63 matches
-
asupra rocilor solubile, precum calcarele, dolomitele, gipsul și sarea. Cele mai extinse sunt rocile calcaroase, care ocupă o suprafață de 2% din teritoriul României. Relieful prezintă o varietate de forme pitorești, etalate atât la suprafață (exocarstul) unde întâlnim câmpuri de lapiezuri, doline, relief ruiniform (cu piramide, turnuri și polițe), văi în chei (înguste și adânci), cascade, izbucuri cât și în masa de calcar (endocarstul) unde se dezvoltă alte forme spectaculoase ale reliefului carstic: avenele și peșterile. Dintre acestea, peșterile sunt adevărate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Hășmaș constituie unitatea montană cu cea mai mare atracție din Carpații Orientali. Se impun abrupturile de peste 300 m unde dezagregarea a creat o asociere de stânci înalte (turnuri) de câțiva zeci de metri, în contrast cu platourile în care au fost sculptate lapiezuri și doline. Sectorul cel mai pitoresc este reprezentat de Cheile Bicazului, de cca. 7 km, lungime cu versanți verticali, numeroase surplombe, marmite și mici peșteri (Munticelu, Suhardului). Porțiunea cea mai spectaculoasă poartă numele de Gâtul Iadului, străjuită la înălțime de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Piatra Cloșani și Culmea Domogled, dar și în Cheile Motrului (Motru Sec, Coșuștea), ale Cernei (Corcoaiei, Ciucevelor) și în Peștera Cloșani. Carpații Occidentali se remarcăm, mai ales, prin prezența carstului de interfluviu, unde s-au dezvoltat platouri cu câmpuri de lapiezuri, doline, avene, polii, chei și peșteri. Varietatea și originalitatea reliefului carstic sunt rezultatul extinderii și grosimii mari a rocilor carstice corelate cu precipitațiile bogate (1000 - 1400 mm/an). În Munții Banatului, relieful carstic este întâlnit cu deosebire în Munții Aninei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
altitudinea de 1430 m; Coloanele de bazalt de la Detunata (Munții Metaliferi), reprezentate prin coloane prismatice, ce constituie rezultatul solidificării lavelor bazaltice sub forma unor neck-uri; Caldera Călimanilor, un crater de dimensiuni mari (10 km diametru) alcătuit din platouri (cu lapiezuri, alveole, grote), coloane (Doisprezece Apostoli, ex. Mareșalul, Moșul, Ramses II, Godzila ș.a.), pereți verticali (Fața Gardului), creste dantelate (Pietrele Roșii); Conurile vulcanice din Gurghiu (Saca, Șoimuș, Ciumani), ce păstrează, încă, unele cratere; Aliniamentul de conuri din Munții Harghitei, cu cratere
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
obiective naturale completate armonios cu o serie de obiective cultural istorice și balneoclimaterice. De mare importanță sunt: relieful carstic, cu chei, peșteri, versanți abrupți și creste ascuțite, în Munții Căpățânii, Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți, dar și pe sare, cu lapiezuri și tavane prăbușite, în Subcarpați (Ocnele Mari). climatul blând, cu influențe mediteraneene, ce a permis dezvoltarea unei vegetații specifice: castanul comestibil, alunul turcesc, mojdreanul, smochinul ș.a.; rețeaua hidrografică densă, cu râuri importante care au creat culoare largi și au favorizat
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Dunării și a cheilor pe afluenții acesteia: Valea Mare, Valea Liuborajdea, Cheile Mraconiei, Cheile Sirinei, Valea Berzasca. Peisajul carstic deosebit de interesant pe ambele maluri ale Dunării, în afara frumoaselor văi sălbatice, chei și canioane, mai cuprinde: platouri de doline, câmpuri de lapiezuri, izbucuri, cascade, dorne, peșteri și avene. Datorită frumuseților naturii prezente în clisura Dunării, fluviul este tranzitat în zona noastră și de numeroase vase de croazieră, turiștii putând admira priveliștile zonei. Orașul Moldova Nouă dispune și de cel mai modern terminal
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
azi pe toate cărările păstorite de dânsul în Plaiul Cloșanilor. Preluând tradiția înaintașului Constantin D. Ionescu ( din volumul „Prin Munții Mehedințiului”, publicat la Craiova, prin anul 1935), Cornel Boteanu se dezvăluie însă cititorului ca un impetuos Calistrat Hogaș descins în lapiezurile ponorene. El devine deseori eclectic, alteori bizar, fiindcă legendele înseși se împletesc nefiresc de prelungit cu istoria, cu fantasticul și realul, coabitând și dăruind epicului un farmec aparte, așa cum numai în bătrânile cronici se întâlnesc. Astfel se întâmplă atunci când autorul
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
Dunărea a bătut și Porțile de Fier s-au deschis”. O adevărată metaforă. De ce mai este unic acest loc binecuvântat? - Platoul Cazanelor Mari îți taie, cu adevărat, răsuflarea. Este locul în care stai pe calcare de 140 milioane ani, pe lapiezuri („sculpturi” naturale în calcar), unde terțiare asociații vegetale alcătuite preponderent din liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie provin din perioadele mai calde interglaciare Este locul de unde laleaua de Cazane „îți spune” că aici, în Cazanele Mari ale Dunării este singurul loc din
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
repezișuri (valea Izvorului Alb, pârâul Colbului) sau de chei înguste, de rară frumusețe peisagistică: Ch Cheile M Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor, Cheile Izvorului Alb de la Piatra Buhei. Abundența calcarelor a determinat și apariția a numeroase f forme carstice - lapiezuri, avene și chiar grote (Peștera Liliecilor, situată la o altitudine de 150 1500 m, la la 1 km Nord de Pietrele Doamnei). Clima Rarăului Prin poziția sa în nordul grupei centrale a Carpaților Orientali și prin trăsăturile s specifice ale
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
biprismă [= două prisme] - Biprisma Fresnel. Dispozitivul este format din două prisme identice (E. Poll, Fizică: 116) microforme [= forme mici] - Microformele de relief au dimensiuni mici, sunt suprapuse formelor majore de relief și s-au format sub acțiunea agenților externi (crovuri, lapiezuri, dune etc.) (S. Popescu, Geografie: 8). În cazul celor mai multe formații, care sunt adjective categoriale, cuantificarea substantivului este numai indirectă, elementul tematic fiind asociat unui adjectiv care încorporează formal substantivul: biatomic (FC I: 169, 190) - moleculă biatomică "formată din doi atomi
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
până la intersecția cu drumul comunal 430 pe care îl urmează spre nord până la intersecția acestuia cu limita nordică a parcelei PPD 7 bis. Descrierea suprafețelor Rezervația Naturală Măgura-Nucșoara cuprinde luciul de apă al Lacului învârtită, zona de relief carstic (doline, lapiezuri și alveole de dizolvare etc) care fac parte din parcelele cadastrale Hb 8, N7%, Cc9, A6, PPD 7 bis. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul Cadastral al parcelelor comunei Nucșoara din anul 1966. IV.4. Rezervația naturală Lacul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
mondial cât și în România. Situarea comunei Godeanu în zona centrală a Podișului Mehedinți, face să aibă o mare atracție turistică; un rol primordial revine reliefului căruia i se adaugă particularităților climei, rețelei hidrografice și faunei. Formele caracteristice comunei Godeanului lapiezurile, dolinele, valeele, poliile, cheile și mai ales peșterile constitue cele mai interesante atracții. Prin existența în partea de sud a satului Păunești, a cetății Gradet, datata de pe timpul dacilor, cât și Mănăstirea Schitul Topolniței face ca această comună să fie
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
rezultate din spargerea valurilor, fie de aceea a apei de mare. Sunt frecvente alterarea rapidă a mineralelor bogate în fier (augit, biotit, olivina, amfiboli), dizolvarea rocilor carstice și dezagregarea produsă prin cristalizarea clorurii de sodiu în fisuri. Rezultă cavități și lapiezuri de dimensiuni variabile, nisip și blocuri de dezagregare. Procesele determinate de acțiuni biologice se desfășoară în partea inferioară a domeniului litoral și se referă la perforarea rocilor de către moluște, arici de mare, microorganisme prin secreții acide, rezultatul fiind numeroase alveole
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
evoluând pe calea dezagregării fizice. La baza versanților are loc o acumulare de depozite nisipo-argiloase, alcătuind o trenă sau un tăpșan. În alte condiții se depun grohotișuri. Gresiile cu elemente sau ciment de natură calcaroasă, permit apariția unor forme pseudocarstice (lapiezuri slab dezvoltate, doline, chei, grote). Gresiile argiloase și marnoase pot da alunecări de teren, organisme torențiale. Conglomeratele alcătuite din elemente cristaline, puternic cimentate, fiind rezistente la eroziune, creează un relief impunător, cu versanți abrupți, profiluri ascuțite. În condițiile climatului umed
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
puternic cimentate, fiind rezistente la eroziune, creează un relief impunător, cu versanți abrupți, profiluri ascuțite. În condițiile climatului umed are loc o dezagregare intensă a acestei roci. Conglomeratele cu ciment calcaros sau elemente calcaroase pot forma un pseudocarst reprezentat prin lapiezuri, doline, chei. Dacă conglomeratele sunt puțin argiloase, datorită șiroirii apar badlands-uri. Când un bloc de rocă mai dură protejează masa de materiale mai friabile de dedesubt, se individualizează coloane, stâlpi denumite și piramide de pământ sau coafate. Argilele rezultă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
suprafața terenurilor calcaroase, îndeosebi atunci când sunt lipsite de o cuvertură de sol și vegetație, pot fi întâlnite numeroase forme, începând cu cele mai mici, cu aspect de rigole sau caneluri și terminând cu depresiuni întinse de ordinul kilometrilor pătrați. a)Lapiezurile sunt forme carstice elementare cu aspect de șănțulețe (brazde) sau microdepresiuni (găuri) rezultate în urma coroziunii calcarului de către apa încărcată cu CO2 și cu alți acizi (humici, de regulă). Dimensiunile lor sunt de ordinul centimetrilor și decimetrilor. În mod obișnuit sunt
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
brazde) sau microdepresiuni (găuri) rezultate în urma coroziunii calcarului de către apa încărcată cu CO2 și cu alți acizi (humici, de regulă). Dimensiunile lor sunt de ordinul centimetrilor și decimetrilor. În mod obișnuit sunt grupate și intersectate între ele formând „câmpuri de lapiezuri”. Astfel de câmpuri apar în Munții Vâlcan, Mehedinți, Aninei, Locvei, Bihorului, Pădurea Craiului. b)Dolinele sunt forme depresionare cu aspect circular sau oval, cu diametrul de ordinul metrilor și zecilor de metri și adâncimi de 2-4 - 50 m; sunt formate
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
galeriilor se dezvoltă porțiuni lărgite denumite săli. Scurgerea turbulentă sculptează excavații circulare sau ovale denumite marmite de fund, respectiv, laterale. Nivelele de marmitaj se extind sub forma unor terase în rocă. Pe pereții, tavanul și patul peșterilor pot fi întâlnite lapiezuri, forme concoidale (lingurițele și farfurioarele turbionare), striuri de frecare. Formele de precipitare chimică și acumulare dau o gamă deosebit de complexă și de variată; cea mai mare parte se datorează acumulării calciului și aragonitului. Formele de tavan. La baza rupturilor fine
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
depresiune de captare carstică (Depresiunea Ponoraș), iar în sud-vest Depresiunea Acre. De remarcat este și multitudinea de microforme de relief, reprezentate de doline (de forme și dimensiuni variate, adeseori alcătuind adevărate câmpuri de doline), avene (numite de localnici „poșiștaie”) sau lapiezuri („locuri rele”). Cursurile de apă sunt, în general, mici, de forma pâraielor, multe dintre ele secând în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
acoperă pante abrupte de conglomerate, în timp ce în fisurile pereților cresc uneori molizi sau pini. În parc se regăsesc variate peisaje carstice (pereti verticali si surplombanți, turnuri ("Piatra Altarului", "Piatra Singuratică") și ace calcaroase, hornuri, blocuri diaclazate aproape de desprindere, vârfuri stâncoase, lapiezuri sau câmpuri de lapiezuri ("Poiana Tarcău"), creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, avene ("Licaș"), peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin ("Cheile Șugăului"). În zona parcului abundă siteuri paleontologice din mezozoic, în care se
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
conglomerate, în timp ce în fisurile pereților cresc uneori molizi sau pini. În parc se regăsesc variate peisaje carstice (pereti verticali si surplombanți, turnuri ("Piatra Altarului", "Piatra Singuratică") și ace calcaroase, hornuri, blocuri diaclazate aproape de desprindere, vârfuri stâncoase, lapiezuri sau câmpuri de lapiezuri ("Poiana Tarcău"), creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, avene ("Licaș"), peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin ("Cheile Șugăului"). În zona parcului abundă siteuri paleontologice din mezozoic, în care se găsesc recife fosilizate cu
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
Aninei este caracterizată de prezența unor culmi și văi longitudinale, conforme cu structura geologică, orientate NNV-SSE. Ele sunt caracterizate printr-o energie mare de relief. Pe suprafața lor se întâlnesc o serie de forme exocarstice, cum ar fi: câmpuri de lapiezuri, doline, văi de doline, avene. Aceste platouri sunt tăiate de chei și văi carstice active sau temporar active: Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Valea Sodol, Valea Comarnic, Valea Raicovacea, Valea Șereniac, Valea Buhui, Valea Jejnița, Valea Mare( în versanții cărora sunt
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de localitatea Carașova și în podișul calcaros Ravniștea. Întâlnim un habitat cu aspect de tufe răzlețe cu puține specii în compoziția floristică, situate pe pereți calcaroși sau versanți abrupți cu lapiezuri și procent ridicat de rocă nudă. Elementele ce alcătuiesc asociații specifice pentru zona calcaroasă din Cheile Carașului - Cheile Gârliștei, prezintă o mare varietate floristică explicabilă prin varietatea microbiotopurilor și prin interferența la acest nivel a mai multor unități de vegetație
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
cristaline și calcarele jurasice actualele forme ale reliefului. Un alt tip de relief specific zonei este relieful carstic dezvoltat pe calcarele lumaselice de vârsta mezozoică (circa 65 de milioane de ani). Relieful carstic este reprezentat atât prin forme de exocarst (lapiezuri, doline, uvale, ponoare, sohodoale) cât și de endocarst (peșteri, avene). Dintre numeroasele peșteri prezente în zona cele mai cunoscute sunt: Peștera Cloșani (1100 m), Peștera Lazului (3000 m), Peștera Martel (4000 m), Peștera-Aven Cioaca cu Brebenei și Peștera-Aven 2 din
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații normale se acumulează și izvorăște la baza versanților. Au o curgere permanentă și debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantități de apă din precipitații care debușează în izbucuri, lapiezuri. Coșuștea are izvoarele în județul Mehedinți într-o asemenea zonă la altitudini de 580 m. Alte cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt și pârâurile Prejna, Gornovița și Balta din bazinul hidrografic al râului Topolnița. La nivelul comunei se identifică
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]