluat linia pe care au mers înaintașii lor în istoria artei românești Gheorghe Tattarescu și Nicolae Grigorescu, la începuturile creației sale. Folosind
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
realizate de Mișu Popp, chiar dacă inițial au avut un scop propagandistic și uneori executarea lor a fost lipsită de valori artistice. Atât pictura bisericească a lui Constantin Lecca, cât și cea a lui Mișu Popp au urmat aceeași tendință de laicizare și umanizare a chipurilor de sfinți, care până atunci erau concepute hieratic și erau stilizate schematic. Ei au preluat linia pe care au mers în istoria artei românești înaintașii lor, Gheorghe Tattarescu și Nicolae Grigorescu la începuturile sale. Toți aceștia
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
fiind pictat singur, în semiprofil cu racursiuri liniștite, spre deosebire de cea a lui Michelangelo unde Dumnezeu are însoțitori și este reprezentat cu fața la privitor. Ca o concluzie generală pentru pictura religioasă a lui Mișu Popp, este că el a continuat direcția de laicizare pe care Constantin Lecca a inițiat-o prin umanizarea chipurilor de sfinți. Astfel, se constată că Mișu Popp a preluat și și-a adoptat aceeași formulă a picturii bisericești care se întâlnește la Nicolae Popescu, la Tattarescu, la Gheorghe Ioanid
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]