177 matches
-
Dacă nu-i bună, aceea însă stă - că cronistice e dreaptă și scuzată. După estremul latinităței, a etimologismului absolut inaugurat de Bătrânul Petru Maior, care scria construcțiuni latine în românește (estrem ce, pentru deșteptarea noastră din apatia lungă față cu latinismul, era neapărat trebuincios), după ridicarea la potență a aceluiași estrem de către următori, trebuia neapărat să vină ca remediu contra lui estremul fonetismului absolut, a iubirii nemărginite a limbei numai românești și esclusivitate față cu limba latină și cele surori. Aceste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vienezilor, care și atunci când pășesc pe stradă transmit bucuria de viață ca pe un dar cu totul personal. Idealismul rafinat, avangardismul, nonconformismul, grație căruia Austria a recuperat în special pe scriitorii decadenți, limba rafinată rostită cântat și împodobită cu variate latinisme, italienisme, franțuzisme, înnoite neîntrerupt, încât au vestit demult Europa unită, se întâlnesc, preferențial în celebra cafenea vieneză. Negruzzi nu îl cunoștea pe Eminescu, însă, acolo, unde se întâlneau, de altfel, studenții români și unde se discută serios, armonizat cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
dezavuat simbolismul și i-a prețuit pe V. Alecsandri, Victor Vlad-Delamarina sau pe I. Popovici-Bănățeanul. O atenție aparte a dat M. problemelor limbii artistice, preocupat de ruptura care s-ar ivi între literatura cultă și popor, în cazul în care latinismul și-ar impune punctele de vedere. Pentru el, „direcția nouă” însemna, între altele, și o nouă orientare în aprecierea limbii operelor literare, căreia îi cerea să fie naturală și expresivă. De aici, condamnarea exceselor stilistice și preferința pentru o limbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
privitoare la Asia Mică și în special la Antiohia. Limbajul e destul de apropiat de vorbirea populară, analog cu cel folosit de contemporanul lui Ioan, Cosma Indicopleuste, care se adresa aceluiași tip de cititori; în opera lui Ioan apar însă și latinisme și semitisme. Ioan a constituit un exemplu imitat ulterior de mulți cronicari, atrași de acest amestec de informații istorice și de date fantastice, e adevărat, dar care trezesc interesul cititorului, și de aceea a fost tradus în mai multe limbi
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prin Maiorescu, un sistem de scriere care, îmbunătățit de autorul lui în câteva rânduri, se află la baza ortografiei actuale. Continuând campania începută de Al. Russo și concomitent cu V. Alecsandri, A.I. Odobescu și B.P. Hasdeu, junimiștii s-au opus latinismului, contribuind, într-o măsură hotărâtoare, prin studiile și articolele lui Maiorescu, Quintescu, Negruzzi, Lambrior, la înlăturarea lui. Reunind membri din toate ținuturile locuite de români, J. a combătut provincialismele și a militat, în același timp, pentru impunerea normelor limbii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
privitoare la Asia Mică și în special la Antiohia. Limbajul e destul de apropiat de vorbirea populară, analog cu cel folosit de contemporanul lui Ioan, Cosma Indicopleuste, care scria pentru același fel de cititori; în opera lui Ioan apar însă și latinisme și semitisme. Ioan a constituit un exemplu pe care l-au imitat după aceea mulți cronicari atrași de acest amestec de informații istorice și de date fantastice, e adevărat, care trezesc însă interesul cititorului, și de aceea a fost tradus
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1851, B. a publicat versuri, unele dintre ele fiind meditații pe teme religioase, câteodată melodios transpuse. A folosit în celelalte poezii, dintre care unele au caracter patriotic, cu deosebire hexametrul. A recurs nu o dată la construcții bizare, care, alături de numeroasele latinisme și de ortografia latinizantă, îi fac versurile greu lizibile. În volumul Mărgăritarie sau Sentințe poetice, filosofico-moralo-estetice (1874), a prelucrat peste cinci sute de maxime aparținând lui Ovidiu, Horațiu, Marțial, Vergiliu, Terențiu, Tibul, Juvenal, Cicero ș.a. Distihurile sale, fluente, îmbină totuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285859_a_287188]
-
flexionar românesc. Majoritatea sunt substantive feminine care au fost încadrate la tipul flexionar ă-e (vezi infra). b) după proveniență: − împrumuturi recente, printre care 281 de xenisme (acele împrumuturi la care există indicația de tip "anglicism", "franțuzism") - anglicisme (198), franțuzisme (28), latinisme (14), hispanisme (14), germanisme (8), italienisme (12), xenisme din portugheză (2), greacă (2), norvegiană (2) și japoneză (1); - creații interne ale limbii române, prin derivare cu prefixe, prefixoide, sufixe, sufixoide, siglare 2. 3. ÎNCADRAREA ÎN TIPARE FLEXIONARE Am urmărit încadrarea
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
în tipul flexionar Ø-i: ausländer, ausländeri; führer, führeri. Cele de genul neutru formează pluralul cu desinența -e: hochparter, hochpartere; pickhammer/picamăr, pickhammere/picamăre. Substantivele lohn și müsli nu pot fi încadrate, deoarece au doar o formă. 4.1.6. Latinismele Latinismele de genul feminin nu pot fi încadrate deoarece au doar o formă: angor, angor pectoris, captatio benevolentiae, laudatio. Singurul substantiv masculin se încadrează în tiparul Ø-i: questor, questori. Toate substantivele neutre formează pluralul cu desinența -uri: ex-librisuri, in-planouri
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
tipul flexionar Ø-i: ausländer, ausländeri; führer, führeri. Cele de genul neutru formează pluralul cu desinența -e: hochparter, hochpartere; pickhammer/picamăr, pickhammere/picamăre. Substantivele lohn și müsli nu pot fi încadrate, deoarece au doar o formă. 4.1.6. Latinismele Latinismele de genul feminin nu pot fi încadrate deoarece au doar o formă: angor, angor pectoris, captatio benevolentiae, laudatio. Singurul substantiv masculin se încadrează în tiparul Ø-i: questor, questori. Toate substantivele neutre formează pluralul cu desinența -uri: ex-librisuri, in-planouri, in-octavouri
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
interumană. Împătimiții jocului vor găsi în Paolo Maurensig un confesor, un psihanalist și un magister ludi. Un lider de partidă cu miză metafizică. Ireproșabilă ni se pare traducerea semnată de Florin Galiș, chiar dacă n-a avut tăria să renunțe la latinismul hebetudo, preferând forma "hebetudine" echivalentului românesc "idioțenie". Cât despre tufișurile rare de erică din pustia Lüneburg, briza continuă și acum să le învioreze. Zgomot și furie în stil italian Niccolò Ammaniti (n. 1966, Roma) a abandonat studiile de biologie pentru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din latină au fost supuse unor schimbări analogice 79. Limba franceză, care a recurs de timpuriu la fondul latin pentru a se îmbogăți, cunoaște la împrumuturile foarte vechi modificări față de original, dar în epoca modernă (după secolul al XVI-lea) latinismele sînt păstrate foarte aproape de forma inițială, scrierea etimologică avînd un rol însemnat în acest sens. În operele religioase franceze din secolele al X-lea și al XI-lea, apăreau deja cuvinte latinești împrumutate, aparținînd cultului: angele (franceza avea și cuvîntul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
medii (perioada secolelor al XIV-lea și al XVI-lea) și au pătruns în domenii de activitate tot mai variate: abdiquer, accumuler, accuser, ado-rer, affection, armistice, effectuer, qualité, quantité, respon-dre etc. Renașterea a accentuat orientarea spre latină, încît abuzul de latinisme a produs, în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, reacții de adversitate față de această influență. Totuși, un nou val de neologisme latinești s-a fixat și în acest timp în limbă: complexe, exister, incendie, indiquer, subir etc. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
filozofiei: abstracto, absurdo, articulo etc. Influența latină asupra limbii portugheze a avut mai multe aspecte, producînd, pe de o parte, pătrunderea multor cuvinte și, pe de altă parte, adoptarea unor ortografii etimologizante, care însă au fost ulterior emendate. În general, latinismele preluate de timpuriu nu au suferit alterări majore: lat. patria > pg. pátria, lat. patrimonial > pg. patrimonial etc. Foarte multe împrumuturi preluate din latină au pătruns în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, dar și în secolele următoare: directo
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
după cucerirea normandă din 1066) influența intensă a dialectului normand al limbii franceze, devenit limbă de curte, în administrație, în justiție, învățămînt, biserică și literatură. Exercitarea concomitentă și a unei însemnate influențe latine asupra englezei și tendința de a galiciza latinismele sau de a da aspect latin franțuzismelor au produs o interpătrundere accentuată între elementele latine și cele franceze, astfel încît uneori ele nu mai pot fi delimitate cu precizie. În perioada ocupației normande, în Anglia funcționau de fapt trei limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cînd aceștia sînt membri ai propriei familii. 118 Vezi N. Iorga, Istoria literaturii românești. Arta și literatura românilor, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999, p. 161-171. 119 G. Ibrăileanu, Opere, vol. IX, Editura Minerva, București, 1980, p. 251. De fapt, latinismul a avut deplină îndreptățire istorică, dar a avut și unele aspecte ce trebuiau combătute, însă și Curentul istoric-popular a devenit în timp desuet și trebuia depășit, atît ca ideologie, cît și ca limbă. 120 De exemplu, polca poloneză a devenit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
petrisaj, efectuate pe zonele de inserție tendinoasă și ligamentară; d) tehnica masajului transversal va fi utilizată cu predilecție pentru structurile ligamentare dureroase; e) ședința de masaj se încheie prin întinderi globale ale membrului inferior (efect sedativ deosebit de agreabil). COXA PLANA (latinism) - Necroza capului femural care se manifestă prin dureri, șchiopătare și o limitare semnificativă a mișcărilor. Afectează îndeosebi băieții cu vârste între 4 și 10 ani. După vindecare, capul femural rămâne adeseori aplatizat (în formă de „tampon de vagon”), dar persistă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
îndeosebi băieții cu vârste între 4 și 10 ani. După vindecare, capul femural rămâne adeseori aplatizat (în formă de „tampon de vagon”), dar persistă o formă ușoară de subluxație externă care este favorizantă pentru dezvoltarea coxartrozei (Rusu, 1983). COXA VALGA (latinism) - Devierea membrului inferior în ușoară flexie, abducție și rotație externă, cu limitarea rotației interne. Șoldul afectat este șters și mai puțin proeminent decât cel dinspre partea sănătoasă. În sprijinul unilateral pe membrul inferior afectat este pus în evidență și semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mai puțin proeminent decât cel dinspre partea sănătoasă. În sprijinul unilateral pe membrul inferior afectat este pus în evidență și semnul Trendelenburg. Se constată că membrul inferior dinspre partea sănătoasă este mai lung decât cel dinspre partea afectată. COXA VARA (latinism) - Devierea membrului inferior în adducție și rotație internă; este o anomalie congenitală. Atitudinea vicioasă de ușoară flexie, abducție și rotație externă o întâlnim și în coxa vara a adultului. În această afecțiune, trocanterul este proeminent pe fața externă a coapsei
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
GENOM (< fr. génome) - Totalitatea materialului genetic, a moleculelor ADN dintr-o celulă, purtător al unor caractere ereditare sau genotipice. Combinațiile genetice au un rol important, întrucât sunt subordonate unor legi de echilibrare în cuprinsul fondului genetic al populației. GENU FLEXUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în care gamba este într-un grad variabil față de coapsă, extensia fiind imposibilă. Poate să se instaleze în: poliartrită cronică evolutivă, gonartroză, artritele acute sau cronice, sechele de poliomielită etc. (fig. 27). GENU RECURVATUM (latinism) - Diformitate a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
GENU FLEXUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în care gamba este într-un grad variabil față de coapsă, extensia fiind imposibilă. Poate să se instaleze în: poliartrită cronică evolutivă, gonartroză, artritele acute sau cronice, sechele de poliomielită etc. (fig. 27). GENU RECURVATUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în care gamba nu este plasată în prelungirea coapsei în timpul extensiei maxime, ci face o arcuire mai mică sau mai mare, având convexitatea spre înapoi. Apare în hiperlaxitățile capsuloligamentare, în sechelele de poliomielită, în genunchiul balant posttraumatic
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care gamba nu este plasată în prelungirea coapsei în timpul extensiei maxime, ci face o arcuire mai mică sau mai mare, având convexitatea spre înapoi. Apare în hiperlaxitățile capsuloligamentare, în sechelele de poliomielită, în genunchiul balant posttraumatic (fig. 28). GENU VALGUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în plan frontal constând în devierea gambei în lateral față de axa femurului; astfel se formează o curbă cu concavitatea externă. În formele unilaterale sau bilaterale, bolnavul poate avea picioarele în formă de „K” (fig. 29) sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu concavitatea externă. În formele unilaterale sau bilaterale, bolnavul poate avea picioarele în formă de „K” (fig. 29) sau de „X” (fig. 30 a), mai mult sau mai puțin accentuat la adult și la copil (fig. 30 b). GENU VARUM (latinism) - Deviere în plan frontal a gambei, înăuntru față de axa femurului, formând o curbură cu concavitatea internă, având maximum de diformitate la nivelul genunchiului. În formele bilaterale bolnavul are picioarele în „O”. Apare în rahitism, acondroplazie, artropatie tabetică etc. (fig. 31
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
persoanelor pe baza prezenței sau absenței unui antigen ereditar pe suprafața eritrocitelor (celulele roșii ale sângelui). Sunt mai multe sisteme sanguine, cel mai important fiind sistemul ABO. H HALLUX (< lat., fr. hallux, var. haluce) - Degetul mare de la picior. HALLUX FLEXUS (latinism) - Devierea halucelui în plan sagital, acesta fiind în permanență într-o stare de flexie (fig. 32). HALLUX VALGUS (latinism) - Deviația în abducție însoțită de rotirea degetului mare de la picior în așa fel încât fața lui dorsală privește supero-intern. Ca factori
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sisteme sanguine, cel mai important fiind sistemul ABO. H HALLUX (< lat., fr. hallux, var. haluce) - Degetul mare de la picior. HALLUX FLEXUS (latinism) - Devierea halucelui în plan sagital, acesta fiind în permanență într-o stare de flexie (fig. 32). HALLUX VALGUS (latinism) - Deviația în abducție însoțită de rotirea degetului mare de la picior în așa fel încât fața lui dorsală privește supero-intern. Ca factori favorizanți pot fi: primul metatarsian mai scurt și deviat în varus (anomalie congenitală); halomegalie; contractura abductorilor halucelui sau hiperlaxitate
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]