10 matches
-
lemnului dulgheritul și tâmplăritul fiind bine reprezentate în zonă în limba latină se cheamă «stola» termen împrumutat vocabularului vestimentar laic din ce în ce mai mult cavaleria a investigat informațiile furnizate de băștinași aici predomină pădurea de conifere alcătuită din molid brad pin zâmbru lariță și mesteacănul păianjenii zodariidae se hrănesc cu furnicile din mușuroiul în care trăiesc el este clonat pentru a fi creați calibanii alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare prima generație de trupe goth nu a fost deloc asociată cu
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis). În etajul montan (între 800-1600 m) vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc. Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurile de conifere, alcătuite din molid, brad, pin, zâmbru, lariță și mesteacăn. Prima atestare documentară a localității Rădăuți apare într-un hrisov din data de 16 noiembrie 1393, din timpul domniei lui Roman I (1391-1394). Existența localității este însă mult mai veche, în aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi de
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
folclor și dicție modernă ce aproape stinge umorul: "s-a dat cu rîurile / și rîurile erau jgheaburi crăpate/ s-a dat cu pietrele / și pietrele erau var nestins / s-a dat cu bradul / și bradul s-a dovedit a fi lariță / s-a dat cu pasărea / și pasărea țipăt era / s-a dat cu iarba / și iarba fum rugă de fum era / s-a apropiat tiptil de Poema/ și aceasta pe loc s-a îndepărtat" (Alesul). Sau cu o înciudare expresionistă
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
șef, s-a referit la exemplarele de stejar piramidal (la Liebling) și de ulm (la Timișoara), a căror vârstă se apreciază a fi depășit 200 de ani; exemplare de cer și tisa (Timișoara), pin negru de Banat (Banloc) și zadă larița (Timișoara). Există arbori cu un anumit parfum exotic: arborele pagodelor (Timișoara, Sânnicolau Mare și Pesac), chiparoși de baltă (Timișoara). În județul Timiș sunt nominalizate, de asemenea, 17 rezervații și arii naturale protejate, dintre care l cu caracter botanic: Lunca Pogănișului
Agenda2003-24-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281114_a_282443]
-
secolul al II-lea e.n.). Măselarița este o plantă toxico-halucinogenă din aceeași familie, Solanaceae, cu mătrăguna. Conținând aceiași alcaloizi și fiind folosită ca un puternic somnifer și analgezic (prin inhalarea fumului produs de semințele ei, aruncate pe cărbuni aprinși), măse- larița a fost, în cadrul medicinei populare românești, confundată adesea cu mătrăguna. Iată câteva rețete „pentru durerea măsălilor”, de la începutul secolului al XIX-lea, găsite în arhiva folcloristului moldovean Artur Gorovei. Fiind scrise de oameni cu puțină știință de carte, am operat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mandragora - credea Plutarh (Moralia, 15 F) - este mai tare și are puteri soporifice mai mari decât cel obișnuit (270, p. 532, n. 25). Prin mătrăgună nu se înțelegea numai varietatea Atropa belladonna, ci câteodată și alte câteva plante stupefiante : măse- lariță, ciumăfaie, mătrăgună mică sau mutulică (numită astfel pentru că provoacă amnezie și, în consecință, muțenie). Mircea Eliade subliniază existența unui fenomen similar în afara României : „Mandragora trebuie să fi fost denumirea comună a mai multor plante narcotice”. De altfel, acesta pare a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și de cele din Evul Mediu erau compuse din multe și diverse ingrediente. Conform proceselor-verbale redactate de inchizitori, plantele psihotrope cele mai folosite (separat sau în combinație) erau mătrăguna (Atropa belladonna) (133), cânepa indiană (Cannabis indica), ciumăfaia (Datura stramonium), măse- larița (Hyoscyamus niger), omagul (Aconitum tauricum) ș.a. (51, pp. 328 și urm. ; 135, pp. 289 și urm.). în unele legende cosmogonice românești, astfel de plante au fost create la începutul lumii de către Diavol : „Unde călca Măritul Stăpân [= Dumnezeu] creștea numai iarbă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arcuită, cu părul unduind în vînt întocmai unor zeițe maiestuoase prefăcute aproape în întregime în chip de copaci. Platanii își arătau trupurile bine făcute, cu piele lucioasă și fină, cu tatuaje roșii din care mai cădeau bucățele de vopsea întărită. Larițele coborau dealul, precum o hoardă de păgîni, îmbrăcate în veșminte de război, țesute din verdeață și învăluite în parfum de rășină și tămîie. E. Zola, La faute de l'abbé Mouret, p. 216 3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din care primăvara 135 mm, vara 175 mm, toamna 110 mm, iarna 90 mm, în perioada de vegetație 340 mm; primul îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure alcătuită din arbori de pin, lariță și molid ce depășesc vârsta de 100 ani, cu diametre de 70-120 cm și înălțimi de peste 30 m. Rareori apar fagul, gorunul și frasinul. Vegetația ierboasă este tipică pădurilor de fag și stejar, cu multe elemente specifice pădurilor de conifere
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]