329 matches
-
în zona coastei Mării Egee dinspre Tracia, iar în 1225 a capturat Adrianopolul și regiunile adiacente din Tracia, aflate în acel moment în posesia Imperiului de la Niceea. Îngrijorat de alianța încheiată între țarul Ioan Asan al II-lea al Bulgaria și latinii din Constantinopol, Theodor a încălcat în 1230 tratatul pe care îl avea cu Ioan Asan și a invadat Bulgaria cu o puternică armată, întărită cu mercenari occidentali. Punând textul tratatului încălcat în vârful unei sulițe pe post de steag, țarul
Theodor Comnen Dukas () [Corola-website/Science/324356_a_325685]
-
ducatul de Beneveneto. Scurta perioadă de unificare a Italiei sub conducere lombardă , nu a fost suficientă pentru a duce la omogenizarea culturală a populației. Trebuie remarcat că lombarzii nu au avut timp să transmită popoarelor dominante propria limbă cum făcuseră latinii; nu au creat o unitate politică fiind ei însăși fragmentați în ducate independente reciproc și de multe ori aflate în conflict. În secolul IX Sicilia a fost ocupată de arabi care și-au extins regatul până la granița cu Statul Papal
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
te vei urni din loc, ei se vor întoarce o dată cu tine. Lui Ioan V îi venea greu să audă lucrurile acestea, dar nu putea influența deloc situația existentă. Cu siguranță că turcii reprezentau un rău, dar nu mai mare decât latinii, deoarece, cu toată sălbăticia și rapacitatea lor, cotropitorii musulmani nu atentau (cel puțin, în secolul XIV)la credința (adică sufletul) creștinilor. Lămurindu-se asupra punctului de vedere al romeilor în legătură cu unirea, Paul a plecat la Roma. Datorită eforturilor lui Cantacuzino
Ioan al V-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317612_a_318941]
-
trimit la coșul de istorie și de ideologii mincinoase teoria latinistă. Dar și limba punjabi vorbită și azi de peste 80 milioane de locuitori conține 2000 de cuvinte românești. Oare cei mai vechi locuitori ai Romei, ramii, etruscii, troienii lui Enea, latinii, toți originari din spațiul tracic erau muți? Romanii Înșiși nu au afirmat niciodată că ei vorbesc limba romană: ei Își numeau limba latină. Atunci de ce, dacă admitem descendența românei din latină nu i-au Învățat corect pe daci și cum
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
el cu sultanul ținuse armata cruciată mai multă vreme la porțile Constantinopolului și doar amenințat cu asediul acceptase să o traverseze în Asia Mică. Neînțelegeri între bizantini și franci izbucniseră în mai multe ocazii. Grecii îi considerau pe latini "barbar", latinii îi acuzau de trădare. La ce proporții putea să ajungă ura reciprocă se vede din episodul din anul 1182, când în cadrul unor răfuieli, bizantinii au masacrat pur și simplu un număr mare de latini, stabiliți la Constantinopol. Se spune în
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
unii istorici iugoslavi, bulgari, iar mai recent sârbi și macedoneni). Școală protocronistă emite și opinia că vlahii (românii) de la nord de Dunăre ar fi o ramură veche aparținând populației dace din rândul căreia s-ar fi desprins (migrând spre Italia) latinii care a format imperiul Roman. Daco-vlahilor li s-ar fi alăturat coloniștii români care s-au așezat în Dacia. Prin schimburile comerciale și statutul de „lingua franca” al limbii latine în zona, procesul de romanizare s-a putut întinde mult
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
The Screaming Mimi". "The Lenient Beast" a atras și el atenția prin experimentarea perspectivele multiple ale personajelor (printre care se numără și cea a unui ucigaș în serie blând și foarte credincios), precum și prin examinarea tensiunilor rasiste dintre albii și latinii din Arizona, un lucru mai puțin obișnuit în romanele anilor '50. Și mai multe experimente stilistice sunt prezente în "Here Comes a Candle", roman în care secțiunile narative firești alternează cu un anunț radiofonic, un scenarii, o transmisiune sportivă, o
Fredric Brown () [Corola-website/Science/321577_a_322906]
-
europene post-romane în activitatea de guvernare, drept și organizarea justiției, tipul de arhitectură și în multe alte aspecte ale vieții. Peninsula italică înainte de unificarea romană adăpostea populații de origine diversă, între care cei mai importanți erau grecii - din coloniile sudului, latinii - din centru și etruscii de la nord de Tibru. Etruscii sunt, probabil, de origine asiatică. Ei erau vestiți, începând de la sfârșitul Republicii, începutul sec. I î.H., pentru acele libri augurales, interpretări de oracole și, mai ales, haruspicine - ghicirea în măruntaiele
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
păgân). "Romani" este numele politic sub care au fost cunoscuți grecii la sfârșitul antichității și în evul mediu. Numele se referea inițial la locuitorii orașului Roma din Italia, însă odată cu obținerea cetățenii romane de către greci, și-a pierdut legătura cu latinii. În 212, Constitutio Antoniniana a împăratului Caracalla oferea cetățenia romană tuturor oamenilor liberi din toate provinciile romane. Grecii, totuși, au transformat noul titlu politic primit (de romani) și au început să se auto-denumească romioi (romios/Ρωμιός la singular). Noua denumire
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
că acea cădere a dominației latine folosea înainte de toate imperiului de Niceea și că acest imperiu era un vecin mai periculos decât imperiul latin muribund. Ioan Asan al II-lea rupe alianța cu basileul niceean, Ioan Vatatzes, se înțelege cu latinii și, cu concursul lor și cu cel al cumanilor, deschidea ostilitățile contra aliatului. Bulgarii, latinii și cumanii asediaseră deja Tzurullon-ul (1240), o bază tracă importantă din Niceea, când politica schimbătoare a lui Ioan Asan al II-lea marca un nou
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
imperiu era un vecin mai periculos decât imperiul latin muribund. Ioan Asan al II-lea rupe alianța cu basileul niceean, Ioan Vatatzes, se înțelege cu latinii și, cu concursul lor și cu cel al cumanilor, deschidea ostilitățile contra aliatului. Bulgarii, latinii și cumanii asediaseră deja Tzurullon-ul (1240), o bază tracă importantă din Niceea, când politica schimbătoare a lui Ioan Asan al II-lea marca un nou și ultim reviriment, în urma unei mari crize interne. El se retrăgea la Tzurullon și încheia
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
a fost Fotie (810-892). Sf. Grigore Palamas avea o poziție nuanțată. În contextul doctrinei energiilor necreate, el afirma că Duhul purcede doar de la Tatăl, dar își capătă consubstanțialitatea și de la Fiul. La 1054, când cele două biserici se excomunică reciproc, latinii îi acuzau pe greci de eliminarea lui "Filioque" din Crez, în timp ce grecii îi acuzau pe latini de infidelitate față de Concilii. Nici unii, nici alții, nu înțelegeau, se pare, motivațiile dogmatice ale celuilalt pentru opțiunea privitoare la "Filioque". Acesta este, după teologul
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
sunt definitiv înfrânți între 418-415, iar cetățile lor sunt ocupate. Etruscii se mențin între timp, cucerind Ianiculum, în timp ce românii ocupă Fidenae, vechi aliat al orașului etrusc Veii, în 435 î.Hr. Temându-se de influențele etrusce ce au pătruns la Romă, latinii și grecii din Cumae au militat pentru restaurarea Tarquinilor. Romă a profitat concurență pentru supremație în interiorul confederației latine, întocmită între Ardea, Lavinium, Aricia și Tusculum, însă era izolată în cadrul limitei incintei sale și ale "ager-ului" (ogorul român), întins până la
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
într-o singură bătălie. M. Furius Camillus, fiind sprijinit de etruscii din Caere, a cucerit și distrus orașul Veii din temelii și i-a vândut locuitorii că sclavi. Etruscii aliați au primit cetățenie română limitată. Nu au dispărut litigiile cu latinii, miza fiind controlul așezării Ardea, situată la 42 de km de Romă. Românii obțin salinele de la gurile Tibrului și supun alte centre etrusce, printre care și Volsinii, centru religios etrusc. Romă și restul Latiumului s-au confruntat cu puternică presiune
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
puțin timp după aceea la 31 de ani, de o boală provenită din lâncezeală, nemângâiată fără îndoială de trista aventură pe care o avusese cu Andronic. În această vreme, eroul nostru își continua cursul succeselor amoroase. Foarte bine primit de latinii din regatul Ierusalimului, fericiți, în lipsa regelui lor Amaurym de ajutorul pe care-l li-l aducea un cavaler așa de capabil, el nu întârzie de a le răsplăti destul de rău ospitalitatea, "ca un șarpe care se strecoară în sânul binefăcătorului
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
credea în aceste preziceri și însuși Comnenul nu putea face altceva decât să le creadă. Dar lumea știa mai ales că el reprezintă în fața "străinei" dinastia și tradiția națională. În această capitală arzătoare și pasionată, contactul prea mult prelungit cu latinii, amintirea obrăzniciilor răbdate în tăcere, ura amorului propriu jignit și mai ales nemulțumirea intereselor economice vătămate, pregăteau din ce în ce mai mult o deșteptare formidabilă a naționalismului bizantin. Andronic fu eroul. Prințesa Maria, în momentul răscoalei îi scrisese, rugându-l să intervină; de
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
numeroase. În Albania, poarta Bizanțului, el "pusese piciorul" solid, partea catolică a țării recunoscându-l drept stăpân. El încheia alianțe cu Serbia și Bulgaria; în 1273, primea la curtea sa trimiși ai țarului și ai regelui sârb. Toți dușmanii imperiului: latinii și grecii, slavii și albanezii, se vor coaliza sub conducerea lui Carol I de Anjou, care, aliat și înrudit cu împăratul titular al Constantinopolului, ca și cu stăpânul Greciei france, dorea coroana imperială a Bizanțului. Temându-se de o nouă
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
de rând. Euforia restaurării Imperiului trecuse, în capitală domnea ruina și foametea. Locul admirației față de împărat a fost luat de ură. Când, la [[11 decembrie]] [[1282]], basileul, care se afla în [[Tracia]] cu armata, pornită la un nou război cu latinii, s-a săvârșit din viață, fiul lui, Andronic, temându-se de dezordini, nici n-a îndrăznit să-i organizeze tatălui său funeralii solemne. [[Categorie:Împărați bizantini]] [[Categorie:Dinastia Paleolog]] [[Categorie:Imperiul Bizantin]] [[Categorie:Imperiul Roman]] [[Categorie:Turcia]] [[Categorie:Orientul Apropiat
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
despre daci, că atunci când este o furtună și tună și fulgeră, ei trag cu săgețile spre cer pentru a-și amenința zeul. Despre zeii daci se știu destul de puține lucruri, datorită faptului că înaintea cuceririi romane, pentru grecii antici și latinii, cultura și chiar existența poporului dac constituiau un mister. Vitejia ieșită din comun a daco-geților, i-a făcut pe unii greci să elaboreze ipoteza că zeul elen al războiului, Ares s-ar fi născut în Dacia.
Mitologia traco-dacă () [Corola-website/Science/299548_a_300877]
-
lui în interpretarea textelor lui Aristotel va constitui cauza acelor dezbateri acute în lumea creștină. Averroes urmărea să purifice aristotelismul de influențele platonice și neoplatonice și în acest sens era în mod programatic un aristotelician prin excelență. Cu toate acestea, latinii, care doreau un Aristotel creștin, l-au înțeles în alt mod iar numele său a fost asociat cu erezia. Învățăturile lui Averroes l-au influențat pe un alt mare gânditor andaluz, misticul Ibn 'Arabi. Cea mai importantă operă filosofică a
Averroes () [Corola-website/Science/302476_a_303805]
-
Varlaam cu privire la demonstrație conține o eroare de fond: este greșit să se opună demonstrația aristotelică celei teologice. Teologia are tot dreptul să uzeze de logica aristotelică formală, după cum demonstrația de tip aristotelic se poate aplica în mod corect lucrurilor divine. Latinii, scrie Palamas, nu gândesc nici în manieră apodictică și nici în manieră dialectică. Nu gândesc apodictic pentru că nu folosesc adevărul credinței ca axiomă (insinuarea palamită vizează „eroarea” dogmatică a catolicismului) și nu gândesc dialectic pentru că își construiesc silogismele pornind de la
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
cunoscute cu ajutorul intelectului. El mizează pe singura cunoaștere autentică: cea mistică. Pornind de aici, atât demonstrația dialectică cât și cea apodictică trebuie să pornească de la premise revelate. Dacă nu există decât adevăr revelat, și dacă adevărul revelat este cel ortodox, latinii se înșală indiferent de metodă: dacă pornesc de la adevăruri laice se înșală întrucât ele nu sunt revelate, iar dacă pornesc de la adevăruri revelate se înșală întrucât ei nu au adevărata revelație. De fapt, problema de fond a lui Palamas este
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
fost uciși. Orășenii nici nu voiau să audă de pacea cu cantacuziniștii. Deoarece vechiul aliat al lui Cantacuzino, Umur, se împotmolise de-a binelea în campaniile militare din Asia Mică (iar, în 1348, a căzut acolo, într-o luptă cu latinii), Ioan VI și-a găsit noi tovarăși de luptă. Și aceștia erau turci-de data aceasta, otomanii, conduși de emirul Orkhan cu care Cantacuzino încheiase din iarna anului 1344-1345 un tratat. Năzuind să-și asigure, și pe viitor, sprijinul acestuia, Ioan
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
alți Pacific insulari. Per ACS: 3,9% Două sau mai multe rase, de 1,9% negru sau afro-americani, 1,0% indieni americani și Alaska nativ, 0,4% din Asia, și 0,05% nativ Hawaiană și alți Pacific insulari. Spaniolii sau latinii sunt o populație tânără și cu creștere rapidă, ca urmare a imigrației și rate de natalitate mai ridicate. Ea a contribuit de zeci de ani într-o modalitate importantă de câștiguri pentru populatia din SUA, iar acest lucru arată că
Demografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/319619_a_320948]
-
Pindar, comediile lui Aristofan, precum și operele marilor filozofi Socrate, Platon și Aristotel. În perioada marcată de personalitatea lui Alexandru Macedon, literatura nu mai cunoaște strălucirea din perioadele anterioare. În schimb, se dezvoltă critica filologică a textelor. Ca orice popor, și latinii au avut o literatură nescrisă, folclorică. Tematica acesteia conține: viața, moartea, luptele dintre triburi, munca, iubirea. Toatea acestea sunt cântate în creații lirice, cântece de vitejie, legende, cântece de leagăn. Înțelepciunea populară este surprinsă în proverbe și sentințe. De asemenea
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]