7 matches
-
nord-vest contactul cu Dealurile de Vest se face prin intermediul Jugului intracarpatic. Succesiv evoluției și în contextul structurii geologice, este alcătuită din doua zone relativ concentrice. A început să funcționeze ca o arie de sedimentare după tectogenezele de la sfârșitul Cretacicului (austrică, laramică). Structura geologică prezintă două unități: Are aspect general de "platou fragmentat", de văi care o străbat de la E spre V . În centru sunt prezente șiruri de dealuri iar la contactul cu munții s-au format unități depresionare și culoare. Ca
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
Nagybarod", iar în 1692 ca "Nagy Barod". Mai târziu apare ca "Borodul Mare", aparținând de raionul Aleșd, regiunea Crișana. Bazinul Borod este una din prelungirile estice ale bazinului Panonian și este orientat VNV-ESE. În decursul evoluției paleogeografice, după faza orogenică laramică, zona muntoasă a munților Apuseni a rămas continuu exondată, marea neogenă a pătruns numai în cuprinsul zonelor depresionare care s-au format majoritatea prin prăbușirea unor compartimente cuprinse între falii, depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste scufundări și unele slabe
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
sunt ușor de observat variațiunile transgresiunilor și regresiunilor marine prin care au fost sedimentate pe rând depozitele caracteristice fiecărei perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice), de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
tectonice din a doua parte a terțiarului care au dus atât la scufundarea unei falii transversale (falia Moigradului) axată de valea Ortelecului, cât și la la apariția - mai târziu, a conului vulcanic al a Măgurii Moigradului. Magmatitele, reprezentate prin riolite (laramice), microdiorite și andezite (neogene), sunt evidențiate inclusiv în măgurile Pometului și Citerei. Procesul de adâncire a faliei și de ridicare a măguriilor vulcanice (Moigrad, Pomet, Citera) a rupt culmea Meseșului împingând partea finală a acesteia - din care au rămas doar
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia; calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și depozite permiene în depresiunile Zarandului și Beiușului și în Munții Codru-Moma; precum și magmatite laramice în Munții Gilăului și Bihorului. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate, vârfuri (Biserica Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
legătură cu evoluția paleogeografică a Subcarpaților Getici, din care fac parte, care se desfășoară în lungul unei unități structurale numită Depresiunea Getică ce a a avut un caracter de avanfosă. Depresiunea s-a format la începutul paleogenului după mișcarea tectonică laramică care a ridicat Carpații Meridionali, pe de o parte și a coborât, pe de altă parte, spațiul cristalin din fața acestora creând acest bazin de sedimentare extins cu un rol de avanfosă. În ceea ce privește structura acestei depresiuni sunt caracteristice: - fundamentul cu o
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. STRUCTURA GEOLOGICĂ ȘI RELIEFUL Zona Reșița- Moldova Nouă este constituită în special din calcare jurasice și cretacic inferior, iar în carbonifer și liasic sunt cantonate importante zăcăminte de huilă. Magnatismul laramic, de vârstă paleocenă este reprezentat prin banatiteîntâlnite la Ocna de Fier, Dognecea, Oravița, Ciclova, Sasca Montană și Moldova Nouă. Din punct de vedere geografic în județul Caraș Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]