67 matches
-
de fenomenul de "efect de seră", ce provoacă distrugerea stratului de ozon. Stratul de ozon absoarbe 97%-99% din radiațiile ultraviolete de frecvență înaltă. Din 1969, stratul de ozon s-a diminuat în medie cu 3%, dar cu mari diferențe latitudinale și sezonale. În ultimul deceniu, deasupra Europei, la latitudine medie, diminuarea stratului de ozon a fost de aproximativ 6%-7%. Din 1987, stratul de ozon de deasupra Antarcticii s-a subțiat cu mai mult de jumătate. Acesta reprezintă cazul extrem de
De ce avem soare de Crăciun și zăpadă de Paști. Cauze și efecte by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64648_a_65973]
-
în special de relief. Sub influența reliefului, pe fondul climatului zonal (al microclimatului) se realizează o compartimentare, și diversificare a climei, diferențiindu-se totodată anumite tipuri de climă, apărând astfel o zonalitate climatică verticală. Pe acest fundal al zonalității locale latitudinale și altitudinale, formele de relief, orientarea versanților și poziția acestora imprimă modificări locale, uneori esențiale în caracteristicile vremii și climei, determinând climate locale sau topoclimate specifice. Principalii indicatori climatici menționați mai sus ne arată că în teritoriul luat în studiu
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
2.4. Clima Radiația solară Radiația solară reprezintă radiația provenită de la discul solar ce atinge suprafața terestră și suferă o serie de modificări. Cantitatea de radiație solară primită de la Soare este strict influențată de geometria Pământ - Soare, de poziția latitudinală pe glob, de caracteristicile optice ale atmosferei terestre și nebulozitate. Înălțimea Soarelui pe bolta cerească prezintă un mers diurn ascendent până în momentul producerii amiezii - meridianul locului - și descrește în cea de a doua parte a zilei. La nivel anual
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
podișuri, mărimea scugerii este condiționată și de pantele mai reduse. ... Clima, ca de altfel toate celelalte componente ale peisajului geografic este supusă în principal zonalității altitudinale (pe fondul coborârii în trepte a reliefului de la vest către est) și celei latitudinale (pe o diferența de cca. 3 grade). Clima este continentală, cu excepția regiunii de munte unde predomină climatul specific de munte, și al zonei de câmpie unde este influențată de climatul de stepă. Clima bazinului este individualizată pe marile unități
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
tectonic Rucăr - Bran. Munții ocupă 8% din totalul suprafeței. Urmează zona subcarpatică și colinară a Piemonturilor Cotmenei și Cândeștiului (care acoperă 28% din total - 6% Subcarpați și 22% piemont), formată dintr-o asociație de muscele și dealuri orientate în sens latitudinal, care includ între ele depresiuni intracolinare, cu altitudini ce variază între 1.200 m în nord și 600 m în sud. Spre sud se dezvoltă pe o întindere mult mai mare podișuri piemontane bine reprezentate care reprezintă Piemontul Getic. Sudul spațiului
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
în stradă, focul căpăta conturul îngrijorător al unei perdele incandescente întinsă de-a curmezișul - din Braniște până-n coasta Podișorului și a pădurii comunale - ce părea că sufocă aerul din jur și care tăia satul în două la mijloc, pe direcție latitudinală, luând ca reper albia Râușorului, adică de la nord la sud : de la crucea Baștii în jos „potopul de foc” se propaga cu repeziciune înspre șoseaua principală, ce lega Orașul Stalin de Câmpulung și Pitești, pe partea stângă a Râușorului, afluent al
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
specific - redzina - format direct pe aflorimentele de calcar. 4.1.2. Climatul municipiului Iași Climatul municipiului Iași se încadrează în general în climatul regiunii geografice în care este situat orașul, o climă temperat - continentală, de nuanță excesivă, generată de poziția latitudinală, de radiația solară, de acțiunea principalilor centri barici euroasiatici, precum și de proprietățile suprafeței subiacente. Elementele și fenomenele climatice Analiza datelor rezultate din înregistrări plurianuale (1894 - 1943; 1945 1982) scoate în evidență o medie termică de 9,3 oC. Din punct
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
fig. 3), pe care I. Dumitru-Snagov o identifică cu Craiova. Fig. 3. Ponssiona Pn, în Codex latinus Parisinus (finele sec. XIV). Obiecțiunea lui O. Iliescu 35, care identifică Ponssiona cu Rîmnicu Vâlcea, este fragilă: se bazează pe lipsa de corespondență latitudinală dintre Severin și Ponssiona, dar harta conține distorsiuni și mai grave, precum cursul liniar al Dunării între Severin și vărsare, sau contactul dintre Carpați și Dunăre în estul Munteniei. Se știe că astfel de distorsiuni pe latitudine sunt obișnuite în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
doar o parte elemente arabe și arabizate, iar o altă parte este alcătuită din segmente ale comunităților exterioare al căror areal se învecinează cu cel arab. Practic, în jumătatea nordică a Africii, populația este dispusă sub formă de benzi etno-rasiale latitudinale (cu berbero-arabi în nord, apoi populații mixtate semito-negroide și negroide mai spre sud), iar statele arabofone de la periferia spațiului arab (Sudan, Ciad, Mauritania) au teritoriul alungit tot latitudinal, ceea ce determină cuprinderea în interiorul lor a unor porțiuni din mai multe benzi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
jumătatea nordică a Africii, populația este dispusă sub formă de benzi etno-rasiale latitudinale (cu berbero-arabi în nord, apoi populații mixtate semito-negroide și negroide mai spre sud), iar statele arabofone de la periferia spațiului arab (Sudan, Ciad, Mauritania) au teritoriul alungit tot latitudinal, ceea ce determină cuprinderea în interiorul lor a unor porțiuni din mai multe benzi etno-rasiale succesive. Această realitate teritorială este moștenită prin inerție istorică din epoca colonială, în care actuala frontieră ciadiano-sudaneză marca limita dintre domeniul francez și cel britanic în Africa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
coasta tunisiană și 120 km. de Sicilia, încadrată geografic continentului european. Arhipelagul maltez este astfel singurul teritoriu din Europa unde subzistă, ca populație autohtonă, o comunitate vorbitoare a unui idiom arab, element ce justifică includerea Maltei în rândul lumii arabofone. Latitudinal, spațiul arabofon se desfășoară în cea mai mare parte în emisfera nordică și este străbătut de Tropicul Racului, ce traversează teritoriile a opt state: Oman, E.A.U., Arabia Saudită, Egipt, Libia, Algeria, Mauritania, Sahara Occidentală. În emisfera sudică se găsesc doar două
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
ale fluxului ecuatorial de vest, ce alternează sezonier cu alizeele, generând un sezon ploios de vară și unul secetos de iarnă. Astfel, ariile extrem meridionale ale Sudanului și Ciadului primesc anual un volum de 1000-1500 mm. precipitații, însă gradientul pluvial latitudinal în aceste regiuni este unul foarte mare: pe teritoriul Sudanului și Ciadului cantitățile anuale scad pe direcția sud-nord cu cca. 100 mm. la fiecare grad de latitudine. 1.2.3. Resursele hidrografice și geopolitica apei Trăsăturile componentelor sistemului hidrografic în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
alcătuite din pin negru (Pinus nigra), pin de Alep (Pinus halepensis), pin mediteraneean (Pinus pinaster); altitudinile de peste 2500-3000 m. reprezintă nișa etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine cu specii de Juniperus și Tetraclinis. Solurile respectă legitățile dispunerii latitudinale și altitudinale. Zonele forestiere mai înalte sunt domeniul luvisolurilor albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat naștere cambisolurilor, iar procesele de eluviere argiloiluvială au creat luvisolurile, cele mai productive
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Creșterea plantelor din tundră este foarte înceată (lichenul renului - Cladonia rangiferina, C.gracilis, C.alpestris crește, de exemplu, cca.1-5mm/an, iar salcia polară - Salix arctica adaugă doar 2-3 frunze pe an). În funcție de gradul de umiditate a solului și pozitia latitudinală, în Eurasia, de la sud spre nord, se succed mai multe subtipuri de tundră: Tundra cu arbuști și subarbuști (silvotundra) preferă solurile umede și impermeabile din apropierea râurilor și lacurilor, la nord de pădurea de conifere. Dintre arbuști: mesteceni pitici (Betula nana
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de calotă, Austfonna, acoperă o suprafață de peste 8000km2, fiind a doua calotă glaciară din Europa ca mărime. Grosimea gheții este de cca.560m. Alte calote mai mici sunt: Olav V Land (peste 4000km2) și Vestfonna (2500km2). Deși are o poziție latitudinală avansată (74ș 81șN), care încadrează zona în climatul arctic, Arhipelagul Svalbard beneficiază de condiții climatice mult mai blânde decât alte teritorii situate la latitudini similare, din Canada arctică sau Rusia arctică. Explicația constă în rolul moderator al unei ramificații a
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și în direcția ecuatorului în anotimpul de iarnă. În condițiile unei localizări favorabile, aceste vânturi de vest sunt aducătoare de precipitații, conturând o serie de regiuni bine reprezentate din punct de vedere pluviometric pe coastele vestice ale continentelor în limitele latitudinale ale zonei temperate. Se disting trei mari tipuri de climate temperate: 1. Climatul temperat rece 2. Climatul temperat propriu-zis 3. Climatul temperat cald (subtropical). 1. Climatul temperat rece este localizat între paralelele de 55-60ș latitudine nordică și sudică, fiind foarte
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
maselor de aer umede în teritoriile menționate. Pe de altă parte, în partea orientală a zonei de taiga, deplasarea constantă a aerului rece polar spre sud, împinge mult spre sud limita nordică a pădurii. În centrul masei continentale eurasiatice poziția latitudinală a pădurii boreale depinde îndeosebi de gradul de continentalism climatic. Cele mai nodice păduri de conifere de pe Glob se întâlnesc în lungul râului Katanga (sectorul inferior) din Siberia Centrală, unde taigaua se întâlnește până la 72ș32’N, într-o zonă în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Și luvisolurile (brun roșcate, brun roșcate luvice, brune luvice, albice) sunt bine reprezentate. Trecerea între pădurile de foioase și pădurile de conifere se face prin intermediul pădurilor mixte, unde esențele de foioase și conifere sunt amestecate în proporții variabile, în funcție de condițiile latitudinale, altitudinale, climatice etc. Zona pădurilor mixte europene se desfășoară sub forma unei benzi cu lățime variabilă situată în lungul țărmului baltic din Germania și Polonia, continuând spre răsărit până la Munții Ural. În condițiile climatului temperat oceanic (cu veri mai răcoroase
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
un număr mai mic de indivizi și cu o productivitate mai scăzută de masă verde. În America de Nord, între arealul ocupat cu diferite tipuri de păduri din estul atlantic și până la poalele Stâncoșilor în vest, se găsește domeniul stepelor (preria americană). Latitudinal, această fâșie centrală de prerie este limitată de parelelele de 32 și 35șN și se suprapune pe unități ale Câmpiilor și Podișurilor Centrale Americane. În nord, preria intră în contact cu pădurea de conifere, printr-o fâșie îngustă de silvostepă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
opt piese. Acestea se caracterizează prin detașarea clară a întregului craniu de peretele vasului. Totuși, și în acest caz, reprezentarea plastică este schematică, capul fiind redat sub forma unei mase de lut triunghiulare, în secțiune longitudinală și trapezoidale, în secțiune latitudinală. Coarnele se detașează de o parte și de alta a capului, fiind curbate în unele cazuri în sus, în altele urmând o direcție oarecum paralelă cu botul animalului. Una dintre aceste piese are ochii redați prin două ușoare alveolări de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pe multitudinea datelor științifice, dar și pe înțelepciunea și adevărul cunoașterii. Concepută ca un instrument de lucru adresat atât cadrelor didactice cât și elevilor, cartea De la macro la microunivers se fundamentează pe un suport științific riguros care punctează longitudinal și latitudinal noțiuni - în accepțiunea cea mai largă a termenului - ce compun obiectul fizicii. La rândul său, dimensiunea axiomatică a lucrării sa materializat în interpretări pragmatice, având ca suport cunoștințe din domeniul fizicii, matematicii, astronomiei, chimiei, biologiei, climatologiei etc. Perspectiva din care
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ș.a.); d) în final, sistemele se pot coordona prin forțe proprii, decizând, organizând și asigurând dezvoltarea propriei structuri. Această funcție de coordonare este cea mai cuprinzătoare, presupune o bună integrare în rețeaua de unități sistemice și asigură o funcționare durabilă: zonalitatea latitudinală și altitudinală a asociațiilor vegetale și animale, marile structuri politico-economice etc., sunt expresii ale coordonării și dezvoltării de tip sistemic. 2.2.1.Autoreglarea, bază a funcționalității sistemice Desfășurarea tuturor funcțiilor menționate cât mai aproape de parametrii optimi specifici fiecărei componente
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și o capacitate din ce în ce mai mare de a impune transformări importante, nu numai elementelor vii ci și sistemului abiotic. În același nivel de organizare dar subordonate geosistemului există ca prime forme de diferențiere -, domeniile sau zonele. Existența lor se datorează repartiției latitudinale diferențiate a energiei solare, în condițiile generate de forma planetei, de înclinarea axei sale și de mișcările specifice pe care le execută. Funcționalitatea domeniilor este dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de diferențiere -, domeniile sau zonele. Existența lor se datorează repartiției latitudinale diferențiate a energiei solare, în condițiile generate de forma planetei, de înclinarea axei sale și de mișcările specifice pe care le execută. Funcționalitatea domeniilor este dirijată de legile zonalității latitudinale și altitudinale iar omogenitatea lor internă este de natură climatică, rezultată din cantitățile specifice de energie solară primite în ținuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozițional, limitele domeniilor nu sunt rigide, deplasându-se conform variabilității climatice sezoniere. Împreună cu distribuția diferențiată a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mondială. Utilizarea uneori nerațională a afectat puternic anumite sectoare, ajungându-se astfel la situații temporare de deșertificare (spre exemplu suprafețe vaste din Asia Centrală). d) În ținuturile cu climat temperat desfășurarea în altitudine a reliefului diversifică și mai mult efectele zonalității latitudinale și ale poziției față de centrul masei continentale. Astfel se diferențiază aria montană înaltă, cu temperaturi mai reduse, cu predominarea precipitațiilor solide și cu vegetație forestieră, dominată de conifere și păduri de amestec. La limita superioară, datorită asprimii climatului, pădurea este
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]