6 matches
-
așadar un fonem unic, notat de obicei cu simbolul . O analiză fonetică va stabili totuși că sunetele inițiale din cuvintele amintite nu sînt identice, ele fiind articulate în locuri diferite pe calea vocală: "h" din "haină" este o consoană fricativă laringală notată "fonetic" , "h" din "heliu" este consoana fricativă velară , iar "h" din "hidră" este consoana fricativă palatală . Astfel de sunete care sînt diferite fonetic, dar identice fonemic, se numesc alofone. A se observa de asemenea că transcrierea sunetelor se face
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
pisică marca Vivienne Westwood, care-și schimba culoarea la fiecare mișcare. Vogue pe viu. Fotograful de modă din mintea mea, strigând: Dă-mi magie, păpușico. Flash. Dă-mi stupoare. Flash. Logopeda zise: — Brandy, poți ridica tonul vocii dacă ridici cartilajul laringal. E umflătura aia din gât pe care-o simți că se înalță când cânți scalele ascendente. Ea zise: — Dacă reușești să-ți ții laringele așa, vocea ta ar trebui să rămână undeva între sol și do. Sunt circa 160 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
palatului și vârfului limbii pentru consoanele: l, r, s, j (ultimele două se numesc consoane prepalatale); - consoane palatale și postpalatale: c, k, g - zona de articulare se situează în partea posterioară a palatului, la baza limbii și vălul palatin; - consoana laringală h - zona de articulare se află la nivelul peretelui posterior al faringelui, la baza limbii și vălul palatin; - consoane semioclusive: ce, ci, ge, gi - zona de articulare se află în partea anterioară a palatului și dosul limbii; - consoane palatizante: che
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vag", norv. kveld [kvel] "seară", sued. svart [svat:] "negru", dan. kniv [kni:v] "cuțit" w = semivocală posterioară: engl. white [wait] "alb", dan. over [΄(w(] "deasupra", fr. trois [trwa] "trei", it. quando [΄kwando] "cînd", pg. água [΄agwə] "apă" x = consoană fricativă laringală surdă: norv. hus [xu:] "casă", neer. goed [xut] "bun", sued. höra [΄xöra] "a auzi", germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. house [΄xaus] "casă" z = consoană fricativă dentală sonoră: it. casa [΄kaza] "casă", pg. fazer [fə΄zer] " a face", germ. sieben
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
excitanți slabi, care cad pe focarul principal (faza paradoxală). În funcție de predominarea convulsiilor în unul din organele vorbirii, deosebim cele trei tipuri de balbism: a) respiratoric (în mușchiul diafragmei și inhibă expirația) prin contracția spasmodică a coșului pieptului; b) vocalicconvulsia mușchilor laringali, când se produce o vorbire tăcută sau șoptită sau convulsia coardelor vocale și a nervului recurent, responsabil de coardele vocale, când vocea se întrerupe pe neașteptate, când se produce o convulsie clonică (repetată) sau îndelungată, dând un sunet behăit (a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care provoacă pierderea caracterului lor muzical, regulat (Toma, 2004, p. 9), pot fi clasificate 17 în: * consoane surde vs. consoane sonore (după sonoritate): p b; c g; t d; f v; ș j; s z; ĉ ĝ; k' g'; * consoana laringală h vs. consoanele velare: c g vs. consoanele palatale: k' g' vs. consoanele alveo-palatale: ș j, ĉ ĝ vs. consoanele alveolare: s z, l, r, t vs. consoane dentale: t d, n vs. consoane labiodentale: f v vs. consoane bilabiale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]