371 matches
-
unor incompatibilități de programare culturală. Nu înțeleg de ce pe tinerii poeți români îi respinge experimentul, de ce nu se joacă, de ce nu sînt ironici, de ce pun forma la zid, de ce grația, eleganța, surdina au devenit păpuși împăiate și lumea e o latrină plină cu vomă, scîrnă și spermă și strigă peste tot: asta e existența, noi nu ne jucăm, noi ne purgăm, ăsta e conținutul nostru, singurul real, singurul valabil - conținutul e scîrba! Și cititorul înțelege acest mesaj pentru că se vorbește pe
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
Academia Cațavencu). Cel de-al șaselea registru este acela al putridului și al excremențialului: la el se apelează cu o voluptate agresivă, prin tehnica preschimbării în ordură sau a fecalizării adversarului. Miasme pestilențiale, dejecții, putregaiuri încheagă viziuni ale haznalei ori latrinei ridicată la rang existențial. Prin acest registru, adversarul este batjocorit în mod absolut: ca dejecție, el este implicit și ridiculizat grotesc, spre a fi neantizat. Scatologia aceasta vizează macularea lui completă, dar nu oricum, ci în chipul cel mai abject
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
repetau funcționarii, când le arătam sălile devenite insalubru de întunecate, culoarele igrasioase, fără lumină, bântuite - ziceau funcționarii - de șobolani (eternii "noștri" convivi), sau linoleumul rupt, în care se împiedicau visând la lecturile lor grăbiții studioși, bufnind uneori pe jos, sau latrinele - care pe vremea studenției mele erau un ideal de "modernitate" -, acum fără, măcar, încuietori la uși... În anno Domini 2002, după festiva "inaugurare" (a clădirii noi), sala cea mare de lectură, și restul, arată nu la fel, ci - în virtutea dinamicii
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
Încă de când scria la Facla lui N.D. Cocea, Ion Vinea se vroia un pamfletar acerb, verva sa combativă cheltuindu-se cu precădere în direcția liberalilor, „în tot ce se chemă atât de impropriu culise politice, adică prin toate atenansele și latrinele trăsnind a putregai și amoniac pe unde se pregătește și se mașinează spectacolul fotografic al guvernelor noi”. În pamfletele ad-personam, țintele lui preferate vor rămâne, cel puțin în intervalul de timp cuprins în volumul de față, Take Ionescu, Ionel Brătianu
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
Academia” din Aiud și despre figura luminoasă a profesorului Ion Petrovici. În martie 1952 regimul deținuților s-a mai relaxat puțin, îngăduindu-li-se acestora să umble cîte o oră la aer în curtea interioară, în mijlocul căreia se afla o latrină puturoasă, denumită în derîdere „monumentul”. În timpul acestor „plimbări” l-a cunoscut pe Ion Petrovici, care le ținea colegilor săi de suferință prelegeri de ținută academică: „La dânsul slăbirea era și mai accentuată, datorită staturii sale, și aceasta îi dădea înfățișarea
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
Nu scormonea nimeni prin gunoaie. Era rău, dar mult mai bine, socoteau unii. Regretau moartea dictatorului, după ce dansaseră pe străzi în ziua execuției." (p.51) Sfîrșitul lui Filip este unul exemplar. Arestat în urma unei manifestații populare, el se spînzură în latrină, după ce fusese violat de colegii de celulă, iar gardianul notează în raportul său o frază cu valoare de paradox cinic: "Arestatul s-a omorît pentru că nu suporta ordinea" (p. 265). Cu siguranță, dacă va fi citită, cartea lui Alexandru Ecovoiu
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
stîrni - ca și precedentul său roman, Sigma, dar, din cu totul alte cauze - dispute aprinse. Mulți vor lua acest roman drept o pledoarie în favoarea instaurării unei dictaturi, chiar dacă sfîrșitul grotesc al eroului, sodomizat și apoi mort printre fecalele dintr-o latrină de arest, sugerează, în mod cert, dorința autorului de a se detașa net de personajul său. Învățătura acestei cărți este cu totul alta. Nu există societate perfectă. O dictatură poate avea și unele părți acceptabile (atîtea cîte sînt, unele dintre
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
acuză, dar nici să aruncați cu lături în oameni ce își văd de drumul lor, cu bună-credință, că, altminteri, vă asumați riscurile meseriei. Pe principiul arghezian: la un țucal aruncat pe degeaba în capul unui om, vi se cuvine o latrină". Mefiența amar-zîmbitoare a majorității textelor devine aci tăișul de sabie ce retează fără șovăire capul de carton al marionetei ideologice cu retrospective ifose de mecenat. Ne îngăduim a medita, într-o perspectivă contrafactuală, că, mai potrivită decît postura de editor
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
acaparată de niște cuconițe oxigenate și neroade, de fanții agramați și fonfi... Ceva excremențial. Bine zicea cronicarul sportiv al Cotidianului, când îl cita pe celebrul critic italian, în legătură cu mitocănimea urât mirositoare și cu personajul în pelerina neagră lungă până la pământ, - latrina ambulantă - care striga în gura mare în mijlocul mulțimii strânsă de o zi și o noapte în Piața Sf. Petru și aflată sub presiune: Cine vrea să se...?... (Rom. lit. fiind mai pudică.)
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
Ovidiu Genaru Vremuri gingașe Dar spune-mi Arhio în aceste vremuri gingașe de latrină cum trebuie vărsat sângele? Cu grijă excelență să nu păteze... Focuri De câte ori seara nu aprindem focuri să fim văzuți de idei aici pe pământul făgăduit Facem apelul: suntem destui dar suntem cu mult sub posibilitățile de a fi Ceva mai
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
La începutul anilor ‘50, taică-meu fusese ridicat de câteva ori la miezul nopții, în pijama și papuci. Reapărea după o săptămână sau două, tot noaptea, îmbrăcat cu aceeași pijama și târând aceiași papuci - ai fi zis că ieșise la latrina din fundul curții și întârziase mai mult. „Trebuie să ți se întâmple ceva urât în viață”, se mulțumea el să găsească o explicație, „altminteri începi să crezi că trăiești viața altuia”. Câțiva ani mai târziu a devenit activist de partid
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
află patologia hidrică infecțioasă. Relația apă-epidemii a fost acceptată târziu, fiind probată științific în 1854, la Londra, de dr. John Snow; el a demonstrat legătura directă dintre epidemia de holeră, consumul de apă din fântâna de pe Broad Street și o latrină din vecinătate, folosită de bolnavii de holeră. A fost semnalul care a determinat oficialitățile engleze să realizeze primele rețele de canalizare, care - extinse - au rezolvat în bună parte problema epidemiilor hidrice, dar au făcut din Tamisa un râu mort; mirosul
Agenda2004-5-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281997_a_283326]
-
devină/ coajă, nu vrea să fie precum solzii pe/ trupul nostru// Și totuși: băieții aceia sînt/ atît de frumoși pe la cenacluri/ dar scapă versul pe ei ca un pipi/ și țipă cînd îi simt căldura// toate antologiile au miros de latrine" (Scrisul agonic). De la Caraion încoace nu s-au mai produs, la noi, stihuri mai vitriolante. Alt nucleu al poeziei lui George Vulturescu îl constituie Ochiul. Mai precis, reducția la un singur ochi, celălalt fiind cuprins de orbire: "În lume e
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
singurătate, impusă recluziune în sine, în subteranele conștiinței, pentru ca de acolo să izbucnească, trandafir răsărit între gunoaie, lumina orbitoare a poeziei: "Mă ascund pentru a scrie un poem/ în subsolul în care șobolanii ronțăie arsenic,/ Alături de lăzile de gunoaie și latrine./ Aerul e liniștit, mural/ Cu mirosuri grase scufundate în cuvânt./ Lumina picură pe bale/ Ca un reflex condiționat/ Când Dumnezeu plutește dincolo de zăbrele./ Primăvara sau iarna între porți/ Ceață îndelung înflorită pe ochii mei,/ Trece o femeie, mai frumoasă acum
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
ți se zvârle în ochi tulburea cerneală de sepie. Lipsa de principii. Lumea începe să uite că Vadim Tudor nu s-a nascut senator. Înainte de a fi îmbrăcat toga aleșilor națiunii, el fusese unul dintre cei mai zeloși rânitori în latrina ceaușismului. Incapabil să parvină în primele rânduri ale politrucilor bolșevici (se spune că dosarul său avea o pată: părinții ar fi aparținut unui cult religios neagreat de oficialitatea comunistă), autorul sutelor de texte de proslăvire a cuplului de analfabeți s-
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
ochi fenomenul copiilor străzii din canalele singurei țări europene beneficiare de un număr atât de mare de asemenea ființe (care nu sunt vizibile nici cât câinii vagabonzi). Revenind în planul serios al veridicului: de ce nu s-ar apela (ca pentru latrinele școlilor) la "oamenii de afaceri", la multi-miliardarii României, care să-și pună numele de "sponsor" pe firma câte unei clădiri pentru copiii străzii? Cred, însă, că implicarea trebuie să fie a tuturora și, poate, pentru sensibilizarea și persuadarea "celor în
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
distrugerii și reziduului, contrapotentate de alte metafore, ale purificării și recuperării. Iubita din tinerețe a lui Hanta fusese nevoită să părăsească orașul în urma unei rușini patițe la o petrecere, cînd vesmîntul ei pestrit-sărbătoresc, mînjit de fecale după o excursie la latrina, fusese expus în văzul tututor. Mai tîrziu, însă, spre finalul poveștii, Manca, fata cu pricina, reapare ca model al unui sculptor impotent, care o iubește platonic, durîndu-i statuia pentru a compensa absența dragostei fizice. O altă iubita a lui Hanta
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
început revoltat și frustrat, apoi se obișnuise așa. Putea lucra la țară muncile de care alții se fereau sau o făceau ținându-se cu mâna de nas, cum ar fi: împrăștierea bălegarului pentru îngrășarea pământului, curățenia la porci sau mutatul latrinei la câțiva ani. Îi spuneam, fără să-i știu povestea: Miroase floarea asta, să vezi cât este de parfumată! Iar el îmi răspundea cu un mic surâs în colțul gurii: De văzut văd, dar de mirosit nu pot. Nu mai
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
casa din Slobozia? - Da, a terminat! A făcut așa cum i-ați spus.În față, casa are 6 camere, iar în spate, lipite de corpul principal, a mai făcut ca anexe trei camere și în continuarea lor, a făcut și o latrină zidită, cu 3 locuri. - E în regulă, zise domnul Alexandrescu. Am să vin săptămâna viitoare să găsesc un tâmplar la care să comand mobila necesară casei. În prima duminică după Înălțare, în curtea casei domnului Alexandrescu a fost instalat un
MOȘ MACHE, CAPIV..DRAGOSTE ÎMPLINITĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377162_a_378491]
-
prinse în plase de păianjen celeste/ și muzeele adăpostite în castele dezlipite din poveste/ și lipite ca niște abțibilduri pe zâmbete,/ pe flash-urile turiștilor, pe zarva pașilor pierduți pe dalele roase,/ miros de petrosin și analcid, de amoniac din latrinele/ miilor de vizitatori care înăbușă intrările și îngrașă oglinzile/ cu zigzagul lor de plastilină, printre ațipirile oamenilor de ordine,/ printre tufișurile plutind pe volute baroce și cristalul trompetelor,/ în alcovurile violei da gamba.// Colind străzile înguste, privesc îndelung oamenii./ Mă
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
uman pe seama căruia se ridică profilul portretelor amintite. Apoi, sunt numeroase episoadele care ți se întipăresc în memorie grație concreteței lor dantești: ploșnițele care se urcă pe tavanul celulei și își dau drumul să cadă în patul lui Anania, înfățișarea latrinei comune de la Jilava, atacul puricilor și păduchilor, sau liturghia penitenciară din Crăciunul anului 1943. Din păcate, cartea este inegală: prima jumătate este formidabilă, a doua progresiv convențională, căci tonul suferă o scădere de amplitudine sufletească: autorul iese din pielea unui
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
canalizare existentă nu acoperă întreaga tramă stradală, existând chiar cartiere întregi care nu sunt racordate la canalizare. Multe locuințe individuale, precum și cartierele: Surdești, Valea Târsei, Irimești, Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului nu sunt racordate la canalizare și folosesc haznale vidanjabile și latrine uscate sau descarcă apele uzate la nivelul terenului în rigole stradale, unde se amestecă cu apele de ploaie și deversează prin văi în râul Prahova, generând insalubritatea și poluarea atât a orașului cât și a emisarului. În cea mai mare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
prea multă convingere. Și ce vrea să zică atâta suspiciune În mințile oamenilor, care văd În jur numai securiști? Căreală, Cristian Siboiu, Costan, Matei... sunt oare cu toții angrenați În această mașină de tocat rahat? De unde atâta slugărnicie, atâta veleitarism de latrină? Dragul meu Vasile, i-aș fi spus, pe lumea asta fiecare nobody vrea să ajungă cineva, unii cu orice preț - și dacă s-ar putea să ajungă stăpânul tuturor legilor din univers, tot nu ar fi mulțumit acel neica nimeni
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
l-a mai auzit pe taică-său strigând. „Dar ce ar trebui să Îți trântesc ție În nas? și-a zis amărât. Ah, cum vă mai place să vă lăudați cu reușita progeni turilor, de parcă nu i-ați arunca În latrina zilnică a comunismului, ci În cea mai frumoasă și mai bună dintre lumile posibile.“ Afară era gălăgie, animație, vara Îi alungase pe cetățenii Buzăului din apartamentele lor sufocante, unii chiar făceau grătar În spatele blocului, alții Îi priveau contrariați, trecători sau
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ceva. Unele erau chiar bune! Dar... dar veneau zilele mele de grație, zilele din dosul casei, al magaziei... magazia avea un ochi de geam mic, murdar... La temelia ei colcăia o groapă imundă de gunoaie casnice... mirosea îmbătător, ca și latrina de scînduri, largă, îndemînoasă, cu ziare vechi, îngălbenite, înfipte într-un cui puternic... Mă tolăneam într-un șezlong, alături era încă unul, gol... Cădeau mere... le mîncam cu tot cu viermișorii albi, fragili... scriam atent la orice fiță de flutur, la orice
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]