292 matches
-
luăm zahăr pe cartela.Multumim celor care au avut curaj să moară petru o viață m-ai bună să încercăm să nu-i uitam.Multumim. Aș vrea să aprind și eu o lumânare pe 22 decembrie... Fără scuze, comentarii și lamentări vreau să spun că abia de anul ăsta, adică la 17 ani de la...am inceput sa ma gandesc serios la ce s-a întâmplat atunci...și totul încă este o nebuloasa în mintea mea. Singurul lucru cert e ca niște
Lumanari impotriva uitarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83022_a_84347]
-
succes (...)”. Urmează cele trei puncte de suspensie ațâțătoare. August se pare că este luna erotică a tânărului ofițer rus deplasat în Balcani. Se cunoaște virilitatea lui Tolstoi. Legătura lui mai spre bătrânețe, la Iasnaia-Poliana, cu o țărancă simplă însă inteligentă... Lamentările, cu scrisul, însoțite acum de acute crize erotice. 5 august. “M-am sculat devreme și m-am apucat imediat cu plăcere de scris. Am scris bine, pentru că am scris cu plăcere, sfârșitul episodului cu ghiuleaua. Dar, vai, pe la ora 12
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
Spunem ,,în sfârșit’’ pentru că din ce în ce mai rar sau mai greu, Noua ProVincia Corvina își mai face apariția printre surorile ei literare. Și nu pentru că nu ar merita, dimpotrivă, ci din lipsă de fonduri spre a fi publicată. Dar să lăsăm laoparte lamentările și să vedem ,,partea plină a paharului’’, adică cele 120 de pagini care prin conținutul și semnăturile pe care le găzduiește, ne umplu sufletul de bucurie. Director Fondator, Eugen Evu a reușit cu abilitate să alcătuiască un colegiu de redacție
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
pomană. Căci vocea rostește solomonic și răspicat: - E ziua la copil, domnu'. Omu' e-n casa lui. Lăsați, că n-a murit nimeni dintr-un chefuleț. Între timp, chefulețul virează decis spre orgie. Din pereți nu se mai aud doar lamentări sfâșietoare, ci și niște zgomote care sugerează că nu toată lumea e la fel de nefericită în dragoste. Paradoxal, cu cât manelistul suferă mai intens, cu atât fericirea petrecăreților e mai colorată. Se chiuie cu aplomb, se tropăie vehement, se scot țipete care
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
cuprinsese frica.O frică la fel de intensă ca cea care m-a făcut să vreau să o iau la goană, așa legată cum eram, de masa de operație. Dar a trebuit să îi zâmbesc puștiului care, sfidând interdicția lui Cornel și lamentările Clementinei, m-a condus la aeroport atunci când plecam din țară. - ...nu-mi mulțumi, n-ai de ce! mi-a șoptit în taxi, nici nu știi cât de mult îmi place aeroportul! de fapt, n-am mai fost decât acum trei luni
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
nevăzutI-a sorbit prin trunchiu-i dorulBolta i-a privit miratăStelele cădeau în apăUmbra nopții deșiratăPurta mantia de capăO fată din satul meuSe iubea în Herăstrău- Din porunca lui Tezeu -C-un fag cu trup de flăcăuBucurești, Herăstrău, vara lui 2015... XII. LAMENTĂRI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016. Lamentări Poetului Mihail Janto La ce bun lamentările în van -Ne irosim și timp și energie- Când venerăm umili Calul Troian De parc-am fi loviți de-apoplexie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
nopții deșiratăPurta mantia de capăO fată din satul meuSe iubea în Herăstrău- Din porunca lui Tezeu -C-un fag cu trup de flăcăuBucurești, Herăstrău, vara lui 2015... XII. LAMENTĂRI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016. Lamentări Poetului Mihail Janto La ce bun lamentările în van -Ne irosim și timp și energie- Când venerăm umili Calul Troian De parc-am fi loviți de-apoplexie Mulți criticăm pe stradă și pe “post” Pe șarlatanii trădători de țară Dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
satul meuSe iubea în Herăstrău- Din porunca lui Tezeu -C-un fag cu trup de flăcăuBucurești, Herăstrău, vara lui 2015... XII. LAMENTĂRI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016. Lamentări Poetului Mihail Janto La ce bun lamentările în van -Ne irosim și timp și energie- Când venerăm umili Calul Troian De parc-am fi loviți de-apoplexie Mulți criticăm pe stradă și pe “post” Pe șarlatanii trădători de țară Dar îi votăm tăcuți și fără rost Pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Popoare din IMPERIU IPOCRIT La noi în ȚARA se pretind stăpâni Ne închinăm la moaște și la sfinți Când clopotul la schit a amuțit Ne-au văduvit de ape și de munți ... Citește mai mult LamentăriPoetului Mihail JantoLa ce bun lamentările în van-Ne irosim și timp și energie-Când venerăm umili Calul TroianDe parc-am fi loviți de-apoplexieMulți criticăm pe stradă și pe “post”Pe șarlatanii trădători de țarăDar îi votăm tăcuți și fără rostPe veneticii aleși “din afară”Cum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
ta de ie Și-o sabie cu vârful ascuțit Cu versul tău lovește fără teamă Nevolnicii care te-au prigonit Nu suporta o viață de cazarmă Și nici destinul celui urgisit! Iubirea ce durează-n veșnicie N-acceptă plânsete și lamentări Nici marea-nvolburată, pe-o tipsie, Nu te va duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia dreptății Croiește-ți drumul către nemurire Ridică sus stindardul libertății Nu accepta nici dram de umilire ... Citește mai mult Frământări amareNu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
normal, nu numai în cadrul retrospectivei. Ceea ce mi s-a părut impresionant la pelicula lui Jafar Panahi nu a fost atît tema (pentru că s-au mai făcut filme despre condiția femeii în țara ayatollahilor), cît abordarea ei care evită capcanele unei lamentări puțin interesante estetic sau ideatic. în plus, femeile din Offside, cărora, din motive moraliste, li se refuză accesul pe stadionul unde joacă echipa națională, afișează cu naturalețe un protest prefect funcțional atît în plan politic imediat, cît și într-un
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
în ce fel. Astăzi, DNA-ul inversează sau chiar schimbă datele problemei. Este de lăudat și sper să mai existe și alte personaje ca domnul Iacobescu în procuratură ca lucrurile să fie clarificate!", a declarat Mădălin Voicu. Acestă târguială, această lamentare, acestă moarte prelungită, care până la urmă va veni în ceea ce îl privește pe Mircea Băsescu, va ajunge până la porțile Cotroceniului. Și atunci normal că există oameni care se feresc să aducă dovezi eficiente și concrete pentru a fi inculpat și
Bercea-Băsescu. Mădălin Voicu: Tăcerea din dosarul lui Mircea Băsescu, legătură directă cu Traian Băsescu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28148_a_29473]
-
ideologice», dar și vreo două antologii din gândirea Tovarășului, alături de manualele de chimie și de fizică păstrate din vremea liceului (sau îl făcuse de curând, la seral?)”. Permanenta distanțare critică, autoironică a naratorului de propriul discurs - ce alternează notații acide, lamentări legate de condiția navetistului, a profesorului de liceu cu aspirații superioare statutului său în lume, cu observații uneori cinice, alteori comice, despre aventurile sale amoroase - ține de altfel de tonul general al romanului. Dincolo de umorul de situație sau de reflecțiile
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
pentru reflecții: "există cauzele comune și cîinii. comunicatele/ șosetele metropolei și mortul de la fereastră ca/ și cum duminica/ eu sub asfalt creșteam și meditam la clandestinitatea modelului meu vicios". Asociațiile uneori șocante de noțiuni cu referent abstract și predispoziția pentru lamentări și nostalgii construiesc un discurs poetic obositor la lectură: "un copil. alerga pe sub piele (gratii revelatoare)/ pe șantierul silențios/ o! gratii revelatoare cimitirul de mult ridicat e/ cu macaraua la cer/ și ce mai tată avea; aplecat peste rîu agățat
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
cu elan quijotesc, pentru tot ce este tînăr și tot ce e nou, admirația necondiționată în fața marilor modele Eminescu și Călinescu, neobosita luptă pentru apărarea miturilor fondatoare, în contrast cu demitizarea vieții literare (și nu numai) de azi, micile sale țîfne și lamentări, fac interesant aproape orice rînd scris de Marin Mincu. De fiecare dată autorul are ceva de spus. Niciodată nu scrie, precum alții, doar din obligația de a umple un spațiu tipografic care i-a fost rezervat. Elegant și drept ca
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
care să-l vizeze pe fiul acestuia . Una dintre aceste abordări este chiar a lui Popescu. Astăzi, 07.07.2011, pe site-ul el a scris un editorial, reacție la acest articol. În ceea ce îi privește pe Chirieac și Andreescu, lamentările lui CTP nu au obiect. Articolul era semnat, pe de o parte. În niciun caz nu aparținea redacției, în ansamblu. Pe de altă parte, dacă e pe asumatelea, mi-l asum eu: să mă facă ticălos doar pe mine! Nu
Popescu şi un om cu care a lucrat () [Corola-journal/Journalistic/25860_a_27185]
-
două încercări la 215 kg. Pentru a urca pe treaptă a treia a podiumului de premiere Gabriel al nostru trebuie să ridice 217 kg! Altfel, și el, si noi, cei care-l susținem, vom rămâne, ca de atâtea ori, cu lamentarea că „a fost atât de aproape”...Românul se află față-n față cu o bară încărcată cu niste discuri ce însumează o greutate pe care nu a ridicat-o niciodată(!) deasupara capului... Dar dacă vrea să-și rostuiască toată viața
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92541_a_93833]
-
să acționați. Că o să vă sacrificați timpul și nervii bifând toate procedurile necesare unei reclamații. Acțiune! E nevoie de acțiune! Într-o țară primitivă ca asta, nu merge decât cu acțiune. Nu merge cu proteste elegante pe Facebook sau cu lamentări pe bloguri și în presă. Acțiune și frică! Noi să scoatem bâtele simbolice și să acționăm, ei să facă în pantaloni de frica acțiunilor noastre! La bâte, oameni buni, altfel vor fi și copiii noștri, peste 20 de ani, cu
SĂ SCOATEM BÂTELE! Îndemn explicit la violență simbolică! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20132_a_21457]
-
pisicoasa se acceptă doar în doze mici, pentru ca, vezi Doamne, ce-i prea mult strică. În public, se permite ținutul de mână. Orice altceva e inacceptabil și stârnește proteste vehemențe („E exagerat! E absurd! Cine-a mai pomenit așa ceva?”) sau lamentări disperate („Ooof, cine v-o fi băgat vouă toate prostiile astea-n cap!?”). Lucrurile se complică și mai mult când vine vorba de dansat. Eu mi-s tare dănsăreață din fire. De fiecare dată când ne pornim spre vreun eveniment
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
vorba de-o etapă ulterioară aprinderii sentimentale, desfășurărilor ingenuu patetice care fac posibile miezurile actualelor formule dense în aparenta lor sicitate ce nu reprezintă un început ci un final de ciclu sufletesc. Un bilanț formal al acestuia. Prezumatele afecte, sfîșieri, lamentări, ipostaze dolorice ale unei ființe care nu-și reneagă devenirea sunt absorbite în imagistica cerebrală în care, totuși, răzbat avînturile inițiale. Poza romantică e lucid asumată ca o concesie a conștiinței: "toată noaptea / bate-n perete / cu aripa-i neagră
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
comunității tradiționale diferențele comportamentale se manifestă instantaneu, într-un interval temporal scurt. Prin urmare, e aproape acceptabil să spui că "doliul nu reprezintă o manifestare naturală a sensibilității afectate, rănite de o pierdere crudă; este o îndatorire impusă de grup. Lamentările nu sunt provocate numai de tristețe, ci și pentru că ele constituie o îndatorire. Avem de-a face cu o atitudine rituală ce trebuie adoptată din respect pentru uzanțe, dar care este, într-o largă măsură, independentă de starea afectivă a
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
cele patru puncte, cardinalele? (Pact) Disperarea cucerește noi spații, prin violență: Claruri de lună, cu târnăcop, cu berbec, am spart pereții și mult s-au muncit spărgătorii. Muream de tristețe, pieream în cenușă... (Monos) Aceste spații sunt ale exhibiției, ale lamentării: Zi și noapte mă lamentez, singur, singur ca un huhurez. Clipele trec pe lângă mine ca furtuna printre ruine. (Gravitațiuni) Vai, mie, barca pare un sicriu, Timonierul e palid, gluga îi acoperă țeasta... Lopătează, lopătează, despică hula: Fuga noastră e povestită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ireal al eului meu. Credeam că mi-a sosit ceasul." (pp. 205-206) Restul întîmplărilor de la Canal intră în suita "clasică" a nenorocirilor penitenciare. Nu ele impresionează, ci maniera în care sunt descrise: lapidar, fără acuze retrospective și fără risipă de lamentări inutile. Autorul nu pare să fie o natură afectivă: din dispozițiile fondului său sufletesc, ironia e umoarea predilectă, umorul salvîndu-l de pericolul de a aluneca în zone vindicative. Adrian Oprescu are tactul de a nu-și chinui cititorul printr-o
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
totul alte epoci decât cele sugerate de timpul prezent al povestirii, pare o țesătură foarte densă în structura căreia este imposibil să identifici firul epic. Primele care se plâng de această harababură epică sunt chiar personajele cărții. Firește, în spatele acestor lamentări se simte privirea ironică adresată de autor cititorilor: "Dar Paul Bárány, gândi Iștvănescu, pare a ști ceva despre drumul ce aveau să-l urmeze, nu degeaba bâiguie el despre consistența păienjenișului... Păienjeniș ca țesătura unei cărți, ghem des în miezul
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
ceva mai suportabile, asta se datorează și tenacității nespectaculoase a unor asemenea oameni. Călătoarea neobosită și fără complexe descoperă că imbecilitatea, lăcomia și meschinăria nu au granițe. Se vede că românii n-au de ce să se autoflageleze în mod excesiv; lamentările pe marginea stigmatului identitar nu mai sînt, din fericire, la ordinea zilei. Autoarea scrie cu o căldură controlată despre locurile unde e fericită; în general se simte bine în lumea aceasta, ce se transformă într-un ritm nemaiîntîlnit; totul respiră
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]