32 matches
-
superioritate ironică, datele vieții scriitorului, ca extraestetice, se lansează acum în reconstituirea de arbori genealogici, în discuții migăloase despre instabilitatea onomastică a familiei Hogaș, despre controversatul an de naștere al viitorului profesor de latinește, în considerații asupra sistemului de învățămînt lancasterian. Eroul e urmărit pas cu pas în peripețiile lui de elev nonconformist prin internate, se desenează un remarcabil portret al tatălui, înfocat partizan al Unirii, se dau relații despre colegi, unii deveniți nume de răsunet în planul culturii și politicii
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
al Angliei, fica lui Reigner, regele din Neapole. Se produce o elipsă de timp în piesă, între scenele 2 și 3 ale ultimului act, acțiunea fiind mutată brusc din 14 aprilie în 3 mai 1471, când Eduard află despre provocarea Lancasterienilor de a îi înfrunta la Tewkesbury. Scena 4 se desfășoară la finalul bătăliei decisive de la Tewkesbury, în urma căreia Clanul York a cucerit tronul Angliei pentru Eduard al IV-lea. 7 Adică regele Henric al VI-lea. Shakespeare este primul autor
William Shakespeare Henric al VI-lea – Partea a treia by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/3061_a_4386]
-
lumea satului procentul de 29,7%, că în ceea ce privește pregătirea învățătorului aceasta este tot cea din 1838. Menționează totodată că școlile sătești sunt frecventate doar de fata arendașului, a preotului, a crâșmarului și a câtorva bogătani. El critică de asemeni sistemul lancasterian, monitorial, care tot se mai întâlnea în școala sătească, învățarea mecanică. După cum se știe, sistemul monitorial a fost supus unei severe critici de către Barbu Ștefănescu Delavrancea, în celebra schiță "Domnul Vucea". În aceste condiții, s-a dezvoltat și școala din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
local. Pregătirea învățătorilor din județ s-a făcut în cadrul școlii naționale din orașul de reședință, adică la Câmpulung, când școala națională a primit și funcția de școală normală. La cursurile de pregătire învățătorrii erau inițiați în primul rând în sistemul lancasterian sau al împrumutatei învățături. I se mai spunea metoda monitorială sau alilodidactică, răspândită mai ales, după punerea în aplicare a Regulamentului Organic. Ea fusese cunoscută și aplicată la noi în școala grecească de către Dimitrie Vilie, în perioada 1805-1815. De la acesta
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
răspândită mai ales, după punerea în aplicare a Regulamentului Organic. Ea fusese cunoscută și aplicată la noi în școala grecească de către Dimitrie Vilie, în perioada 1805-1815. De la acesta a învățat-o Ion Heliade-Rădulescu, care o va introduce în prima clasă lancasteriană deschisă în 1822, și care apoi, va fi însușită de către dascălul transilvănean refugiat, Aaron Florian și aplicată în școala de la Golești în 1827. Cea din urmă va fi o școală de obște iar întemeietorul ei a fost luminatul și progresistul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
carte , să scrie frumos și deslușit, să știe pe din afară catehismul legii creștinești, să cunoască cântările bisericești și cele patru operații aritmetice, precum să aibă și unele cunoștințe folositoare despre lecuirea boalelor vitelor și să fie deprins cu metoda lancasteriană. Localul școlii constituia o problemă principală. Până ce s-au construit localuri proprii, după indicațiile Eforiei școlilor, învățătura la sate s-a început în casele de sfat, într-o casă închiriată în acest scop sau chiar în locuința învățătorului. Socotim că
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
în partea de sus a satului, pentru că mai târziu, când s-a înălțat aici cel mai mare local de școală din județ, în anul 1895, acesta a fost făcut în Suseni, unde se află și astăzi. Mobilierul școlii. Potrivit sistemului lancasterian, adoptat pentru desfășurarea procesului de învățământ, mobilierul unei școli era format, în principal, din semicercuri așezate pe părțile laterale ale clasei, fixate, de obicei prin drugi de fier, din bănci mai lungi, table de citire și de scriere, scaunul (catedra
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
și teșit la celălalt ca, după ce scria să poată nivela nisipul. Se trecea apoi la scrierea pe tăblițe în bănci. Băncile erau lungi, în ele încăpeau 8-10 elevi. La fiecare bancă corespundea un semicerc. În ce privește organizarea învățământului în clasă, sistemul lancasterian preconiza învățmântul prin monitori, urmărindu-se ca un singur învățător să învețe un număr mare de elevi cu ajutorul monitorilor, adică a celor mai buni la învățătură din clasă. După raportul Eforiei școlilor adresat Departamentului din Lăuntru, o școală sătească avea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
0,73 m) lățime, o tablă mai mică pentru litere (3 palme lungime și 2 palme lățime), un dulap pentru păstrarea hârtiilor(îndrumări primite, corespondență), un scaun pentru învățători, 81 de table de mucava (carton) pe care se lipeau tablele lancasteriene de citire, catehism, religie, istorie, geografie, aritmetică, precum și o putină pentru apă de băut. Manualele didactice. Prin grija Eforiei școlilor s-au tipărit table lancasteriene, care s-au trimis tuturor școlilor sătești. Erau table de citire, table pentru catehism, istorie
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
un scaun pentru învățători, 81 de table de mucava (carton) pe care se lipeau tablele lancasteriene de citire, catehism, religie, istorie, geografie, aritmetică, precum și o putină pentru apă de băut. Manualele didactice. Prin grija Eforiei școlilor s-au tipărit table lancasteriene, care s-au trimis tuturor școlilor sătești. Erau table de citire, table pentru catehism, istorie sfântă, aritmetică, istorie, etc., toate de dimensiunile unei coli de hârtie de scris. Acestea se lipeau pe cartoane pentru a nu se strica. În general
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
1795. Prin școli circulau și cărți populare ca: Archirie și Anadan, Pildele și Viața lui Esop, Floarea darurilor, Varlaam și Ioasaf, Alexandria sau Istoria lui Alexandru Macedon. Programa învățăturilor din școala sătească cuprindea: Despărțirea I. Silabisirea și citirea după tablele lancasteriene și după manualele corespunzătoare. Învățarea rugăciunilor cuprinse în 16 table. Deprinderea la scriere și însemnarea numerelor aritmetice. Despărțirea a II a: Citirea pe extrase din Sf.Scriptură și pe Prescurtarea din Vechiul și Noul Testament cuprins în table. Despărțirea a III
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
pe cât posibil, de fiecare elev în parte (dovada o fac „observațiunile diferite” privind comportamentul și caracteristicile personale ale fiecărui elev, notate în catalog), din cauza numărului mare de elevi, dar mai ales pentru faptul că, fiind la începutul meseriei și metodele lancasteriene erau încă în vogă în învățământ, Ion Creangă era nevoit să apeleze la sistemul monitorial. După cum aflăm din „Registrul pentru progresele clasei” (un fel de jurnal în care-și nota zilnic observațiile sale de învățător, ținut timp de 2 ani
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
Dintr-o precauție, care nu mă caracterizează, adaug meniului și tort de înghețată. În rest de-ale românilor: sarmale, aperitive reci și calde nemofturoase, fructe pentru copii cu dietă sănătoasă. E declarația de război. Al civilizațiilor, al lumilor, al Rozelor. Lancasterienii și yorkșerienii își ascut deja sulițele. Perfizii, așa am pierdut Basarabia! Caut casă. Soacră-mea e de părere că nu am nevoie decât de un bilet de avion. Soacră-mea mănâncă tot încântată, stau totuși cu ochii pe ea să
M-am măritat cu un britanic, iar soacră-mea a venit la nunta din România cu o declarație de război: „Cu mâncarea pe care ai servit-o tu salvam de la foame un sat din Africa” () [Corola-blog/BlogPost/337690_a_339019]
-
că și borcănașele ei franțuzești cu pate de gâscă și pastă de somon din frigider, în număr de doar trei, vândute, puteau acoperi cel puțin micul dejun, în același sat. E declarația de război. Al civilizațiilor, al lumilor, al Rozelor. Lancasterienii și yorkșerienii își ascut deja sulițele. Perfizii, așa am pierdut Basarabia! Caut casă. Soacră-mea e de părere că nu am nevoie decât de un bilet de avion. Dacă în România lucrurile se mișcă mai repede, cu o atenție, un
M-am măritat cu un britanic, iar soacră-mea a venit la nunta din România cu o declarație de război: „Cu mâncarea pe care ai servit-o tu salvam de la foame un sat din Africa” () [Corola-blog/BlogPost/337690_a_339019]
-
greacă nu dispare complet, fiind inclusă în programele didactice, adesea la capitolul cursuri facultative. Existau numeroase școli private cu limba de predare greaca și profesori care țineau în particular ore de elină 68. Mai mult, învățământul public românesc aplica metoda lancasteriană după tabelele alilodidactice ale pedagogului grec Gh. Cleobul, deși nici unul dintre autorii tabelelor românești adaptate nu recunoștea acest lucru 69. • Olga Cicanci, op. cit., p.28. • „O Z◊furoj tou Istrou“, București, 28.09.1841, p. 36-38. 65 „Kle∂w“, 12
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o moșie și o casă și predând greaca în casele boierilor și negustorilor greci și români și la diverse școli particulare, fără o prea mare stabilitate (G.M. Ionescu, Istoria Cotrocenilor, București, 1902, p. 271-273). • În 1826 apare la București Abecedarul lancasterian al lui Teodor Paladi, tovarășul lui Heliade-Rădulescu la Școala de la Sf. Sava, care s-a inspirat din Cleobul, căci preia ideea acestuia că metoda lancasteriană este foarte veche, originară în lumea antică și adaptată de Bell și Marginalizarea limbii grecești
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
stabilitate (G.M. Ionescu, Istoria Cotrocenilor, București, 1902, p. 271-273). • În 1826 apare la București Abecedarul lancasterian al lui Teodor Paladi, tovarășul lui Heliade-Rădulescu la Școala de la Sf. Sava, care s-a inspirat din Cleobul, căci preia ideea acestuia că metoda lancasteriană este foarte veche, originară în lumea antică și adaptată de Bell și Marginalizarea limbii grecești se resimțea deja practic în învățământul umanist și teologic ieșean la mijlocul veacului, diriguitorii destinelor școlii moldave propunând absolvenți pentru burse de specializare la Universitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nou tip de profesor de „elinească“, mai receptiv la influențele occidentale și mai puțin interesat de tradiție. În același timp, cultura formativă din Principate înregistrează un vizibil salt calitativ, mai ales în privința practicilor și finalității. Lancaster. Vezi Ilie Popescu-Teiușan, Învățământul lancasterian în școala românească, în Clasici ai pedagogiei universale, București, 1966, p. 262-263. La Iași, Veniamin Costachi retipărește tabelele alilodidactice din 1820 în 1825 (sau 1824, dacă luăm drept corectă afirmația lui C. Erbiceanu că a văzut două tabele ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
alilodidactice din 1820 în 1825 (sau 1824, dacă luăm drept corectă afirmația lui C. Erbiceanu că a văzut două tabele ale lui Veniamin Costachi imprimate în acest an. Cf. C. Erbiceanu, Bărbați culți greci și români, p. 36), dar metoda lancasteriană este pusă în practică de Simion Marcovici și de Gh. Săulescu în 1827 și 1828. La Craiova, metoda este folosită în 1826 de Grigore Ploeșteanu, iar Aaron Florian o aplică la școala de la Golești în aceeași perioadă. • În 1861, Neofit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ce nu permite diferențierea și individualizarea instruirii. Se încalcă în acest fel însuși principiul continuității, normă pedagogică fundamentală. Dar această încălcare, reproșată adesea profesorilor, este impusă în practică printr-o gravă eroare de proiectare curriculară, specifică sistemelor educaționale de sorginte lancasteriană sau chiar herbartiană. Chiar dacă organizarea curriculumului întâmpină dificultăți nu înseamnă însă că ABC-ul acestei activități esențiale pentru o înnoire educațională profundă poate fi eludat. Schema de mai jos sugerează că „articularea pe verticală”, „articularea pe orizontală” și „echilibrarea” sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe învățământul agricol, teoretic și practic. În orientarea participanților acționa principiul „atracției” corespunzătoare pentru învățătură, fluctuațiile de la o grupă de studiu la alta fiind considerate firești. Se preda, se înțelege, și limba română, dar și limbi străine. Se adoptase metoda lancasteriană de instrucție, cea mai răspândită în vremea aceea, cea mai modernă, și se aduseseră materiale didactice corespunzătoare la Scăieni. Această metodă de „învățătură împrumutată”, cum mai era numită, prevedea împărtășirea reciprocă a cunoștințelor și credem că de aceea a și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu cel chirilic, texte tipărite cu litere chirilice, câteva rugăciuni și o tabelă de calcul până la 100. Ceea ce ține de originalitatea și de calitatea lucrării este metoda de predare a cititului și a scrisului în paralel, eliminându-se vechea metodă lancasteriană, care consta în studierea acestora separat. Se introduce metoda inductivă, care evita o ambiguizare și o pierdere reală de timp. În 1871, împreună cu C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu și V. Răceanu, Creangă a tipărit un al doilea manual, Învățătorul copiilor, carte
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
că Richard era un vlăstar (son) al Casei de York, dar și că stema de pe stindardul de luptă al Casei de York era un soare (Sun) cu raze, ceea ce a produs mare confuzie în timpul bătăliei de la Barnet dintre Yorkiști și Lancasterieni (v. vol. 1). ** La ordinul lui, toate ceasurile de la Sandringham au fost date înapoi cu o oră pentru ca Eduard să aibă mai mult timp pentru vînătoare. Tradiționalismul englez a făcut ca pînă în 1936, în Marea Britanie să funcționeze două repere
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Țara Românească, prezenta totuși câteva particularități, fiind organizată în școli ordinare și școli extraordinare (Urechia, 1892, IV, pp. 391-395, Regulamentul șcólelor intocmit de Obștésca Adunare a Moldoveĭ, §1-36): A. Școli ordinare: ▪ Școli începătoare (durata de 3 ani: un an școală lancasteriană, doi ani școală normală); ▪ Școli gimnaziale (durata de 4 ani: două clase pregătitoare și două clase umanioare); ▪ Școli academice, cu trei facultăți: filosofică de doi ani, juridică de trei ani și teologică; la care se adaugă două cursuri speciale: geometrico-practic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Țara Românească, prezenta totuși câteva particularități, fiind organizată în școli ordinare și școli extraordinare (Urechia, 1892, IV, pp. 391-395, Regulamentul șcólelor intocmit de Obștésca Adunare a Moldoveĭ, §1-36): A. Școli ordinare: ▪ Școli începătoare (durata de 3 ani: un an școală lancasteriană, doi ani școală normală); ▪ Școli gimnaziale (durata de 4 ani: două clase pregătitoare și două clase umanioare); ▪ Școli academice, cu trei facultăți: filosofică de doi ani, juridică de trei ani și teologică; la care se adaugă două cursuri speciale: geometrico-practic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]