765 matches
-
în ceată, pe Poiana Mare, unde nu prea era iarbă, dar ei erau fericiți că jucau țurca până plecau acasă de prânz. La început, și tanti Violeta, cum îi spuneau copiii satului, a stat alături de ei, dar, fiindcă făceau multă larmă deranjând-o din citit și nu era nici iarbă de păscut, s-a mutat de acolo, mergând în adâncimea văilor înguste și liniștite, cu care se obișnuise în lecturile ei. Aici, marginile poienilor erau umbrite de fagii seculari, iar pe
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
aduc un parfum de lumină din zorii care seamănă speranță: “zori de zi: cineva sechestrează întunericul / într-un zâmbet / îi pune pe gheare cătușe de rouă / astupă gura flamândă cu pletele azurii / pulbere de aur picură / în abisala retină / cu larma trezirii sparge / timpanul diform / orb și surd / cerberul capitulează”. Floriana Turculeanu găsește în vers, exact sintagma care dă elementul surpriză și face din poezie o bijuterie. Toate acestea sintetizate magistral în doar 8-10 versuri, ceea ce e admirabil. Cristian Țîrlea - maestru
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
unei doze mai mari de nostalgie, în comparație cu alte anotimpuri firește. Întreaga fire se pregătește de iernat. S-a ivit in zori o fată, naltă cu privirea blândă, vocea-i șoapta măsurată, a izvoarelor ce plâng. Zvon de struguri, must și larmă de cules, de hărnicie, toamnă, doamnă arămie, coborâtă printre vii. Cu alaiul ei de frunze, cu ghiozdane și copii, pune zâmbete pe buze, desfrunzind din nou copacii, lasând crengile pustii. Mi te-ai înfrățit cu vântul, maturați aleile, nostalgia și
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
deosebit de fiecare, s-au spus versuri, s-a cântat și s-au depănat amintiri până târziu, după miezul nopții... Am coborât cu ochii lipiți, deși au fost spălați cu apă rece, să văd care este atmosfera de nu se aude larma obișnuită de sub fereastra noastră. Doream să mai dorm, dar știam că avem ceva întâlniri în această zi și, mai ales, îndemnul Silviei, plecat aproape-n șoaptă de undeva din pernă, m-a hotărât să fiu bărbat și să mă ocup
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
-i tragedia, multe lacrimi au mai curs. nu mi- e frică de cuvinte, ele încă-mi sunt veșminte, se zbat și-și caută culcușul ca răsfățatele feline, le las să zburde zdrențuite, nu mai mi-e frică de cuvinte, în larma lor eu mă răsfăț, se cuibăresc adesea-n mine. mai lasă-mă un pic, Isuse,- să mai rămân pe-acestă zare, în cuibul meu atât de drag ce-l voi lăsa de după moarte, să urc cu tine dealul crucii, zădărmicii pustiitoare
IMN ÎNCHINAT LUI CRIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Imn_inchinat_lui_crist_ion_ionescu_bucovu_1367659252.html [Corola-blog/BlogPost/344583_a_345912]
-
un tren Și spațiul necuprins preia al lui refren, Pe care îl transformă într-un zvon ușor, Iar notele-i spre liniște converg și...mor. Om lângă om, mulțimea strigă-n piață, Nemaidorind minciuni, ci doar o demnă viață, Dar larma ei se pierde-ncet în vreme, Istoria redând-o... liniștii supreme. Cu zgomot, inima-mi se zbuciumă în piept, Tot defrișând o junglă, spre drumul vieții drept, Dar tot tumultul sângelui din vine S-o stinge-n pacea liniștii divine
LINIȘTEA SUPREMĂ de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1489184318.html [Corola-blog/BlogPost/374618_a_375947]
-
Când prin dreptu-i a țâșnit O nălucă roșcovană, Cu mișcări ca de cucoană. Atât apucă să vadă Din ce se-ntâmplă-n ogradă. Cineva se strecură, Trei găini de înhăță Și dădu bir cu fugiții, Cu noile achiziții. În curând larma fu stinsă, Curtea de pace cuprinsă, Iar prin iarbă se-adunau Cosașii de țârâiau. Se crăpă curând de zi Și nimic nu îl opri Pe-Ioachim să cerceteze, Găinile să-și salveze. S-a plimbat în lung și-n lat, Doar-doar
MOTANUL IOACHIM (CUMĂTRA VULPE) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1405717245.html [Corola-blog/BlogPost/349328_a_350657]
-
zangänitos le lancosro... the gile pala lesθe. Akor dikhle jegh umbră p-e peretă le kheresri, de manuś... na. ”Na daran, 'ke xudaw leș me !” De von darane. Dithǒlas numa jegh umbră kaj źalas p-e peretă the xăjărdǒlas e larma. Kodă umbră le lanco' andre gilă pe jegh cini ulica, the o rrom, kaj has-lo e-buka mâțo, phendă “Źav te xudaw e umbră.” Dina ćingar: ”Hajdac ke xudaw leș, akana xudaw leș !” Kana ćelas pesro vast p-e umbră, źalas
(UMBLA) O STAFIE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1420047861.html [Corola-blog/BlogPost/374386_a_375715]
-
ales Dați-mi tot ce mi-ați promis: Dați-mi dreptul meu la vis Că l-ați invocat prea des! Dați-mi liniștile care Le răpiseră ceilalați Când cobori să te înalți, Stinge vântul felinare S-a făcut prea multă larmă C-au să vină gunoierii Inimă să nu te sperii Că tu n-ai permis de armă Ce să facem împreună Când nici singuri nu puteți să-i opriți? Țiganii beți Dau cu vorbe proaste-n lună Declarăm război la
DREPTUL LA VISARE de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dreptul_la_visare.html [Corola-blog/BlogPost/348113_a_349442]
-
s-a terminat cu cazarea într-un pavilion rezervat studenților, odihna era imperios necesară. S-a retras, fiecare să-și încarce bateriile. Ziua urmatoare urma să se facă programul pentru întreaga perioadă. Nu se iviseră zorile, când se auzi o larmă de nesuportat. - Hai fetelor, sus pe terasă; una să nu rămână în pat. În fugă intră Man (Manolescu) haideți sus să vedem răsăritul . În câteva minute, puseseră în picioare tot pavilionul. Fetele priveau pe fereastră, unde nu se distingea nimic
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_la_mare.html [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
îl bântuie, o fugă de sine și de ceilalți, plictisit de a vedea mereu aceleași imagini (Singur printre oameni, Insolentul, Vremuri otrăvite, Tele Apocalipsa): Te-amesteci în tumultul străzii, / Copil stingher pe-o insulă pustie / Și te ascunzi umil în larmele amiezii, / Neobservat și liber ca într-o colivie. // Privești cuprins de spaimă-n jurul tău / Când zâmbetul pe vreo figură naște / Nimic nu-ți pare atunci a fi mai rău / Decât un ins ce pare a te cunoaște (Singur printre
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405255842.html [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
numărul! Și este atât de convingător încât îți vine să-l crezi. S-a apucat și de cultură. Este critic. Este doct. Dar de fapt este semidoct. Sau mai bine sfertodoct cum îi spunea un confrate. Critica lui pute a larmă didactică. N-a făcut în viața lui o poezie. N-a scris nici un roman. El doar critică. Crede că un carton de filolog îi dă acest drept. Nici nu-și poate imagina cum ar ieși din mâinile lui un sonet
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
numărul! Și este atât de convingător încât îți vine să-l crezi. S-a apucat și de cultură. Este critic.Este doct. Dar de fapt este semidoct. Sau mai bine sfertodoct cum îi spunea un confrate. Critica lui pute a larmă didactică. N-a făcut în viața lui o poezie. N-a scris nici un roman. El doar critică. Crede că un carton de filolog îi dă acest drept. Nici nu-și poate imagina cum ar ieși din mâinile lui un sonet
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
mii de cântători. Cu suflarea ta fierbinte, cu izvoare și cuvinte, pentru aducerile aminte. De toamnă S-a ivit în zori o fată, naltă cu privirea blânda, vocea-i șoapta masurată, a izvoarelor ce plâng. Zvon de struguri, must și larmă de cules, de hărnicie, toamnă, doamnă arămie coborâtă printre vii. Cu alaiul ei de frunze, cu ghiozdane și copii, pune zâmbete pe buze, desfrunzind din nou copacii, lasând crengile pustii. Mi te-ai înfrățit cu vântul, maturați aleile, nostalgia și
PRINTRE ANOTIMPURI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Printre_anotimpuri.html [Corola-blog/BlogPost/348277_a_349606]
-
lipsei de comunicare. Omul mileniului al III-lea, care simte că nu este ascultat și, mai ales, nu este înțeles, substituie cumva trauma pe care o trăiește sau poate chiar și-o ascunde făcând gălăgie, mare gălăgie, zarvă, ba chiar larmă... Numai dacă deschidem televizorul, radioul, computerul sau răsfoim un banal ziar și ne vom convinge. (sic !) Omul noului mileniu simte o nevoie acută de a-și umple golul sufletesc prin vorbe. Parole... Parole... Primordială este deci exprimarea cu orice preț
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1457607060.html [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
tăi mă dor- E liniște ca după nuntă Și mirii tac în treaba lor... Ce dor ciudat îmi arde huma! E luna mai în toate cele, Tu nu auzi cum cade bruma Din cer pe dealurile mele? Sătule de atâta larmă, Ca apa obosită-n piuă, Lasă-mi cuvintele să doarmă, Măcar până se face ziuă Și-apoi jucați-vă împreună, Nimic din Dor să nu te doară, Mireasă fără de cunună Te uită-n ochii mei-fecioară... Referință Bibliografică: E liniște ca
E LINIŞTE CA DUPĂ NUNTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/E_linite_ca_dupa_nunta_.html [Corola-blog/BlogPost/349600_a_350929]
-
lucruri fascinante, cum ar fi cele legate de memoria lui Max Brod, prietenul și moștenitorul manuscriselor lui Franz Kafka. Scriitorul evocă „o vară toridă”, în care rătăcește pe o „străduță liniștită (nu departe de Primăria Tel Aviv), total deosebită de larma străzilor din apropiere”. Pe această stradă, numită Spinoza, autorul va rememora figura lui Max Brod, „scriitor evreu-ceh de limbă germană, cu renume și cărți publicate și bine apreciate la acea oră, nevoit să se apere de teroarea nazistă. În 1939
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
el nu provoacă așa o zguduire în cap! Puiul de șarpe nu cunoaște această spaimă, culmea, pricinuită de om, omului, nu de om șarpelui! Dar, o doctoriță dintre puținele câte or fi în lumea suspinătorilor cu mâna la falcă preschimbă larma săpatului în creier prin canalul măselei, într-o simfonie a oaselor craniene. E așa de frumoasă și delicată doctorița, încât găurirea ori smulgerea măselelor părând aducătoarea morții, aduce durerea de bunăvoie, în tot cazul...! E adorabil de privit într-un
DR. DIANA-GEORGIANA TRIFAN. INEPUIZABIL MOTIV DE ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_diana_georgiana_trifan_in_aurel_v_zgheran_1386931811.html [Corola-blog/BlogPost/353337_a_354666]
-
de scânduri și a intrat cu ele în baie. A avut ce freca! Spăla de zor, cu ochii înlăcrimați. Intuia prin ce trecuse purtătorul acestor haine pline de tină că doar și ea fusese în miezul evenimentelor. Simțea și acum larma îngrozitoare întreținută de vuietul tancurilor ce acoperea pocnetul gloanțelor, păcănitul asurzitor al mitralierelor, țipătul sfâșietor al tinerilor îngroziți de impactul armatei asupra populației și parcă toate acestea n-ar fi fost de ajuns, totul era învăluit în praf și fum
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_2_.html [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
Pesamosca! Simt nevoia să-mi descarc sufletul, cu ochii plini de lacrimi, cu mintea năpădită de amintiri. Mă întorc cu vreo paisprezece ani în urmă. Vara anului 1996. O după-amiază de august splendidă. Totul părea frumos, liniștit. Copiii umpleau cu larma lor parcul din apropierea spitalului din Domnești. Veselie, jocuri, renumita pitulice , unii chiar erau cățărați în copacii ale căror ramuri dese opreau razele puternice ale soarelui de vară. La poartă mă strigă puternic, speriat, gâfâind de cât fugise, un copilaș mult
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_alexandru_pesamosca.html [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
mare, voi plânge-amarnic într-o rugăciune, sau voi trăi iubirea ce nu doare. Flora-2009 De toamnă S-a ivit în zori o fată, naltă cu privirea blândă, vocea-i șoaptă masurată, a izvoarelor ce plâng. Zvon de struguri, must și larmă de cules, de hărnicie, toamnă, doamnă arămie coborâtă printre vii. Cu alaiul tău de frunze, cu ghiozdane și copii, ce pui zâmbete pe buze, desfrunzind din nou copacii, lasând crengile pustii. Mi te-ai înfrățit cu vântul, maturați aleile, nostalgia
MELANCIOLII DE TOAMNĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Grupaj_liric_flora_margarit_stanescu_melanciolii_de_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/356677_a_358006]
-
Vreau să mă lipesc de o mândruță de la II CL ; o bunăciune... nu trebuie să o scap! - S-a făcut. Aveau metoda lor de a străbate holurile liceului, cu rapiditate, prin mulțimea de elevi. Florin era ,,alergat’’ de Albert provocând larmă astfel încât toți se fereau din calea lor. În graba lor își făceau totuși timp să salute în fugă profesorii întâlniți, prin simularea unei opriri combinată cu plecarea capului în semn de respect dar și ca o rugăminte de a le
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
sigur, n-ai habar. Am adulat în taină părul galbăn Curgând pe umeri ca într-un poem. Și ochii tăi căprui fără de samăn, Ce s-au ascuns în sufletu-mi boem. Când ai surâs, s-a stins parcă deodată Întreaga larmă ce ne asuprea. Acum sunt trist și aș mai vrea o dată, Un zâmbet să reverși asupra mea. Dar nu-i nimic, a fost doar o părere, Un gând hoinar în trenul ce fugea. Priveam tăcut și-o așchie de durere
UNEI NECUNOSCUTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455259811.html [Corola-blog/BlogPost/369345_a_370674]
-
în noapte cu alți confrați - o mie. ești mult prea mic amice ! grăi o stea din boltă privește ce puzderie de astre se revoltă la spusa ta de comic, noi ne numim luceferi resping obrăznicia pornită de neteferi pătrunde-n larma asta cu forțe inegale dar hotărât, o lampă și glăsuie pe cale: noi facem lumea-ntreagă să fie mai cu spor mărind mai mult lumina când aștrii se cobor. poate-ați uitat de mine ! adaugă și luna ce se-oglindește-n lacuri și
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442035608.html [Corola-blog/BlogPost/378230_a_379559]
-
îngâmfare, precum niște netoți ! pentru că-n lumea asta și cele ce-or urma nu-i altă strălucire cum poartă lacrima ! să luați învățătură și-aminte la ce spun, oricine zice altfel, e doar un biet nebun ! se stinge-n urmă larma cu focul tras în jar, cu licurici sub frunze si valuri stinse-n far. iar stelele ascunse de voalul unui nor priveau spre soare`apune să vină-n ajutor. dar înțeleptul astru zăcea să-și facă somnul lăsând lumini și
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442035608.html [Corola-blog/BlogPost/378230_a_379559]