327 matches
-
Vest. Halal refacere a unității creștine! La un moment dat formulați o frază ce adună laolaltă, în opinia mea, destule imprecizii. „La 1700, spuneți, ortodocșii români din Transilvania se unesc cu Roma, descoperă astfel originea latină a neamului și Școala latinistă Ardeleană formulează Programul de emancipare națională, care intră în conflict atât cu maghiarii, cât și cu greco-slavii din Țările Române”. Mai întâi, să reținem că Uniația nu a angrenat chiar întreaga suflare românească de peste munți. De asemenea, nu prin Uniație
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1436183228.html [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
priveam prin parbrizul mașinii și mișcările ritmice ale ștergătoarelor schimbau secvență după secvență, parcă dintr-un film cu călătoria de întoarcere a lui Ulise, când câmpurile păreau o mare peste care norii coborâseră. La Jibou ne-am adus aminte de latinistul Vasile Sav și renumita Grădină Botanică, iar la Ulmeni am vorbit de preotul scriitor Radu Botiș și revistele lui de pe internet. Ajunși la Baia Mare și parcând în fața monumentalei clădiri a Bibliotecii Județene”Petre Dulfu “, cerul parcă obosise să tot plângă
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_egida_ligii_scriitorilor_r_al_florin_tene_1365319060.html [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este un plagiat”. Același autor spune că dascălii de manuale și cursuri universitare: P.T. Cernătescu, latinistul N. Quintescu, Titu Maiorescu, în „Cursul de logică”, prelund pasaje întregi din Vischer, Eminescu, Caragiale și alții ar fi plagiat din plin. Al. Grama în 1891, la numai 3 ani de la moartea lui Eminescu, publică o broșură „M. Eminescu. Studiu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
România din toate colțurile țării Iași, Oradea, Orșova, Bușteni, Arad, Bucovina, Brașov, Făgăraș, Strehaia, Tr-Severin, București, Pitești, Mizil, Constantă, Cernăuți, Ploiești, Slatina, Craiova ,Orașul Bălti, Insula a mai fost vizitată de Teatrul‚’’Alhambra’’,IV1938, Al Bărcăcilă ,profesor la Lic. Traian ,latinist și cunoscut arheolog ,1937. Dumitru Vasile -șef echipa Podul peste Dunăre , 2.X. 1937. Dan A.Theodor și Paul Podoleanu, ziariști la ’’Apărarea Națională’’. București 1936.C.Papacostea, profesor la Liceul Traian a vizitat insula cu elevii ,1938. Învățătorii cercului
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1371450369.html [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
capacitate de exprimare poetică. În continuare a urmat medalionul literar”Memoria calendarului- Vasile Sav “. Despre autor și cărțile lui a vorbit cu multă competență profesorul Vasile Sfârlea și Al.Florin Țene. Profesorul Vasile Sfârlea a citit din opera poetică a latinistului Vasile Sav, după care a vorbit despre istoria Zilei Internaționale a Muncii. În cadrul momentului poetic,cu care s-a încheiat ședința, dedicat Zilei de 1 Mai, au citit din creațiile lor: Aurel Chira, Emil Tătar și Maria Pop. Viitoarea ședință
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398861530.html [Corola-blog/BlogPost/341805_a_343134]
-
Rahonczy" (îl voi prezenta în alt articol) și a unor inscripții, nu ne-au parvenit date concrete. După ce Bogdan Petriceicu Hașdeu a dovedit existența unui substrat dacic al limbii române, s-a încercat discreditarea sa morală și științifică. Chiar de către latiniștii români. Pentru ca lucrarea sa „Mitologia dacilor", să dispară. Nici siturile nu au fost cruțate. Munții Orăștie au fost sistematic prădați și jefuiți de tezaurele lor istorice, mărturii ale unei civilizații și culturi geto-dacice de neprețuit. Începutul l-au făcut romanii
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
Rahonczy" (îl voi prezenta în alt articol) și a unor inscripții, nu ne-au parvenit date concrete. După ce Bogdan Petriceicu Hașdeu a dovedit existența unui substrat dacic al limbii române, s-a încercat discreditarea sa morală și științifică. Chiar de către latiniștii români. Pentru ca lucrarea sa „Mitologia dacilor", să dispară.Nici siturile nu au fost cruțate. Munții Orăștie au fost sistematic prădați și jefuiți de tezaurele lor istorice, mărturii ale unei civilizații și culturi geto-dacice de neprețuit. Începutul l-au făcut romanii
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este un plagiat”. Același autor spune că dascălii de manuale și cursuri universitare: P.T. Cernătescu, latinistul N. Quintescu, Titu Maiorescu, în „Cursul de logică”, prelund pasaje întregi din Vischer, Eminescu, Caragiale și alții ar fi plagiat din plin. Al .Grama în 1891, la numai 3 ani de la moartea lui Eminescu, publică o broșură „M. Eminescu. Studiu
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fericirea_de_a_fi_condamna_i_de_confra_i_eseu_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355431_a_356760]
-
a istoriei, un ecou larg găsind studiile lui Lucian Boia. Una dintre cele mai importante teme care au preocupat istoriografia română de-a lungul timpului au fost originea poporului român. În secolul XIX, a avut loc o dezbatere între școala latinistă și cea autohtonistă, prima susținând eradicarea completă a dacilor de către romani și formarea poporului român doar pe substratul latin. În timp, aceste perspective s-au echilibrat. O altă temă care a produs o mare dezbatere a fost continuitatea poporului român
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
despre denumirea graurilor și a sturzilor în limbile romanice), mostre de critică de artă (comparația dintre "Diana cu ciuta" de la Muzeul Luvru și "Diana" lui Goujon), un basm cult și numeroase referințe literare, muzicale, plastice, ba chiar și ironii la adresa latiniștilor etc. Indiferent de modul în care criticii literari au definit-o („operă-mozaic”, „cozerie”, sau eseu), "Pseudokynegetikos" marchează un reper în istoria literaturii române. Alexandru Odobescu este unul din întemeietorii arheologiei în România. El este autorul unui tratat de istorie a
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
grădini. Dorind să iasă în evidență și să fie mai presus de concurentul său, Valenod, domnul de Renal se hotărăște să angajeze un preceptor pentru copii. Îl alege pe Julien, fiul unui țăran. „E un tânăr teolog, sau așa ceva, bun latinist, și copiii au să facă progrese cu el; are o fire energică, așa spune preotul”. Julien, un băiat de nouăsprezece ani, admirator al lui Napoleon Bonaparte, este pe placul stăpânei lui. „În salon, oricât de umilă i-ar fi fost
Roșu și negru (roman) () [Corola-website/Science/306340_a_307669]
-
Maior și Vasile Coloși, pe tema ortografiei ce urma să fie folosită în tipărirea lucrării. Răspunderea era într-adevăr foarte mare: urma să se editeze un dicționar monumental, cu litere latine în locul chirilicelor, împlinindu-se astfel un vechi deziderat al latiniștilor ardeleni. Întreaga strategie desfășurată de Maior, din 1809 și până la moarte, a fost orientată spre impunerea unei ortografii latino-românești care să reprezinte concepțiile filologice ale Școlii Ardelene, așa cum fuseseră ele formulate de Samuil Micu și Gheorghe Șincai. Lucrarea polemică a
Lexiconul de la Buda () [Corola-website/Science/303490_a_304819]
-
baza genezei lucrării se afla una din primele sarcini ale Academiei Române, aceea de a crea un dicționar al limbii române. Primele persoane încredințate cu această misiune au fost A.T. Laurian și Ion C. Massim, care au imprimat un caracter latinist demersului. Astfel, ei situau etimologia cuvântului Slatina în "stella latina". În urma criticilor românești și străine și persiflărilor, misiunea redactării unei noi versiuni a dicționarului i-a fost încredințată lui Hasdeu. Acesta însă nu s-a mărginit la cadrul impus de
Etymologicum Magnum Romaniae () [Corola-website/Science/333047_a_334376]
-
Înseamnă sfânta scriere, sânta-scripta, așa cum Înțelegem și acum În românește dintre care multe nu au corespondent În latină, sau se găsesc Într-o variantă mai Îndepărtată, mai coruptă În latină, trimit la coșul de istorie și de ideologii mincinoase teoria latinistă. Dar și limba punjabi vorbită și azi de peste 80 milioane de locuitori conține 2000 de cuvinte românești. Oare cei mai vechi locuitori ai Romei, ramii, etruscii, troienii lui Enea, latinii, toți originari din spațiul tracic erau muți? Romanii Înșiși nu
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
descendență glorioasă. Reprezentanții Școlii Ardelene s-au pronunțat pentru originea latină a poporului român, dar au susținut dispariția prin exterminare și alungare a dacilor. Susțin că nu au găsit compatibilități dintre civilizația romană și daci. Aceștia au pus bazele școlii latiniste, care din Transilvania și-a schimbat nucleul spre cele două principate. August Treboniu Laurian susținea că istoria românilor începea cu fondarea Romei. Școală latinistă a publicat în 1871 și 1876 un dicționar în două volume și un glosar al limbii
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Susțin că nu au găsit compatibilități dintre civilizația romană și daci. Aceștia au pus bazele școlii latiniste, care din Transilvania și-a schimbat nucleul spre cele două principate. August Treboniu Laurian susținea că istoria românilor începea cu fondarea Romei. Școală latinistă a publicat în 1871 și 1876 un dicționar în două volume și un glosar al limbii române, latinizată. Dicționarul a declanșat reacții împotriva stâlcirii limbii române. Lumea științifică română nu mai contesta originea română, acceptând că majoritatea coloniștilor aduși în
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
strămoșii românilor. S-a dezbătut de asemenea și rolul slavilor în etnogeneza românească, însă în secolul al IX-lea, rolul slavilor era minimalizat. Românii erau formați ca popor când au intrat în contact cu slavii, adoptând termeni slavi. Cum Școală latinistă a publicat un dicționar al limbii române latinizate, în 1870-1879, Alexandru Cihac a publicat un dicționar al limbii române, în care 2/5 din vocabularul român erau cuvinte slave. Ioan Bogdan a susținut rolul slavilor în etnogeneza română, iar istorici
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
lucrare cu caracter istoric, etimologic, explicativ și normativ. Printre dicționarele limbii române lucrate în afara Academiei, mai importante sunt: "Dictionnaire d’étymologie daco-romane" al lui A. Cihac (2 vol., 1870, vol. 1; 1879, vol. 2), care constituie o replică dată exagerărilor latiniste; "Nouveau dictionnaire roumain-français" al lui Frédéric Damé (1893-1895), cel dintâi dicționar bilingv apărut la noi cu sensurile ilustrate prin citate din autori; "Dicționarul universal al limbii române" de Lazăr Șăineanu, apărut în 1896 și apoi în numeroase alte ediții; "Rumänisch-Deutsches
Dicționar () [Corola-website/Science/311997_a_313326]
-
este un ziar politic fondat la Sibiu în 14/26 aprilie 1884 de către Ioan Slavici. A avut un important rol în viața politică și culturală a Transilvaniei și a militat pentru unitatea politică a românilor prin cultură. A combătut exagerările latiniste și a promovat realismul popular, publicând numeroase texte folclorice și literatură inspirată din viața maselor țărănești. Timp îndelungat a fost cel mai citit ziar din Ardeal. Deși a suferit numeroase perioade de întrerupere, cotidianul continuă să fie tipărit și în
Tribuna () [Corola-website/Science/303987_a_305316]
-
reîncep. Episodul descris în Marea Cronică ("La Grande Chronique"), a fost folosit ca sursă de documentare pentru scriitorii secolului al XIX-lea. După moartea fratelui său, Henric al III-lea al Franței, ea rămâne ultimul vlăstar al ramurei de Valois. Latinistă excepțională, de o inteligență sclipitoare, a jucat un rol semnificativ în viața culturală de la curte, mai ales după întoarcerea din exil în 1605. A fost constrânsă să trăiască în exil, la Auvergne, aproape douăzeci de ani (1586-1605), perioadă în care
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
(n. 6 decembrie 1903 - d. 19 august 1961) a fost latinist, poet, prozator, eseist, traducător, fondator și director al Institutului Român de Studii Latine din București (1937-1945), președinte al Societății Scriitorilor Români, director al Fundațiilor Culturale Regale Carol I din 1940. Din anul 1944 s-a aflat în exil, în Portugalia
Niculae I. Herescu () [Corola-website/Science/297904_a_299233]
-
Fundațiilor Culturale Regale Carol I din 1940. Din anul 1944 s-a aflat în exil, în Portugalia, apoi în Franța, unde a fost animatorul mișcării literare din exilul românesc și a funcționat ca profesor universitar de latină, primind recunoașterea unor latiniști de valoare internațională (a coordonat vol. "Ovidiana" - Paris, 1958 - editat cu ocazia aniversării a 2000 de ani de la nașterea poetului latin Ovidiu).
Niculae I. Herescu () [Corola-website/Science/297904_a_299233]
-
preot la Brașov și profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Brașov. La gimnaziul din Brad a predat religia și gramatica. Pentru clasele a III-a și a IV-a a tipărit "Gramatica limbii române", în care a combătut exagerările latiniștilor, susținând un sistem mai aproape de ortografia folosită în România, care ea însăși avea probleme cu trecerea textelor bisericești scrise cu caractere chirilice la alfabetul latin. În 1877 a inițiat publicarea "Programelor", în primul număr apărând studiul său "Cestiunea ortografiei române
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
bisericești scrise cu caractere chirilice la alfabetul latin. În 1877 a inițiat publicarea "Programelor", în primul număr apărând studiul său "Cestiunea ortografiei române", în care a susținut o poziție mixtă, între ortografia fonetică, pe care o considera superioară, și ortografia latinistă a lui Timotei Cipariu, admisă temporar din considerente de unitate a scrierii. Vasile Damian (n. 6 martie 1855, Zlatna - d. 10 iunie 1919, Brad) a fost protopop al Zarandului și director al gimnaziului între 1884-1891. În anul 1891 a renunțat
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
București să-nvăț carte mai înaltă. Liceul, îl dam câte două clase-ntr-un an. Am trăit, ani de zile, pe vremea Vieții literare, de pildă, dând meditații. Spre regretul meu, n-am putut lua nici o diplomă înaltă, dar sunt latinist și cunosc câteva limbi moderne. M-am apucat, la un moment dat, să fac studii slavistice și bulgara, de pildă, am învățat-o mai întâi după un manual german de Gavriisky. Țin la dispoziția oricui, caietele, în care am început
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]