2,167 matches
-
Intra aici! atenție! e “business”, nu “bussiness”. Bucurenci nu stie engleză, nu-l mai certă. Poate doar a scris un pic greshit Deși nu este mare englezit, i se poate ierta pt citatele din marele will..cel care agită o lance/ sulița ..știți voi.. Am râs cu lacrimi, pe care le-am folosit și pentru plâns, dar mai ales, tot dau din cap de fiecare dată când trec la alt rând scris pe acest site!și dă, sunt tânără, modestă, si
Eşti tânăr? Te crezi deştept? Cumpăr! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82901_a_84226]
-
la rece gestul de dizidenta, pentru a-și spală păcatele și a obține gloria unui premiu politizat. Țindindu-se probabil la asemenea considerații, Jaime Campmany afirmă, în rubrică să din cotidianul ABC, că autorul cărții despre Cela "acoperă rană provocată de lance cu o pumn mare de trandafiri parfumați", "insultînd prin intermediul ditirambului". Cred că Jaime Campmany exagerează, lăsîndu-se contaminat de maliția lui Umbral. Aș spune că, dimpotrivă, comentariile iconoclaste sînt mirodeniile care fac panegiricul mai credibil. Și, bineînțeles, măi vandabil. Cel puțin
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
Mai mult, Marea Istorie a înregistrat și căsătoriile copiilor de preot, ca dovadă a discriminării care se făcea încă de pe atunci între vedete și oamenii obișnuiți. Bătăliile au fost și ele consemnate prin numărul de morți și pierderi de scuturi, lănci și cai. Dat fiind că și pe atunci exista ploaia și vîntul, înseamnă că oamenii nu umblau goi, deci hainele se confecționau cumva. Iar dacă locuințele nu aveau ferestre, fără îndoială că aveau uși. Și de aici poate începe totul
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
s-a risipit ca bătut de vînt. Cîțiva fugari, care rulaseră laolaltă, s-au risipit și ei. Între primii și ultimii clicliști din caravană s-a scurs peste o oră. Așa ceva se vede foarte rar. Liderul necontestat al Turului, americanul Lance Armstrong, deja de trei ori învingător, a mers în pluton 214 km din 221. S-a desprins de cei doi urmași ai săi în clasament, doi spanioli, cu o ușurință incredibilă și a pornit de unul singur în urmărirea celor
Muntele pleșuv by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14961_a_16286]
-
număr al revistei La Révolution Surréaliste era scris: "Trebuie să năzuim spre o nouă declarație a drepturilor omului"". Să le comentăm. E vorba, mai întîi, de schimbarea inevitabilă a oricărui plan de creație și gîndire, pe care suprarealismul - vîrful de lance al avangardei - o potențează, o radicalizează, nu doar ridicîndu-se viforos împotriva tuturor clișeelor, conformismelor, platitudinilor, ci și oferind un spectacol extravagant al înnoirii, un soi de exhibiționism al acesteia. E ca un film în care imaginile apar derulate din ce în ce mai repede
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
catastrofalele obiceiuri dobândite de zece ani încoace. în clipa de față, opoziția nu se are decât pe sine. PSD-ul a anexat tot ce putea fi anexat: N.A.T.O., Occident, Rege, Armată, Biserică, sindicate. Societatea civilă - cu vârful ei de lance, Alianța Civică, pentru a cărei criticare dna Blandiana mă urechează cu oarecare îndreptățire: mea culpa!, n-o s-o mai ating nici cu o floare! -, rămasă în mâna unor inși fără anvergură și fără vocație e o simplă ficțiune. Ea se
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
catastrofalele obiceiuri dobândite de zece ani încoace. în clipa de față, opoziția nu se are decât pe sine. PSD-ul a anexat tot ce putea fi anexat: N.A.T.O., Occident, Rege, Armată, Biserică, sindicate. Societatea civilă - cu vârful ei de lance, Alianța Civică, pentru a cărei criticare dna Blandiana mă urechează cu oarecare îndreptățire: mea culpa!, n-o s-o mai ating nici cu o floare! -, rămasă în mâna unor inși fără anvergură și fără vocație e o simplă ficțiune. Ea se
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Marius Chivu Poemele tragicei istorii Vasile Gârneț, este cunoscut în România mai ales ca vârf de lance al tinerilor scriitori basarabeni proeuropeni, prin editarea excelentului Contrafort alături de Vitalie Ciobanu, și mai puțin ca poet, deși USR i-a premiat în 1992 volumul de versuri Personaj în grădina uitată, bine primit de critică. Poetul revine acum cu al
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
raza aceleiași incantații ambigue ce înfrățește vitalitatea antică, virgiliană, cu caritatea creștinismului panteist, într-o febricitare a materiilor ce își revarsă nesațiul inocent al existenței contopindu-se prodigios într-o viziune de saturație artistică: "Să alegi cu mîna exersată o lance din raft,/ să-i încerci tăișul pe obrazul degetelor,/ să o arunci cu putere nu în lacul Memoriei,/ în hățișurile de deasupra, în păienjenișul/ stelelor imaginare, să-ți faci loc printre/ lianele și rădăcinile otrăvite ale adîncului,/ să vîslești cu
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
grupuri și societăți - trecerea este totuși prea bruscă, de la scriitorul singuratic, din turnul de fildeș, la scriitorul-membru... în partea a doua a cărții sînt strînse cîteva zeci de cronici de poezie. Se știe, Ion Pop este unul dintre vârfurile de lance ale criticii "de poezie" românești. Găsim aici autori foarte mari, dar și debutanți sau scriitori tineri. Sînt câteva elemente care irită, care subminează lectura. în primul rînd, sînt prea mulți poeți ardeleni... - un reproș cam "necritic", dar cu adevărat deranjant
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
Băncii Naționale împotriva recursului în anulare intentat de Joiță Tănase e interpretat însă de cotidianele care dețin informații mai aparte ca o dovadă că se pregătește punerea la index a celor care au încercat să-l folosească drept vîrf de lance pe procurorul general. * Să mai consemnăm o știre mai veche, dar valabilă. Ministrul Administrației Publice, Octav Cozmîncă, a aflat EVENIMENTUL ZILEI, e adversarul centralelor de bloc și de apartament pentru că așa trebuie să știe proștii. Altfel, onorabilul Cozmîncă are și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
conștiinței de sine a artei plastice românești. Împotriva acestei crize de creștere a unui organism tînăr, așa cum este cultura română, împotriva frisoanelor simultane de narcisism și de ură de sine, împotriva proiectului scurt și a amneziei lungi se ridică acum lancea donchijotescă, adică solitară și romantică, a lui Tudor Octavian. Și la primul strigăt de luptă, o lume nouă a început deja să freamăte sau, oricum, de aici așa se vede!
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
unui romantism exasperat, tensionat de suferință. Simbolul selenar apare pătat de coșmar, deznădejde, demență, încărcat de toxicitate: „Moartea e un somn lung, un vis nesfîrșit,/ despotică dinspre Lună solia îi vine tăcut;/ - Oh, desnădejdea mea se arunca nebună ca o lance/ în Luna rotundă și înverzită ca fața unui scut.// Rugina lui se scutura peste frunți/ fără elan purtînd din mit antic palori -/ nicicînd atît de alegoric Luna/ n-a otrăvit clanurile ei de feciori!” (Salomeea). Același astru devine ținta derizorie
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
fac mai ușoară. cînd/ își ridică privirea pe unul din rafturi/ într-un borcan cu ploaie o mică făptură aidoma ei/ dar nu mai mare decît un ciorchine de strugure./ cornul încă moale/ și transparent departe de a fi/ o lance e încă bont pe frunte. ea simte primejdia/ de altfel e timpul să se întoarcă. dincolo de ușă/ înaltă și bombată ușor o altă ușă: tapiseria” (Poveste cu licornă). Sub presiunea inefabilă a atîtor materialități străbătute de empatie, poetul ajunge a
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
convenabil pe tabla de șah a puterii. Avându-i deja în coastă pe câțiva dintre fidelii lui Iliescu (indescriptibilul Cozmâncă taie și spânzură în partid, iar guvernul e bine garnisit cu emanați ai... Emanatului, având și un redutabil vârf de lance, Mircea Geoană, mai imprevizibil și mai dornic de ascensiune decât însuși premierul), Adrian Năstase dansează pe un fir subțire-subțire, deasupra unei prăpăstii tot mai amenințătoare. Spre deosebire de comentatorii (zdrobitoarea majoritate) care l-au exonerat pe Ion Iliescu de acuza de antisemitism
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
Dumnezeu ne-a împărțit nouă pe mucenici, a luat El sufletele, și ne-a dat nouă trupurile, pentru ca sfintele oseminte ale mucenicilor să ne fie veșnică aducere-aminte de virtute. Vederea armelor pline de sânge ale unui războinic, a scutului, a lăncii și a platoșei, atâta îi înflăcărează pe ostași, oricât de molatici ar fi, îi pornește la război; vederea armelor îi îndeamnă să facă și ei aceleași fapte de vitejie. Noi, însă, cum să nu ne umplem de râvnă, oricât de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
celor care nu vor corecta corect la bacalaureat și alte palavre, care de care mai comice. Adevărul e că problemele învățământului nu-l depășesc doar pe Hărdău. Europa însăși contemplă neputincioasă starea deplorabilă a educației. Arborând mereu steagul "reînnoirii" și lancea boantă a "modernizării" s-a ajuns la o veritabilă catastrofă didactică. Imbecila înțelegere de la Bologna, când o mână de birocrați - care au cu învățământul cam cât are binecunoscutul cuvânt din patru litere cu prefectura - au hotărât să "modernizeze" ceea ce era
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
ridicolul prin platitudinea scriiturii". Așadar un, furor ce-l face pe exeget să vadă negru în fața ochilor, propria sa reacție emoțională mai mult decît imaginea cît de cît reală a adversarului ce urmează a fi neapărat doborît de pe cal cu lancea negației. în schimb, sîntem alături de Martin Mincu cînd acesta ia apărarea atît de injuriatului Paul Goma (e acum un act de curaj să scrii astfel): Fiind singurul dizident/ opozant autentic, Paul Goma a devenit un individ incomod pentru impostura unor
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
peste goluri, De unde-și iau puterea, tragic vis, Crestatul golf și asprele decoruri? Liguric țărm, ca un arici se strânge În sine însuși numai țepi și spăngi, De aici plecă spre glorie și sânge, Barcazul, cei o Mie, plumb și lănci. Pe Garibaldi l-ai împins din spate, Nu vântul care bate dinspre munți, Să-nchege un regat din sfărâmate Idile, printre lacuri, bărcI și punți. Pe cel care unise deseori cu sila Socratic sudul cu severul nord, Pe cel care
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
Într-o pădure, parcă de simboluri. Ci arborii-s molifți, care-l păzesc Și ne privesc, printre, de cetini, pleoape, Străini. De-un alb dur crucea. Nelumesc, O rază, scurt. "Cerul, foarte aproape". Nu-l mai salți "în tării", prin lănci de gând. Eh, "întru"! nici "ființă"-n ceas, nici "vrere". Acest descânt, din sfântul lăsământ, "A dulce spure". Dinspre Mânăstire, Un schivnic duce-un vas - crezi, de tăcere. Și totul, românesc, numai Rostire... 2006 Sfinți Dumitri Doctorului D. Dumitrașcu Vin
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
a bătut gerul, nesmintit coboară - În nord, din sud - înspre cei doi Dumitri. Constați doar, cum secrete ai cunoaște, Cerești, spre dejucat seisme-n Vrancea, Ori te-ai ruga și tu la sfinte moaște, De lâng-un coif mongol, țintit cu lancea. De-o viață-admir această potrivire, Și-acum la lume-o vând, noroc să-mi poarte: Dumitrii toți, să-mi dea, drept răsplătire, La masa lor un loc, prin mai departe. Eh, sfinți călări, și tinereți din rai, Și amintiri cu
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
că-i plăcu și lui Agillus. De asemeni hotărî amendarea individului și rămînerea la soție a tot ce se mai păstrase din avutul comun. Iar dacă avea să mai persevereze în nelegiuiri, amenință Tiberius, avea să fie legat de o lance (curia) și ținut astfel pînă se va tămădui (cura) de nărav. Hunarus, cam iritat, traduse dacilor sentința și condamnatul fugi, huiduit de toți. Iar tînăra daciță se apropie de cel ce-i făcuse dreptate și-i sărută genunchii. Prefectul, surprins
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
sa belle, Pour quitter le balcon, ne trouvait plus d'échelle; Au balustre il t'avait noué. Le maladroit Paralysé, hélas, d'émotion et d'effroi, Ne sut pas assurer correctement la ganse: La corde improvisée sur le trottoir le lance! Epave abandonnée ou signal oublié, Cacatois sans haubans, foc, misaine ou hunier, Voile, vaisseau fantôme emporté par le ręve, Vomi par l'océan, rejeté sur la grčve, Prélard sur le panneau de la cale au trésor, Pont jeté par l'esprit
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
îi imprimă gestul evadării din materie, precum dintr-un mediu al "păcatului": "am încuiat focul și apa/ lipăitura lor pe podeaua pămîntului/ timpul s-a viermuit/ mi-am ascuns sufletul prescurtat/ și am ieșit la răscruce/ n-am steag decît lance/ sînt singur am încuiat focul și apa/ cui mă predau? (Ritual șcapitulareț). Neavînd cui a se "preda" poeticește vorbind, damnatul năzuiește la o "izbăvire" de materie, care e și o evadare din poezie prin genuflexiune mistică: "eu în genunchi lîngă
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
zeci și zeci de bătălii, unele câștigate, altele, cele mai multe, pierdute. Există pagini admirabile de istorie și literatură despre războaiele sale. Nu le-am citit, desigur, pe toate. N-am, prin urmare, cum să știu dacă el folosea de preferință sabia, lancea, securea sau arcul - sau pe toate acestea. Oricum, la prodigioasa lui activitate războinică, e puțin probabil să fi folosit o singură sabie. Or, de când mă știu, în România se vorbește doar de sabia lui Ștefan, ca și cum ar fi vorba de-
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]