204 matches
-
prezidențiali și în cel mai bun sens al cuvântului eminențe cenușii ale celei mai înalte demnități în stat, distribuie texte la fel de imunde la adresa tinerilor care le-ar putea fi studenți. Tot din aceeași zonă de umbră sufletească ne încondeiază și lamura criticilor literari. Ce îi poate determina pe acești oameni să se poarte așa? Dar nu-i totul trist pe lume. În avântul lui de înfierare a protestelor, Beciu o batjocorește gros și pe doamna Mungiu Pippidi, pe care o socotește
Beciul gândirii by https://republica.ro/beciul-gandirii [Corola-blog/BlogPost/337978_a_339307]
-
dezbracă Precum regina viforând albine Le mută în a codrului prisacă. Mă îngenunche apăsarea vinii Eliberând din rime suferința În albul iambic se îmbată crinii Metafora din roze bea căința. Accentele reclamă bumerangul Întors din ferecatele tenebre. Pierzându-și pragul,lamura și rangul Versetul ia ecoul din vertebre. Referință Bibliografică: și poemele mor / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ŞI POEMELE MOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Si_poemele_mor.html [Corola-blog/BlogPost/371181_a_372510]
-
Consiliul Național al Audiovizualului, București Lucrări publicate: - „Blesteme”, roman, Editura Spirit Românesc, Craiova, 1995; - „Pe apa sâmbetei”, roman, Editura Horion, Craiova, 1998; - „ Organizarea și funcționarea mass media în Oltenia”, Editura Spirit Românesc, Craiova, 2000; - Comunicare și natura înțelegerii umane, Revista Lamura - „La început a fost cuvântul” (Antologie a Societății Scriitorilor Olteni), Editura Societății Scriitorilor Olteni, 2001, „Pe apa sâmbetei” , ediția a II a; - „Text și discurs” - Analele Universității din Craiova, 2005; - Comunicare și Înțelegere, Editura NEWEST, Târgu Jiu, 2005; - Medalionul Literar
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_ca_iluzie_si_clipa_ca_destin.html [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
Craiova și Oltenia, România și Românismul, Pan-Românismul și oștirea purtătorilor de lamură a ființei neamului nostru rămân tot mai sărace. Stinghere, parcă, smerite și sărace... ...Al. Piru, Nestor Vornicescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Ion D. Sîrbu, Marin Beșteliu, Romulus Diaconescu, Alexandru Firescu, Patrel Berceanu, Octavian Lohon, Dan-Ion Vlad, Claudiu Moldovan, Teodor Costin
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
acest mod, era pedepsită necruțător, era exterminată luciditatea de cristal viu a genialului poet, cetățean și patriot român, care văzuse lumina lumii în magica Bucovina, la Ipotești, și crea ca un Titan în miraculosul tărâm al Europei Vechi: Dacia. În lamura duhului redactorului total de la ziarul Timpul (unul și același cu zămislitorul capodoperelor lirice Luceafărul, Odă (În metru antic), Povestea magului călător în stele, Glossa, Floare albastră, Revedere, Rugăciunea unui dac, Pe lângă plopii fără soț, al nuvelei Sărmanul Dionis, toate gemene
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Ioan Botezătorul, Înainte-Mergătorul, al cărui rol, se știe, a fost acela de a-I deschide Calea Mântuitorului nostru Iisus Hristos’’. În eseul publicat în ediția din ianuarie/februarie 2002 a seriei noi a revistei europene de cultură și educație națională LAMURA, directorul executiv al acesteia, prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic sintetiza impecabil: ,,Eminescu exprimă, în universalitate, spiritul românesc, așa cum Dante exprimă spiritul italian, Cervantes / spiritul spaniol, Shakespeare / spiritul englez, Voltaire / spiritul francez, Goethe / spiritul german, Pușkin și Lermontov / spiritul rus.==,, În
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
română și literatura română. Cel care m-a impulsionat cel mai mult a fost dirigintele meu Constantin Enciu, el însuși autor de articole în reviste și eseist. La Liceul „Mihai Viteazul” din Ploiești publicam poezii la gazeta de perete intitulată „Lamura”. Am participat la concursurile despre viața și opera lui Mihail Eminescu și Ion Luca Caragiale, la care m-am remarcat situîndu-mă pe locurile fruntașe. Am reprezentat bine Liceul nostru la concursul „Drumeții veseli” cu tema: „Pușkin în literatură și muzică
TAINA SCRISULUI (8): ÎNSCRIS ÎN GENE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gentiana_groza_taina_scrisului_8_gentiana_groza_1343212593.html [Corola-blog/BlogPost/359093_a_360422]
-
gest Al fulgului, ce vine copleșit de-o rostuire siderală... Iar noi, topiți să ne ascundem într-o ploaie imperială- Iubite, aș vrea să te aștept, nimic nu mai detest. Iar tu ce vei simți de-mi regăsești ninsoarea? Din lamura cea virginală-a fulgilor mă vei deszăpezi? Aș vrea ca visul să ne cearnă până-n zori-de- zi- Altfel, de ce -aș fi conceput, nemărginit, imacularea? LILIA MANOLE Referință Bibliografică: NEMĂRGINITA IMACULARE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1851, Anul
NEMĂRGINITA IMACULARE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1453754671.html [Corola-blog/BlogPost/381365_a_382694]
-
năruiește!), personalități cu vast orizont cultural, stăpânind un arsenal de mijloace necesare perceperii în profunzime, interpretării și tălmăcirii adevărurilor din acest ,,secol de demonism și de trufie luciferică” (după cum ar afirma criticul și istoricul literar Ovidiu Ghidirmic, director al revistei LAMURA, editată la Craiova) -, Doina Cernica și Maria Toacă, membre ale Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrează, concomitent, rectitudine morală și civică, conștiință și demnitate națională. Ele s-au înhămat la edecul - sufocat de sensuri și de cazne seculare- al urnirii
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
dar și dintr-un fel de serenitate diplomatică a discursului, ale cărui valuri (poale) se unduiesc după tainice reguli, știute numai de cei inițiați în pașii Horei noastre tradiționale, care ba își crește circumferința, ba și-o strânge (concentrându-se, lamură, spre centrul nevăzut al lumii străbunilor). Maria Toacă se întreabă, aproape retoric, de ce anume a fost aleasă tocmai data de 8 octombrie, pentru prăznuirea Zilei Municipiului Cernăuți, decretată - deducem - în anul 2000. Domnia sa intuiește că aceia care au fixat data
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Prima serie a revistei Lamura, editată de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, a apărut în perioada octombrie 1919 — decembrie 1928, la ea colaborând mari personalități ale epocii, de la Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Simion Mehedinți, până la Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Al. Brătescu-Voinești, Nichifor Crainic. Din ianuarie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revista-lamura-stil-si-rigoare/ [Corola-blog/BlogPost/92605_a_93897]
-
de la Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Simion Mehedinți, până la Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Al. Brătescu-Voinești, Nichifor Crainic. Din ianuarie 1929, devine Revista Fundațiilor Regale, la care au colaborat cele mai valoroase personalități culturale ale României din acei ani. Seria nouă a Lamurei am lansat-o în decembrie 2001. Ținuta sa grafică de excepție a declanșat valuri succesive de înnoire a presei culturale din România. Pe cât de regională, națională și transfrontalieră, această publicație, realizată la Craiova, a avut, chiar de la prima ediție a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revista-lamura-stil-si-rigoare/ [Corola-blog/BlogPost/92605_a_93897]
-
paginile sale o vastă arie tematică, începând de la patrimoniul cultural național până la educație permanentă, tradiții, patrimoniu științific, comunități românești. O treime dintre colaboratori este formată din tinere cadre universitare, doctoranzi, masteranzi, studenți, liceeni. În fiecare ediție semnează 90-120 de autori. Lamura constituie un ghid practic pentru tinerii jurnaliști, prin: recursul la texte fundamentale, diversitatea genurilor publicistice, prezentarea grafică, ținuta „de drum”. Definită de presa din București drept o „revistă-bijuterie”, care apare în „ținută de gală”, „pe măsura con- ținutului”, o „mină
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revista-lamura-stil-si-rigoare/ [Corola-blog/BlogPost/92605_a_93897]
-
prin: recursul la texte fundamentale, diversitatea genurilor publicistice, prezentarea grafică, ținuta „de drum”. Definită de presa din București drept o „revistă-bijuterie”, care apare în „ținută de gală”, „pe măsura con- ținutului”, o „mină de aur în câmpul publicisticii culturale românești”, Lamura are stil și rigoare. Sub genericul Euroregiunea Dunărea 21, în fiecare ediție dedicăm circa un sfert din cele 56 de pagini promovării dialogului intercultural european și apărării identității comunităților românești, cu prioritate ale celor din jurul granițelor Româ- niei. Întregul tiraj
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revista-lamura-stil-si-rigoare/ [Corola-blog/BlogPost/92605_a_93897]
-
-l știe nime’. Plânge frunză gălbenea, Plânge iarbă mititea, Plânge-n carte Albinuța Fiindcă tatăl ei, fuguța, A plecat tăcut pe-o stea Stea de roua și de nea. Plângeți, surioarelor, Apelor, izvoarelor, Munților, câmpiilor, Plângi, tu, floarea viilor. Plânge lamura de grâu, N-are cine-o ține-n frâu. Hohotesc pădurile, Cască toate gurile, Scorburile, șurile; Plânge vântul morilor, Țipatul cocorilor. Plâng Lipcanii, Pererita, Si Soroca-și cerne sita, Basarabia - cernita, România - înrudită. Sita lor, cu lacrimi grele Plânge-n versurile-acele
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_o_stea_cazand_se_nalta_poeme_omagiale_pentru_grigore_vi_cezarina_adamescu_1326348884.html [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
angelizant:” Ochii tăi sunt plini de milă,/ Chip de înger drăgălaș.” Epitetul “drăgălaș“ estompează aura sacralizantă a imaginii în favoarea tumultului de viață pe care ea, fata îndrăgită, îl poartă. Privirea adoratoare a bărbatului se identifică cu oglindirea chipului ei în lamura apei: “Ce privești zâmbind în unde?/ Ești frumoasă, se-nțelege. (Lasă-ți lumea ta uitată) El, bărbatul versurilor erotice eminesciene, este mai întâi portretizat spiritual în Floare albastră, nu fizic, întrucât ea,”Mititica”, îl percepe ca spirit gânditor, preocupat de
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
sublinia că, abia acum, înțelegem de ce Părintele Vasile Prescure ne-a încredințat cu mare greutate, după ani de insistențe din partea noastră, inclusiv la Prislop, un riguros și amănunțit istoric al Mânăstirii Sadova (Dolj), pe care l-am publicat în revista ,,Lamura”, ediția din iunie 2011, în paginile 25-26 (format A3, tabloid). În vara anului 2010, revenind spre Craiova - de la Festivalul Internațional al Cinecluburilor, organizat în seculara cetate a metalurgiei românești Oțelul Roșu (așezare urbană ce a purtat numele regelui Ferdinand, până în
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
până la Prislop, împreună cu prietenii Romulus Turbatu și George Obrocea. Nu aveam de gând să înnoptăm la Prislop, ci doar să vizităm sfântul așezământ, mormântul duhovnicului vizionar Arsenie Boca și să lăsăm, pentru biblioteca Mânăstirii, exemplare din patru-cinci ediții ale revistei ,,Lamura”. Căutând-o pe Maica Stareță (conform sugestiilor oferite de măicuța de la chioșcul de cărți și odoare sfinte), am dat ...nas în nas cu Părintele Vasile Prescure. De fapt, în curte, el ne-a zărit cel dintâi și, cu un larg
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
decembrie 2006; Dacia Literară, Iași, dec.2008, Viața de pretutindeni,Arad, ianuarie 2009; Oglindă literară, Vrancea, 2008,2009; Anotimpuri literare, Arad 2007; Climate literare,Tîrgoviste , ianuarie 2009; Familia, Oradea, 2007 și 2008; Singur, Tîrgoviște, Visul , 2008; Caiete silvane, Zalău, 2008; Lamura, Craiova, ianuarie 2009; Staar- Râmnicul Vâlcea/ Montreal, ian.2009, iunie 2009 și în alte numere; Agero Stuttgart, în cursul anilor 2007,2008, 2009; Asyimteria Paris, în cursul anilor 2007, 2008; Observatorul Toronto, în cursul anilor 2007, 2008, 2009; Arizona Times
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
galactice, sau în vreun cotlon al Ființei. Și în arta portretistica, Melania Cuc excelează, îndeosebi, la capitolul "regie și stiinta"a utilizării culorii din "farduri lexicale"spre obținerea acelui minim necesar de verosimil al reliefărilor epice.,, (Ion Pachia Tatomirescu, în Lamura, Craiova, Ianuarie 2009) . ,,. Între „deschiderea“ romanesca din Miercurea ... Melaniei Cuc ( - Numele și prenumele ! / - Cenușăreasa. Atât! - p. 17) și „închidere“ (supra), se desfasoara parcă o „tornadă“ epico-lirică în traversarea unei mari de mercur, „tornadă“ dirijata „cu solomonarism“ de doamna-romancier, nenumăratele „doze
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
Al.Sfarlea, Crișana, Oradea, 22 septembrie 2003; Tit-Liviu Pop, Mesagerul, 20 mai 2001; Geo Călugărul, Răsunetul , Oglindă literară, Dan Popescu, răsunetul, Bistrița, 30 martie 2006., Nicolae Georgescu în Răsunetul, feb.2009; Ion Pachia Tamomirescu în Axioma din Ploiești, martie 2007, Lamura din Craiova ian.2009 etc., Aureliu Goci în Agero Stuttgrat , în dec.2008 și Dacia Literară în decembrie 2008; Iulian Chivu ,în Agero Stuttgart , dec.2008, Contrasens din Roșiori de Vede, ianuarie 2009, Oglindă literară nr.86, feb.2009; Monica
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
fost remarcată. Astfel, Boboroc bin Sărăntoc a devenit o valoare. Ca un omagiu adus acestei valori, în Calicia moneda națională a devenit Sărăntocul. Ea avea imprimată chipul lui Boboroc, fotografiat gol, pe burta goală, la Polul Nord, purtând ca făclie o lamură olimpică de smochin, fără fructe, simbol plin de umanism al deplinei calicii în calicianism”. Volumul are în componența lui și câteva cronici cum e cea de la spectacolul Naționalului Craiovean “D-ale Carnavalului”, în regia lui Mircea Cornișteanu, ori cea la
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
în presă. Dar faptul că nu au tras învățăminte atestă că au existat momente când sinceritatea lor a fost îndoielnică. La noi, era o situație mai complicată, pentru că se punea problema neamestecului în treburile interne”. DAN LUPESCU Director al Revistei ,,LAMURA” P.S. Textul de mai sus constituie miezul comunicării pe care Dan Lupescu a pregătit-o pentru una dintre secțiunile Congresului Spiritualității Românești, de la Alba Iulia: 28-30 noiembrie 2015. Craiova, 27 noiembrie 2015
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) by http://uzp.org.ro/portret-in-linii-fugoase-de-stefan-andrei-titulescu-este-foarte-actual-astazi-i/ [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
prezenta rodul anilor de muncă pe câmpia culturii române, cartea de față întocmește un tablou a ceea ce a scris autoarea în decursul perioadei 1992-2010. Astfel, sunt antologate materiale ce au fost publicate în reviste și gazete precum: “Mesagerul Olteniei”, Revista “Lamura”, Revista “Luceafărul Românesc”, “Cuvântul Libertății”, “Universul Literar”, “Epoca”, “Universul cărților”, “Ecoul”, “Jurnalul de Dolj”, “Dacologica”, “O carte pe zi” ori difuzate în emisiunile “Radio Oltenia Craiova”. Prima parte a cărții este o eclectică îmbinare de evenimente literare, artistice, religioase, istorice
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Doina_dragut_nelinisti_prin_timp_sau_un_univers_incarcat_de_sensurile_precise_si_sensibilitatea_artei_scrisului.html [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
fi și în continuare activă în domeniul creației literare pentru propășirea culturii române. Domnul Janet Nică a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Craiova. A fost președinte al cenaclului "Comuna literară Bechet" din 1975 până în 2010, redactor la revistele "Lamura", " Sfârșit de mileniu" si "Mileniu"din Craiova, secretar general de redacție și membru fondator al revistei de cultură universală „Constelații diamantine”. A debutat cu poezie în revista „Ramuri”, 1968. A publicat mai multe volume, din care amintim: Semănătorul de limite
VIRTUTEA LITERARĂ LA CRAIOVA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Virtutea_literara_la_craiova.html [Corola-blog/BlogPost/369254_a_370583]