125 matches
-
lor în cultură, în tipăriturile de la Blaj, Buda sau de la Viena avea drept țel integrarea limbii române în latinitate. Ei au fost cei care au suținut că notația fonemelor â, ă, ț, ș etc. (care, după ei, erau... slave!) trebuiă latinizată. Și au propus: â în campus > câmp), î (în rivus > rîu), ê (în foenus > fên), ô (în fontana > fôntâna) și û în... sûnt (cu timpul, accentul circumflex a fost uitat). Aceste propuneri reprezentau cel dintîi efort românesc de a conferi
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
o definiție simplă conceptului de națiune: "O comunitate de simțire, exprimată într-o limbă obștească, un sentiment de legătură între generații. Națiunea e o familie mai mare" ( N. Iorga). Încă din 1939, criticul vorbește despre vechimea noastră: Noi suntem geți latinizați, adică un popor străvechi din Europa și trebuie să cultivăm acele simboluri care ne amintesc străvechimea noastră", așa cum o fac francezii, italienii, germanii" ( "Mica soră latină"). Este greșit a invoca o tradiție de câteva sute de ani și a trata
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
cazul a trei dintre ei, Grete Tartler să le traducă pentru prima dată în limba română cîte o lucrare de bază. Cei patru filozofi ai Evului Mediu arab sînt: Al-Farabi, Ibn Sina, Ibn Bagga și Ibn Tufayl. Respectînd ordinea, varianta latinizată a numelui lor este: Alfarabius, Avicena, Avempace și Abubacer. Neîndoielnic, urechilor noastre numele lui Avicena ne sună cel mai familiar, ceilalți neavînd pentru majoritea dintre noi privilegiul de a putea să iște, la pronunțarea numelui lor, vreo reprezentare mentală. Însă
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
Marea Neagră, Panonia, Bosfor, Bulgaria - evident, pentru trenuri internaționale. O serie de nume ar putea fi considerate istorico-geografice, pentru că evocă prin toponime momente și perioade din trecutul mai îndepărtat - Dacia, Ister - sau mai apropiat: Grivița. Între acestea, sînt destule nume medievale latinizate (atestate de documente), preferate pentru diverse trasee în Transilvania, probabil tot din motive de discurs polemic pe tema continuității: Partium, Claudiopolis (pentru Cluj), Corona și Brasovia (pentru Brașov); spațiul dobrogean preferă numele coloniilor grecești - Histria Callatis, Tomis. Puține nume provin
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
despre leacurile folclorice găsite `n sate. Convingerea care îi însuflețea cercetarea nu era străină de rădăcinile franceze, căci Laugier era încredințat că românii sunt descendenții direcți ai celților, ba mai mult că, în mijlocul românilor, oltenii reprezintă nucleul superior al celto-dacilor latinizați, un neam privilegiat sub unghiul virtuților religioase. Prin urmare, a-i pune efortul doar pe seama unui interes antropologic în virtutea căruia medicul aduna vestigii de mentalitate tribală este o greșeală. Cînd se afla în rîndul obștilor rustice, Laugier nu se comporta
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]
-
de latinizare și se manifestă în special în țările în care latina avea o circulație intensă. Ø Numele personalităților din epoca Renașterii sunt menționați în vedetă în forma cea mai cunoscută. Ø Excepție fac autorii cunoscuți cu precădere sub forma latinizată: Nicolaus Olahus, Nicolaus Olahus, Nostradamus, NOSTRADAMUS Ø Numele autorilor bizantini se menționează în vedetă începând cu numele personal sau cu porecla, în forma latinizată 4.Autori menționați prin pseudonim În cazul în care un autor semnează una sau mai multe
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în vedetă în forma cea mai cunoscută. Ø Excepție fac autorii cunoscuți cu precădere sub forma latinizată: Nicolaus Olahus, Nicolaus Olahus, Nostradamus, NOSTRADAMUS Ø Numele autorilor bizantini se menționează în vedetă începând cu numele personal sau cu porecla, în forma latinizată 4.Autori menționați prin pseudonim În cazul în care un autor semnează una sau mai multe lucrări sau toate lucrările cu un pseudonim, vedeta uniformă se stabilește la forma sub care autorul este cel mai cunoscut 4.1. Pentru autorii
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
ceea ce numesc eu „proză poetică“. Tragem pe dreapta la un birt de pe marginea drumului, în Dover, New Jersey, exact în clipa când Toleranța se apucă să-i apere pe negrotei pentru felul cum miros. Sunetul propriei mele retorici umaniste, milostive, latinizate, aliterative, umflată până la irecognoscibil de Thesaurus-ul Roget (primit cadou de la soră-mea, de ziua mea) - plus acești zori de ziuă și faptul că asist și eu la acești zori - plus tipul plin de tatuaje de la tejghea, căruia Morty îi zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
colonialismului cultural, reflex al unui imperialism de tip oriental: secolele de ocupație fanariotă au lăsat urme adânci în mentalitatea balcanicilor. Pentru a-și găsi locul, pe care cu toții sperăm că-l merită, între națiunile civilizate ale lumii, țara noastră, superficial latinizată, dar profund otomanizată, va trebui să renunțe la una dintre cele mai degradante practici inventate vreodată. Desigur, primii și cei mai importanți pași în direcția însănătoșirii morale presupun identificarea și inventarierea atentă a simptomelor. Dar, pentru ca perspectiva însăși a bolii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
etaj iar slugile la parter, demisol sau subsol, în funcție și de nivelul de pregătire socio-profesională ori de norocul nativ. Ducele nostru a fost chiar norocos, în sensul că sfătuitorul lui de taină, Nostramamus Belu Vasile - român neaoș cu nume latinizat, pentru a da bine la public- își avea sălașul ocazional chiar sub camera sa. Nostramamus era, printre altele, scriitor, bodyguard, frizer, fierar, coregraf, manichiurist, felcer, regizor, puțin poponar, critic de artă dar și inventator. Astfel, el devenise celebru pe plaiurile
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
LUPEANU: În secolele V-III î.Hr. au ființat în China cam toate sistemele filosofice ale lumii. Nu știu dacă avem timp și spațiu pentru detaliere. Eu întâi am tradus Lao Zi, „Cartea despre tao și virtute”. Maestrul Laocius, după numele latinizat, a fost cu siguranță un iluminat. Cu știința de acum putem spune că el, la fel ca Beethoven sau Einstein, a avut acces la o cunoaștere cosmică. Particula „tao”, pe care a fost construit un întreg sistem filosofic și religios
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
județul Botoșani , România - d. 4 mai 1955 , Paris , Franța ) a fost un compozitor [4]Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911 , Rășinari ; d. 20 iunie 1995 , Paris ) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța [5]Carl Friedrich Gauß, latinizat Carolo Friderico Gauss, (n. 30 aprilie 1777, Braunschweig - d. 23 februarie 1855, Göttingen) a fost un matematician, fizician și astronom german, celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism și sistemul de unități care-i poartă numele. [6]János Bolyai (n.
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
lingvistice și cultice făceau parte din recuzita ghetoizării etnice a ortodocșilor. Paul Meyendorff, succesorul lui Alaxander Schmemann (și actualul titular) la Catedra de Liturgică de la Institutul Teologic "Sf. Vladimir", detaliază tabloul: "Din moment ce mulți erau foști uniați, cultul lor era adesea latinizat. [...] Stilul muzical varia de la stilul de operă al curții imperiale rusești de secol XIX până la prostopenia carpato-rusă și galițiană. Ciclul bogat al slujbelor zilnice și săptămânale era redus, la scară largă, doar la Liturghia duminicală, adesea suplimentată de o slujbă
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
vag revoltata, nepremonitoriu, de n-o fi ascuns cu știința ce-l aștepta. Pomul libertății trebuie împrospătat din când în când cu sângele patrioților și al tiranilor. Ar trebui o inchiziție. Timpul trece împotriva noastră. Eminescu însăși. Isus însăși. Slavi latinizați. Rar îngeri. Peregrinam printre ai noștri, ale noastre. Morți în marș. Oare unde o să ajungem? Nivelurile de apreciere se contrazic. Prima oara l-am căutat la Institutul de Logică, pentru a-i comunica solicitarea lui George Alexe de a scrie
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
atunci a început cariera să de interpret în engleză într-un stil care oscila între folk și blues, dar mereu având o notă personală în interpretare și în acompaniamentul sau de chitară spaniolă. A construit de asemnea și o versiune latinizata a succesului formației The Doors, Light my fire! În 1971 a participat la Festivalul de la Sân Remo, cu piesa Che Sară, compusă de Jimmy Fontana, si care va fi unul dintre cele mai mari succese ale anului, iar în 1975
Concert Jose Feliciano Sala Palatului Bucuresti [Corola-blog/BlogPost/100790_a_102082]
-
renunța la căutarea etimologică a originilor latine, supraevaluate de către Școala Ardeleană și de tendințele latinismului epocii romantice, în favoarea interesului pentru structurile limbii. Susținătorii lingvisticii latine ies din spațiul Daciei pentru a cerceta mișcările popoarelor și a limbilor în totalitatea spațiului latinizat. Deschiderea și accentul pus pe circulația latinei vulgare au trezit, în măsura în care lectura maghiară 1-ar recupera în sensul unei origini sud-balcanice a românilor, un interes asupra tezei influenței directe a substratului dac, ireductibil în formarea limbii. Această ipoteză de lucru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
autohtonii (substratul), elementele romanice dominante (stratul) și cuceritorii barbari (germani, slavi)-adstratul. Neamul românesc este un popor romanic (neolatin), alcătuit din trei straturi etnice: tracii (daco-geții), care locuiau în nordul și sudul Dunării, ei au fost supuși de romani și latinizați, iar la începutul evului mediu (secolele VI-VII), slavii au cucerit ambele maluri ale fluviului și au reușit să desprindă romanitatea orientală de restul ei, iar latinii de răsărit, detașați de masa romanității, au asimilat pe slavi și s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
necunoscute (?), în vatra voievodală de la Argeș, o adunare de cnezi și voievozi, cu participarea "mai marilor țării", au desemnat un singur "mare voievod" în persoana lui Tihomir-Thocomer. El este amintit abia într-un document extern (latin) din 1332, sub forma latinizată "Thocomerius". Letopisețul cantacuzinesc vorbește, în sensul de mai sus, despre "lățirea" țării și despre "închinarea Băsărăbeștilor din dreapta Oltului (urmașii acelui Litovoi, menționat la 1247) în fața lui Radu Negru", de fapt, Negru Vodă. Contextul extern, amintit tangențial mai sus, era prielnic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolului al XIX-lea. Discursurile și apelurile sale din 1848, precum și cele ulterioare dezvăluie noblețe de gândire și înălțime de concepție, demonstrând, totodată, o bună stăpânire a frazării, supusă unei argumentări patetice și unor cadențe pasionate. În pofida unui limbaj câteodată latinizat, retorica simplă (metafore în stil popular, comparații ingenioase), pigmentată adesea cu sarcasm și ironie, întărește eficiența intervențiilor lui B., explicându-i, în parte, popularitatea. SCRIERI: Raporturile românilor cu ungurii și principiele libertăței națiunali, ed. 2, Viena, 1852; ed. (Românii și
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
românilor. O secțiune rezervată publicării de poezii și tradiții populare cu interes istoric, anunțată în prospect, nu a mai fost realizată. După plecarea lui Bălcescu în străinătate (1846), de editarea revistei se ocupă Laurian, ceea ce se resimte și în ortografia latinizată cu care sunt reproduse textele în ultimele două tomuri. Tot el a încercat, la Viena, în 1851, să continue tipărirea revistei într-o formă schimbată, dar nu a editat decât un volum și o fasciculă, cu circulație foarte restrânsă, cuprinzând
MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287950_a_289279]
-
Transilvania și tot pe aici se retrăgeau, anterior stabilirii ordinului în zonă. Totodată, acțiunea de creștinare a cumanilor întreprinsă la 1227 de prințul - pe atunci - Bela, la cererea fiului unui han (rege) cuman din zonă, Bortz (sau Burch, în formă latinizată: Boricius)13, și stabilirea ulterioară a Episcopiei Cumanilor în partea de la răsărit de râul Olt, arată că aici trebuiau căutați regii cumani. Jonas și Soronius se aflau, deci, cu probabilitate, în actuala Muntenie, numită pe atunci, după unele atestări ulterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
LITERARE ȘI ȘTIINȚIFICE, revistă apărută la București, bilunar, de la 15 februarie 1872 până la 28 februarie 1873, sub conducerea lui D. Aug. Laurian și Șt. C. Michăilescu; va fuziona cu „Revista contimporană”. Datorită lui D. Aug. Laurian, publicația adoptă o ortografie latinizată, ceea ce îi atrage criticile „Convorbirilor literare”. Prospectul, după ce face o apreciere critică a stării sociale și a politicianismului care împiedică libera dezvoltare a culturii, vede remediul „ignoranței și mizeriei” în puterea științei și a cugetării. Acțiunea de educare prin știință
TRANZACŢIUNI LITERARE SI STIINŢIFICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]
-
ne prezintă izvoarele, cursul și Delta cu 7 brațe și aduce o precizare foarte importantă în legătură cu numele Dunării: romanii îi spuneau Danubius, pentru partea de la izvoare la cataractele din Defileul Porților de Fier, porțiune locuită de daci, și Hister (Istros latinizat), pentru partea inferioară locuită de geți. Și unii și alții vorbeau aceeași limbă, precizează Strabon (Geografia, VII.3.12-13). Era, desigur, același popor, dar daci pentru romani și geți pentru greci, așa cum Dunărea era Danubius pentru unii și Istros pentru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
gazetă religioasă și morală”, „Vestitorul besericesc” (1839-1840). Scrieri morale în fond, subsumându-se concepției sale pedagogice, sunt Meditații religioase (I-II, 1839-1840) și Urmare lui Iisus Hristos (1845), o traducere corectă din Thomas a Kempis, accesibilă, deși într-o limbă latinizată. O altă tălmăcire este aceea a biografiei „fericitei Macrina”, după episcopul Grigorie al Nyssei (Sibiu, 1868). Din germană transpune, fără a o tipări, Încurcătura de August von Kotzebue, apoi, surprinzător în raport cu preocupările sale, Suferințele junelui Werter de Goethe (1842). Traduceri
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
, Alexandru (9.X.1827, Bezded, j. Sălaj - 23.X.1877, Sibiu), filolog și publicist. Este fiul Anei (n. Hodoș) și al preotului Ioan Bucur Pop, al cărui nume l-a preluat latinizat. Învață la Târgu Mureș, la Blaj, unde va deveni discipolul profesorului Simion Bărnuțiu, și la Cluj. Aici redactează, împreună cu alți colegi, un periodic, difuzat manuscris, „Zorile pentru minte și inimă” (1845-1846), în care își formulează orientările și îndemnurile spre clarificarea
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]