16,106 matches
-
au amestecat cu celții sau care au cutreierat tot nordul și vestul Europei în preistorie. Și au lăsat urme. Să fie oare o întâmplare că gr. kanon „regulă“ are același etimon kan- „a săpa“ din iraniană? E probabil ca regula latină să fie și ea în relație cu brazda la arat sau cu repetarea de multe ori până rămâne o dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o simplă afereză cf. araki-raki „rachiu“. Tot în legătură cu
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
se stătea niciodată la o terasă, toată lumea intra în „pivnițe întunecate” mâncând în plină zi cu soare „la farmecul lumânării”, până când a venit criza de benzină, și lumea a început să iasă din spațiile cu aer condiționat...), îmi lipsea spiritul latin. Oamenii de aici, minunați de altfel prin felul lor politicos de a-ți respecta „spațiul privat”, foarte disciplinați în lucru, foarte harnici, încercând să nu te deranjeze cu nimic, mi se păreau, și încă mi se par, prea „pătrățoși”, reci
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
mi se păreau diferite de ale mele: sportul, mașinile, câștigarea de bani, investițiile în stockuri. Eu am început să investesc doar la bătrânețe când a trebuit să fac decizii pentru fonduri de pensie... Cu siguranță americanii și europeni de origine latină suntem foarte diferiți. Țin minte că Nic și cu mine ne spuneam mereu: ,,Vezi, la orice spectacol mergem, de cinema, de teatru, când toată lumea râde, noi nu, iar când noi râdem în hohote, nimeni altcineva nu râde...” Referință Bibliografică: Emilia
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
modernă. În această perioadă, atât mass-media națională, cât și cea internațională au relatat vizita papală în România în termeni deosebit de favorabili Bisericii Ortodoxe Române: The Daily Telegraph, 10 mai 1999: „România e predestinată, pentru că ea unește elementul ortodox cu cel latin. Sau, altfel spus, România este latină, dar nu este catolică. Și invers, este ortodoxă, dar nu și slavă. Iar simbolismul nu se sfârșește aici: sărutul fratern și l-au dat la București sub cerul liber și sub aplauze a zeci
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
națională, cât și cea internațională au relatat vizita papală în România în termeni deosebit de favorabili Bisericii Ortodoxe Române: The Daily Telegraph, 10 mai 1999: „România e predestinată, pentru că ea unește elementul ortodox cu cel latin. Sau, altfel spus, România este latină, dar nu este catolică. Și invers, este ortodoxă, dar nu și slavă. Iar simbolismul nu se sfârșește aici: sărutul fratern și l-au dat la București sub cerul liber și sub aplauze a zeci de mii de credincioși un Patriarh
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
dar nu este catolică. Și invers, este ortodoxă, dar nu și slavă. Iar simbolismul nu se sfârșește aici: sărutul fratern și l-au dat la București sub cerul liber și sub aplauze a zeci de mii de credincioși un Patriarh latin și un Papă slav”; Le Figaro, 7 mai 1999: „Sunt surprins că pentru prima oară am văzut ceva absolut nou. Unul lângă altul, în aceeași mașină, doi șefi de Biserici, Prea Fericitul Părinte Teoctist și Papa Ioan Paul al II
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
păcii, reconcilierii, valorilor familiei, apărării creației. Europa întreaga are nevoie de bogăția culturală creată de Creștinism. Biserica Ortodoxa Română - centru de întâlnire și de schimburi între tradițiile bogate slave și bizantine ale Răsăritului - și Biserica Romei, care, în componența sa latină, exprimă vocea occidentală a unicei Biserici a lui Iisus Hristos, trebuie să contribuie împreună la o misiune care caracterizează cel de al treilea mileniu. După expresia tradițională și așa de frumoasă, Bisericilor locale le place să se numească Biserici surori
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
ca intelectual și apoi militar-patriot. Volumul Regăsirea înstrăinării, semnat de fiul eroului cărții, scriitorul Mihai Știrbu, a apărut la Editura PIM, Iași în anul 2010. Deși lucrarea nu are o extindere prea mare (112 pagini) i se poate aplica adagiul latin multum in parvo și poate fi categorisit ca fiind un scurt roman modern din genul memorialisticii. Raportată la marea epopee trăită de populația Europei, și nu numai, în preajma și în timpul celui de al II-lea Război Mondial, scrierea ar putea
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
se vor lua urgent măsuri prohibitive, se va ajunge în curând să fie mai mulți vânători decât iepuri, vulpi și lupi la un loc. Aproape că nu mai există vânat mic (iepuri, dihori, vulpi), necum din cel mare. Celebrul dicton latin - Non bis in idem, îl consider just: Da, nu poți fi judecat de două ori pentru același delict! Atâta doar că la noi n-au fost judecați nici măcar o dată marii tâlhari, șperțari și traficanți de influență. Ba unii dintre aceștia
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
caracter istoric, filologic și pedagogic, precum și cele literara și traduce o serie de opere juridice pentru a le pune la îndemâna populației românești. Printre acestea enumărăm câteva: Filologice:Temeiurile gramaticii românești (1812), lucrare rămasă în manuscris, Teoria ortografiei românești cu litere latine, este ciorna unei scrisori ample, rămasă în manuscris, Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae, apărută în 1812. Istorice: De originibus populorum Transyșvaniae, De unione trium nationum Transylvaniae, Hungaros ita describerem.Juridice:Rânduiala judecătorească de obște, Viena, 1787, este
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
nivelul sponsorilor etc. În ultimii ani începe să i se dea dreptate lui Nicolae Densușianu, din nefericire nu de către români, noi cel mai adesea ne minimalizăm unii pe alții, ci de către străini, și anume că limba română este mama limbii latine sau măcar soră bună cu aceasta. Va trebui să folosim acest trend. Oficial. Pornind de la autorități. Eu am fost în China, ani de zile, consilierul cultural și de presă. În anii aceia s-a publicat carte românească, în primul rând
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
Autorului Ce știm despre poetul român Ovidius Publius Nașo? Despre poetul clasic, pe nume în limba română, OVIDIU, aflăm pe internet, dând search, informații în 374.000 de articole în limba română. Biografia, în multe cazuri citată din chiar operele latinului exilat la Tomis, pare a fi exactă și detaliată. Pe scurt, OVIDIU s-a născut la 20 martie, în anul 43 î.Hr., în localitatea Sulmo, azi Sulmona, provincia Aquila, Italia și a murit pe pamant românesc în anul 17 sau
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
1966 • Nicolae Lascu, Ovidiu, omul și poetul, Cluj, 1971 • Nicolae Lascu, „Amintirea poetului Ovidiu la Constantă”, Revista Pontica, nr. 2, 2012, pp. 339-358. • Ovidiu la Pontul Euxin, Adrian Rădulescu, Editura Ex Ponto, 1998 • Operele complete ale lui Ovidiu în limba latină • Ovidiu, la Tomis, 17 iulie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă • traducerea integrală a Elegiilor lui Ovidiu, TRISTELE (EPISTOLE DIN EXIL), de EUSEBIU CĂMILAR, apărută postum în 1966. • G. Călinescu, Scriitori străini, Editura Pentru Literatură Universală, București,1967, pag.113-152. • Mic
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
17 iulie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă • traducerea integrală a Elegiilor lui Ovidiu, TRISTELE (EPISTOLE DIN EXIL), de EUSEBIU CĂMILAR, apărută postum în 1966. • G. Călinescu, Scriitori străini, Editura Pentru Literatură Universală, București,1967, pag.113-152. • Mic dicționar-Scriitori greci și latini; Recomandări pentru lectură în cadrul Proiectului 2017-ANUL OVIDIU: - Publius Ovidius Nașo, un Petrarca al Antichității- Prof. Ion Ionescu Bucovu - http://www.ro.biography.name/scriitori/168-italia/420-ovidius-naso-43-i-hr-17-d-hr - Mormântul Poetului Publius Ovidius Nașo între mit și realitate”, Editura Revers, Craiova, 2014 de
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
procurator își va fi avut partea sa de vină în tot ce se întâmplase. De aceea, ordonă magistraților să se ocupe imediat de caz. Un sclav sosi la Ponțiu Pilat cu un bilet de la mai marii iudeilor, scris în limba latină. Procuratorul află din scrisoare de propunerea arhiereului Caiafa care sugera că cea mai bună cale de urmat era aceea de a convinge pe soldații care fuseseră de pază ca aceștia să spună tuturor că au primit bani de la ucenici ca să
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1432308823.html [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
să ne întrebe funcționarul dacă dorim un exemplar al contractului în latină. „Ce profil ați absolvit? Uman”. „A! Super, ați avut 3 ore pe săptămână, doriți să semnați exemplarul scris în latină?”. Un dialog imposibil în realitate, întrucât învățarea limbii latine e o mare lecție de impostură națională, probabil că un studiu ar scoate la iveală că nimeni nu mai știe nimic din ce ar fi trebuit să acumuleze. Dincolo de glumă, i-am apreciat tot timpul pe cei pasionați să învețe
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc by https://republica.ro/sunt-generatia-zgoogle-zfacebook-zsms-sau-toate-la-un-loc [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
că un studiu ar scoate la iveală că nimeni nu mai știe nimic din ce ar fi trebuit să acumuleze. Dincolo de glumă, i-am apreciat tot timpul pe cei pasionați să învețe limbi străine sau clasice, în general, iar despre latină cred că e un exercițiu bun în primul rând de gramatică. Pentru că dacă înveți să împarți sintactic o frază în latină, să o faci în română e o joacă. Ce ne facem, însă, când noile „discipline” propuse care răspândesc metode
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc by https://republica.ro/sunt-generatia-zgoogle-zfacebook-zsms-sau-toate-la-un-loc [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
piatră din Europa. Înălțimea sa este de cincizeci și cinci de metri și lățimea, de douăzeci și cinci de metri. După cei zece ani de muncă grea, o mare operă de artă răsărea din munți. Pe ,,gâtul" lui Decebal este scrisă inscripția latină Decebalus Rex-Drăgan Fecit, ceea ce înseamnă Regele Decebal - făcută de Drăgan, ca semn de recunoștință față de omul de afaceri și pasionat de istorie. Al doilea punct de atracție pentru turiști, este tabla de ciment, montată pe un caldarâm pietros, de pe marginea
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
lungi de 4,3 m și adânciți în orbite, un nas drept de 4 m și niște buze subțiri, cam tot de 4 metri. Bărbia și jumătate din obrajii de pe fața lungă de piatră erau acoperite de barbă cimentată. Înscripția latină de pe gâtul său, Decebalus Rex-Drăgan Fecit, se vedea clar. Puțin mai sus la dreapta, spre locul unde era Sandu, se mai vedeau vârfurile ascuțite ale unei stânci acoperite de verdeață. În rest, totul era acoperit de iarbă pe dealul muntelui
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
parte și-atunci când îl renegăm, nu-l citim, ori nu-l cunoaștem, căci Eminescu este idolul incontestabil al tuturor și totuși prea puțin îl cunosc. Când ne fură careva identitatea, iar noi ne lăsăm furați, EMINESCU SĂ NE JUDECE! Când latina-i slovă nu mai poate repara, EMINESCU SĂ NE JUDECE! Azi, pe 15 iunie, la 126 de ani de la moartea sa, EMINESCU SĂ NE JUDECE! ----------------------------------------- Paul SURUGIU-FUEGO București 15 iunie 2015 https://www.youtube.com/watch?v=9AtQE UdeXk Referință Bibliografică
EMINESCU SĂ NE JUDECE de PAUL SURUGIU FUEGO în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/paul_surugiu_fuego_1434375867.html [Corola-blog/BlogPost/360536_a_361865]
-
balcanice conduse de Maurikios, împaratul roman (a domnit 582-602), au fost o serie de campanii militare care au avut ca scop apărarea provinciilor balcanice bizantine împotriva avarilor si slavilor. Elementele de bază ale limbii române, au ca precursor genetic, influența latină și ca substrat, cel traco-dacic. Istoria ("nașterea") limbii române este foarte complexă și de fiecare dată duce la discuții contradictorii... Cele subliniate de mine prin cuvintele de mai sus, sunt doar o "picătură de apă, pe piatra încinsă" a discuțiilor
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
und ihrem Entsprechungen im Rumänischen”; Heidi Siller-Runggaldier, „Kleisprachen und lexikalischer Ausbau - die Dynamik lexikalischer Innovation”; - limba engleză: Ion Giurgea/Carmen Mîrzea Vasile, „Comparative adverbs with a special syntax in Romanian”; Maria Manoliu Manea, „Semantics and grammar: Animacy vs. Efficacy in Latin”; Ana-Maria Trantescu, „Landmarks in the theory of metaphor: a brief overview from ancient times to cognitive poetics”; - limba spaniolă: Fernando Sànchez Miret, „Humor romanico bajo las dictaduras: materiales para unas clases de lingüistica romànica”; Lelia Trocan, „Poetas nuevos, innovdores”; - limba
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
Mai ales că ultimii nu au avut o moștenire culturală formată din opere scrise. Și totuși, au rezistat unor secole de conviețuire în mediile agresive ale unor popoare-gazdă. Atunci, de ce să credem că limba geto-dacilor a dispărut sub agresiunea limbii latine? De ce să credem că limba română este un MIX al cuvintelor de proveniență latină cu diferite cuvinte ale neamurilor învecinate, cu care românii au fost în contact? Că limba geto-dacilor a fost apropiată de a romanilor, ambele provenind din trunchiul
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Și totuși, au rezistat unor secole de conviețuire în mediile agresive ale unor popoare-gazdă. Atunci, de ce să credem că limba geto-dacilor a dispărut sub agresiunea limbii latine? De ce să credem că limba română este un MIX al cuvintelor de proveniență latină cu diferite cuvinte ale neamurilor învecinate, cu care românii au fost în contact? Că limba geto-dacilor a fost apropiată de a romanilor, ambele provenind din trunchiul comun al limbii pelasgilor, care vorbiseră limba protolatină, ne-au dovedit-o mărturiile poetului
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
cu diferite cuvinte ale neamurilor învecinate, cu care românii au fost în contact? Că limba geto-dacilor a fost apropiată de a romanilor, ambele provenind din trunchiul comun al limbii pelasgilor, care vorbiseră limba protolatină, ne-au dovedit-o mărturiile poetului latin Ovidiu din „Tristele” și „Ponticele” sale, precum și însemnările istoricului Dio Casius citat de N. Densușianu în „Dacia Preistorică”, pag.1065, din care rezultă că dacii vorbeau cu romanii înainte de cucerire, fără interpreți. Capcane pentru erudiți Tocmai această asemănare între cele
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]