78 matches
-
acești autori Observație: Se fac fișe de trimitere Observații: Ø Numele autorilor medievali din Europa sunt alcătuite din: Nume personal, urmat de un prenume derivând din denumirea localității de origine, de la numele tatălui, de la meseria exercitată. Este o tendință de latinizare și se manifestă în special în țările în care latina avea o circulație intensă. Ø Numele personalităților din epoca Renașterii sunt menționați în vedetă în forma cea mai cunoscută. Ø Excepție fac autorii cunoscuți cu precădere sub forma latinizată: Nicolaus
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Anca Murgoci În istoria României s-a pus foarte mult accentul pe latinizare. Lingviștii spun că avem o moștenire de la daci de aproximativ 100-150 de cuvinte și că cele mai multe dintre cuvintele din limba română sunt din fondul latin. Se pare că această teorie este greșită, lucru care se poate demonstra. Simona Crețu, consilier
Istoria românilor ar putea fi rescrisă. "Nu este normal să spui un astfel de lucru" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29607_a_30932]
-
mult (ca majoritatea țărilor europene) de limba engleză americană. Limba română este, așa cum spunea Negruzzi, o pânză țesută cu multe fire diferite. Dar românii de astăzi au ajuns să accepte mai multe fire “grosiere”... Din nucleul de cuvinte dacice, de latinizare și influență slavă, limba română spune povestea unui popor de supraviețuitori. Potrivit actului normativ, ziua de 31 august va fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, de reprezentanțele diplomatice și de institutele culturale ale României, care vor organiza programe și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > FRAGENT 2 DIN ESEUL "LIMBA ROMÂNILOR Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului 3. Care este originea limbii noastre? „Latinizarea limbii dacilor”? În orice manual școlar scrie că limba română s-a format după cucerirea Daciei de către romani în anul 106 d.Hr prin latinizarea limbii geto-dacilor. Cum s-a produs acest fenomen? Se dau explicații vagi, generale. Pe scurt
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului 3. Care este originea limbii noastre? „Latinizarea limbii dacilor”? În orice manual școlar scrie că limba română s-a format după cucerirea Daciei de către romani în anul 106 d.Hr prin latinizarea limbii geto-dacilor. Cum s-a produs acest fenomen? Se dau explicații vagi, generale. Pe scurt, această teorie arată că stăpânitorii romani, care vorbeau limba latină, în contactul cotidian cu învinșii, i-au determinat să le vorbească limba, mult mai evoluată
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
de vorbit. Această teorie ne-au „dăruit-o”... „ corifeii școlii ardelene”(Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu). În susținerea acestei teorii, ei au venit cu argumentul zdrobitor că majoritatea cuvintelor românești sunt asemănătoare cu cele latine. Că fenomenul de latinizare s-a produs prin mai multe „ajustări” ale cuvintelor latinești, adică, au dispărut sufixele specifice limbii latine de la sfârșitul cuvintelor -us, -um, -ellum, -illum ș.c.l. S-a produs fenomenul de „rotacizare” a cuvintelor, prin înlocuirea consoanei „n”cu
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
pertinentă. Dar și alte consoane moi din limba latină au fost înlocuite cu alte consoane tari. În multe cuvinte vocala „a” a fost înlocuită cu vocalele „ă” și „â”. De ce? Iarăși, lipsă de explicații. Cum s-a produs fenomenul de „latinizare”? Sunt numai ipoteze, presupuneri. Se presupune că soldații romani și coloniștii s-au căsătorit cu femeile dacilor uciși în război, iar progeniturile cuplurilor nou formate au învățat din fașă numai vorbe latinești spuse de mamele lor, care...Chiar, care? Probabil
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Majoritatea geto-dacilor au trăit în afara spațiului ocupat. Și totuși, toți locuitorii de astăzi, de pe fostul teritoriu al Daciei Mari, vorbesc aceeași limbă: româna. Dacă romanii ar fi avut radio, televiziune, internet, ca în zilele noastre, poate, poate. Dar așa, o latinizare în „masă”, în condițiile când dacii liberi erau într-o permanentă stare de război cu romanii ocupanți , cred că a fost puțin probabil. • ocupația romană a durat 165 de ani (106-271 d.Hr), timp insuficient ca un popor să-și
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
perioadă mai mare decât dacii (evreii, grecii)și totuși, nu și-au pierdut limba. Sau, sub stăpânire turcească (bulgarii, sârbii, albanezii, grecii), după eliberare, aceste popoare au vorbit limbile avute înainte de cucerire. Alte teorii ale „originii” limbii române Întrucât teoria latinizării și dispariția cvasi-totală a limbii geto-dacilor s-a dovedit controversată și neverosimilă, mulți învățați români au încercat reformularea ei, stabilindu-i alte baze de susținere, ca să o facă mai credibilă. Astfel, până în zilele noastre, în disputele lor, mulți învățați români
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
sudul Dunării. Cu toate că Peninsula Balcanică este un exemplu de amestec al civilizațiilor, a existat și încă există o unitate tipic balcanică, iar la această unitate au contribuit o serie de factori: 1) Substratul iliro-tracic. Populația albaneză a cunoscut o puternică latinizare, albanezii având o limbă pe jumătate romanizată. 2) Civilizația elenă. Limba și cultura greacă și-au pus amprenta asupra întregului spațiu balcanic. 3) Expansiunea romană. Cucerirea peninsulei de către Roma și înglobarea acesteia în Imperiul roman a oferit posibilitatea unei romanizări
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
specialitate și de timp, autorul surprinde și supune atenției cititorului imperfecțiunile acesteia referitoare, în special, la momentul de impact al populației autohtone cu armata, administrația romană și coloniștii aduși în noua provincie romană. Privită prin prisma celei mai simple logici, latinizarea limbii populației autohtone nu se putea produce pe tot spațiu locuit de aceasta, mult mai mare decât ținuturile cucerite și administrate cu singurul scop de a le lua bogățiile de care romanii aveau nevoie în acel început de criza a
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
pînă în secolul al IX-lea au existat în acest spațiu schimbări permanente, iar evacuarea lui Aurelian nu a fost decît un episod minor prin urmările sale demografice. Teza românească impune conceperea unei strînse identități daco-romane și a unei puternice latinizări a dacilor. Rezultatele campaniilor de săpături arheologice sînt examinate din această perspectivă. În 1971, într-o Istorie a românilor, care se deschide cu cîteva indicații ale lui Ceaușescu privind necesitatea cunoașterii și înțelegerii așa cum trebuie a istoriei, istoricii Constantin C.
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și a liturghiei celor mai vechi comunități din Orient și Occident a fost greaca comună (koine). Abia din secolul II, în provinciile latinofone, limba latină a început să se substituie limbii grecești din acel moment, creștinismul devine un "factor de latinizare". În spațiul românesc, situația era asemănătoare: în orașele grecești din provincia Moesia Inferior, predicarea Legii Noi a început și s-a făcut constant în limba greacă, dar în mediul latinofon din teritoriul moesic al Dobrogei și al sudului Moldovei, și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o diversitate de credințe și obiceiuri religioase ale exponenților acestei culturi (civilizații). Nu știm cum se desfășura liturghia, dar rezultă că liturghia euharistică și alte elemente ale cultului creștin se efectuau, în ex-provincia Dacia, în limba latină. În teritoriile daco-romane, latinizarea a început încă sub Principat (ante 275), dar răspândirea rapidă a evangheliei după aceea a accelerat creștinarea și latinizarea limbajului religios, astfel încât religia creștină a fost un "factor de latinizare". Dovada cea mai eclatantă a caracterului latin al liturghiei din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rezultă că liturghia euharistică și alte elemente ale cultului creștin se efectuau, în ex-provincia Dacia, în limba latină. În teritoriile daco-romane, latinizarea a început încă sub Principat (ante 275), dar răspândirea rapidă a evangheliei după aceea a accelerat creștinarea și latinizarea limbajului religios, astfel încât religia creștină a fost un "factor de latinizare". Dovada cea mai eclatantă a caracterului latin al liturghiei din Biserica daco-romană este atestarea, în vechile scrieri bisericești, a expresiei "Doamne, miluiește", care provine din "miserere Domine", folosit în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
efectuau, în ex-provincia Dacia, în limba latină. În teritoriile daco-romane, latinizarea a început încă sub Principat (ante 275), dar răspândirea rapidă a evangheliei după aceea a accelerat creștinarea și latinizarea limbajului religios, astfel încât religia creștină a fost un "factor de latinizare". Dovada cea mai eclatantă a caracterului latin al liturghiei din Biserica daco-romană este atestarea, în vechile scrieri bisericești, a expresiei "Doamne, miluiește", care provine din "miserere Domine", folosit în Biserica latină, după cum a arătat Petre Ș. Năsturel, ceea ce demonstrează elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se adresa coreligionarilor lor goți și elenofoni, dar și celor de limbă latină, fapt important pentru istoria creștinismului, deoarece în spațiul extra-carpatic, ca și în cel scythan (dobrogean) și cel provincial al Daciei, răspândirea creștinismului a fost un factor de latinizare! Din această perspectivă, contribuția cea mai însemnată și originală a spațiului acesta la terminologia de origine latină a creștinismului românesc a fost vocabula creatio-în învățătura ariană aceasta a dus la cuvântul "Crăciun" contribuția cea mai importantă și singura la geneza
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
religioasă a românilor o dovedește. Cele mai multe inscripții din Scythia Minor sunt în limba greacă, puține în latină (10%), iar răspândirea creștinismului s-a făcut în greacă și latină. Dar, în Scythia Minor, secolele V-VI marchează o nouă etapă în latinizarea limbajului religios a populației din Scythia Minor (Dobrogea). Contrar celor spuse de Vasile Pârvan, Scythia-Dobrogea este unul dintre nucleele genezei vocabularului creștin de origine latină în limba română. În inscripții, întâlnim unele vocabule latine creștine: Dumnezeu, Fiu, sânt, cruce ș.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prezența cuvintelor albaneze în limba română, toate aceste argumente par să încline balanța în favoarea ipotezei susținerii formării poporului român în sudul Dunării, într-un mediu slav balcanic. El considera că acest mediu pare, în plus, să fi fost mai propice latinizării (romanizării) decât Dacia nord-dunăreană, imperfect (incomplet) romanizată, între 106-275, și, fără îndoială, golită de populație după năvălirile barbare din secolul al III-lea. Însăși unitatea limbii române, care se remarcă până și în dialectele îndepărtate, ca cel macedo-român din sud
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din Dacia aureliană în vecinătatea Dardaniei și Prevalitaniei, patria primară a albanezilor, argumentele lingvistice, consideră el, sprijină teza imigrării: "În Dacia sud-dunăreană, daco-romanii s-au așezat într-un ținut unde limba uzuală era latina, în timp ce în Moesia Inferior era greaca. Latinizarea dacilor se poate explica mai convingător dacă se consideră că viitorii români sunt urmașii refugiaților instalați la sudul Dunării, în 275, cufundat într-un mediu iliro-roman". Și el continuă: "Lingviștii au remarcat că limba română vorbită în Transilvania, Valahia și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în mediile culturale maghiare și românești. Dacă unii cărturari unguri voiau o �maghiarizare" (prin �des-germanizare") a culturii lor, tot astfel tinerii intelectuali români, �uniați", ai Școalei Ardelene de la Blaj, vedeau în Unirea cu Roma o confirmare a originilor latine, o latinizare (prin �de-slavizare"). La Viena, în Transilvania sau la Budapesta, Aromânii en quête de leurs origines au găsit răspunsul! Printre cei care au luat contact cu ideile Școalei Ardelene, cel dintâi a fost Gheorghe (Constantin) Roja, �doftor în spitalul Universității
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
, Theodor D. (4.V.1856, Onești, j. Iași - 9.III.1929, București), poet, prozator, autor dramatic și folclorist. Fiu al diaconului Dimitrie Nădejde, S. învață mai întâi la Târgu Frumos, unde învățătorul îi schimbă numele, prin latinizare, în Speranția. Tatăl îl destinase carierei ecleziastice, de aceea îl trimite la Seminarul „Veniamin Costache” din Iași. S. va alege însă - după ce își ia bacalaureatul și obține, prin concurs, postul de institutor la Școala Trei Ierarhi - Facultatea de Litere și
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
și literatură”, 1838, „Dacia literară”, 1840, „Propășirea”, 1844 ș. a.), fapt care a contribuit la pregătirea opiniei publice pentru primirea și adoptarea alfabetului latin. În această perioadă, s-au manifestat și poziții extreme în ambele sensuri: păstrarea alfabetului chirilic (Naum Râmniceanu), latinizarea excesivă (Aron Pumnul, A. T. Laurian, Ioan Massim). După mai multe reformări ale alfabetului de tranziție (1836, 1844, 1848, 1850-1851, 1856-1857), la 23 octombrie 1858, Eforia Instrucțiunii Publice tipărește proiectul unui alfabet cu „litere strămoșești”, care va intra oficial în
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
vandalizat popoare și-au dat iama ca avarii În pământul vechii Dacii de-au făcut-o corcitură - Ei sunt cei ce ne-au supt seva și-astăzi ne propun cultură! Au venit întâi romanii, ne-au „civilizat” cu forța, Ca și cum „latinizarea” ar păstra aprinsă torța, Iar apoi, cu vieți pierdute, cu tezaurul furat S-a întors Traian la Roma să se facă împărat! Calul Decebal pierise în păduri, vândut de lupi, Astfel dacii deveniră fiii unui neam de vulpi! Ne-a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
învață prin tine să cânte cu inimă romană pe Hristos și să trăiască puri în pace senină”. Expresia „corde Romano” = „cu inimă romană” indică nu numai faptul că Sfântul Niceta predica în limba latină, dar și munca sa remarcabilă de latinizare printre „neamurile barbare”, care își petreceau viața în războaie, furturi și jafuri, ceea ce era echivalent pentru vremea aceea (secolele IV-V) cu un act de cultură și civilizație. Niceta dezgheța cu focul ceresc al credinței creștine inimile înghțate ale locuitorilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]