73 matches
-
imediat după ascensiunea lui Ceaușescu (și n-au mai putut fi clintiți cînd Ceaușescu însuși a regretat libertățile inițiale sau, mai bine zis, n-a mai avut nevoie de aparența de democrație din anii '60), sau scriitorii au profitat de laxismul ideologic din interregnul Dej-Ceaușescu și au stabilit reguli pe care oficialitatea și cenzura n-au vrut să le strice la început, iar mai apoi n-au mai putut. Cronicarul n-are pretenția să răspundă la întrebarea implicită în această alternativă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
care scrie despre practica "amorului liber", la intrarea în țară a lui Paul, personajul din Un boem român, își manifesta reticența față de modelul acceptat de Gautier sau E.T.A.Hoffmann. Noul tip de amor nu poate exista fără un oarecare laxism al moralei. Bolintineanu, fire democratică, pledase pentru emanciparea femeii, dar a avut grijă să prezinte și reversul, libertinajul, viciul, înaintea Rașelicăi lui Mateiu Caragiale, prin Marioara din Manoil. Încălcarea virtuții ar mai putea pleca și dintr-o reacție a femeii-victimă
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
schimbăm în bine fără un domn străin. Ne-a mers bine pe vremea lui Carol I, și am progresat mult, pentru că el reunea autoritate și bună intenție. Cu forțe exclusiv interne, autoritatea alunecă spre dictatură, iar buna intenție cade în laxism, dezordine, corupție. În asemenea condiții, democrația produce efecte perverse: conținutul legii poate fi diferit de numele ei, legea poate fi bună dar să nu se aplice, ori poate să dea rezultate opuse celor intenționate de legislator. Inamovibilitatea judecătorilor, atât de
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
unui sentiment de familiaritate și complicitate cu publicul, expresivitate, compensare a banalității de conținut prin producerea de surprize lexicale. Trăsături specifice (și discutabile) ale jurnalismului românesc sînt, cum bine se știe, excesul de oralitate, alunecînd în manierism stilistic sau în laxism al exprimării, uneori în vulgaritate, ca și tendința de a nu adapta stilul la temă și situație, folosind un limbaj "coțcăresc" sau "miștocăresc" și în paginile serioase de informație sau analiză politică. Oralitatea se manifestă atît în plan ortografic (în
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
pentru antichitatea greacă sau latină) lipsesc „greii”. Semn de onestitate procedurală, autoarea rămânând fidelă principiilor fixate inițial. A-l fi introdus pe Caragiale (cu traducerea Romei învinse) ar fi sporit poate ponderea valorică a selecției, dar ar fi mărturisit un laxism nedorit. Așa, alegerea autorilor păstrează o obiectivitate imună la negocieri. În virtutea acestei ultime observații, devine cu atât mai semnificativă distribuția istorică a numelor prezente. Un singur autor de secol nouăsprezece (și acela în două piese izolate despre „bătrânețe și moarte
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
direct și fizic, chiar dacă nici ele scutite cu totul de riscuri pentru dascăli, dovadă s.m.s.-urile insultătoare pe care aceștia le primesc. E drept și că nivelul general de pregătire a dascălilor înșiși a scăzut treptat, dar alarmant, urmare a laxismului aceleiași școli, în deceniile din urmă, când diplomele s-au obținut deseori cu o iresponsabilă ușurință. Scuza unei salarizări modice nu reprezintă o justificare, dar o explicație, da. Ca și modicitatea resurselor financiare pentru învățământ, în general, mai ales în
Școala, pepinieră de bătăuși by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4280_a_5605]
-
dar pasul acesta final nu e niciodată, în spațiul ficțiunii, fără întoarcere. Resurecția e altceva, însă, decât ritual și iarăși altceva decât epifanie. Ea degajă, în fiecare caz, o aură luminoasă de firesc. În ce are mai important, ideea acestui laxism ontologic e moștenită, probabil, din prozele lui Ștefan Agopian, fără ca totuși amprenta inimitabilă a modelului să iasă în evidență. O singură secvență, situată în primele pagini ale Măcelului amintește, aproape rând cu rând, de incipitul bijuteriei narative numite, vetero-testamantar, Tobit
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
infinitezimal, datele realului până la nivelul unei lirici, deja dominante, a cotidianului. Și-ntr-o parte, și-n cealaltă, Coman ar fi avut o poziție stilistică incomodă.) Ce am să-i reproșez cu adevărat e, cu referire strictă la câteva poeme, laxismul limbajelor. Culpa nu ține de intenție, ci de eficiență. Pur și simplu, uneori nu-i iese pe-a lui. Ca în acest manifest cu musafiri: "sunt doar trei zile de când au adus-o pe mara acasă/ și iată-i cum
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
Polemică lor cu arta clasică (modernismul a debutat polemic) a creat o bună bucată de vreme impresia că leș Beaux-Arts au dispărut definitiv. S-ar putea ca aceasta impresie să se dovedească falsă. Sunt tot mai numeroși teoreticienii pe care laxismul interpretării operelor moderne îi irită și care consideră că procentul de impostura pe care acestea îl implică a fost subestimat. Puțini mai cred astăzi în valoarea în sine a noutății sau a originalității în arta. Epoca avangardelor avânt toute chose
Oh, les Beaux-Art! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4794_a_6119]
-
regulă fac, mi se pare, doar scriitorii. Acestora nu li se cere numaidecât, spre verificare, diploma. E de-ajuns să fie scriitori. (Mai ales dacă sunt instituționalizați, prin apartenența la S.S.R.) Criteriul devine, totuși, destul de imprecis. Dar, chiar așa fiind, laxismul său e compensat de buna selecție valorică pe care o operează Lucian Boia. De fiecare dată, el notează, profesoral, cota legitimă a fiecăruia dintre numele menționate. Brătescu-Voinești, de pildă, mandatar al unuia din cele mai dizgrațioase discursuri din epocă, e
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
să susții că animalul acesta nu există. Cum să nu existe opreliști, interdicții, cum să nu existe nu e voie? Nu e voie, de exemplu, să omori. Încape vreo discuție că e vorba de o interdicție deopotrivă morală și legală? Laxismul intelectual de după revoluție a indus în mințile fragede ale unora prejudecata că interdicțiile privesc exclusiv faptele, nu și ideile sau opiniile. Îi auzi pe unii și pe alții zicând: e părerea mea! Doamne ferește să negi dreptul omului de a avea
Ce nu e voie nu e voie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5819_a_7144]
-
care ar putea veni în întâmpinarea unei corectitudini a vorbirii, precum retorica, au dispărut, și ele, de mult timp din programele de învățământ, la noi, ca și aiurea. Cultivarea limbii înseamnă crearea unor deprinderi normative, capabile să diminueze tendința spre laxism a vorbitorilor și să-i contracareze efectele negative. Doar așa uzul poate fi controlat. Norma, o dată învățată de către cât mai mulți, se cade supravegheată, ceea ce vrea să spună că o cultură reală a limbii nu se termină o dată cu anii de
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
și așa trebuie privită corect și târzia ieșire la rampă cu Vânt potrivit până la tare, din 1982). Sunt lămuriri necesare și binevenite (chiar dacă nu sunt formulate atât de explicit pe cât s-ar fi putut). Mediul cultural românesc încurajează prea adeseori laxismul, extrapolarea, hibrizii. Nu numai în ce-i privește pe acești rumäniendeutsch (aceeași e în fond situația generației optzeci, al cărei inventar a fost sporit peste noapte cu nume ce nu aveau nimic în comun, programatic, cu autenticii poeți optzeciști). Exclusivistă
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
și actualizări permanente, dar, așa cum remarcă și Domnul Stelian Gomboș (în unul din textele evocatoare ale cărții în care are în atenție personalitatea Sfântului Vasile cel Mare), „în societatea contemporană influențată de domnia relativismelor generalizate, de o mentalitate bazată pe laxism, tendințe echivoce și confuzii, asumarea dimensiunii mărturisitoare (a teologiei Sfântului Vasile cel Mare) este o șansă de întărire a convingerilor trăite pe calea credinței Bisericii. Exigențele mărturisirii presupun tărie de caracter, consecvență, luciditate și forța de exprimare a cuvântului Adevărului
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărurisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărturisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărurisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacaralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
DESPRE PRIMENIREA DUHOVNICEASCA A TINERILOR IN HRISTOS, PRIN BISERICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349067_a_350396]
-
a deveni un simplu imperiu politic și economic. Este greșită tendința de a se impune cu orice preț modelul economic și cultural occidental și considerat universal valabil, fundamentat pe relativizarea și pervertirea valorilor morale, religioase, culturale, artistice cu grave consecințe: laxism și libertinaj moral; consumism, bunăstarea materială și căutarea plăcerii; sincretism religios; cultura morții etc., considerate paradoxal a constitui comoditatea și calitatea vieții. Dar ce sens mai poate avea viața, când prin pervertirea ei axiologică și-a pierdut total sensul existenței
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
a deveni un simplu imperiu politic și economic. Este greșită tendința de a se impune cu orice preț modelul economic și cultural occidental și considerat universal valabil, fundamentat pe relativizarea și pervertirea valorilor morale, religioase, culturale, artistice cu grave consecințe: laxism și libertinaj moral; consumism, bunăstarea materială și căutarea plăcerii; sincretism religios; cultura morții etc., considerate paradoxal a constitui comoditatea și calitatea vieții. Dar ce sens mai poate avea viața, când prin pervertirea ei axiologică și-a pierdut total sensul existenței
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărturisitoare și misionară în aceste vremuri globalizante și globalizate, de activități și acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat, dintre care amintim câteva cum ar fi: desacaralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
de-a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului duce la banalizare și formalism, la magism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează , justifică și susțin reciproc, ambele invocă abuziv în sprijinul lor afirmații ale părinților „colivari”, fără a sesiza natura exactă a
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărturisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacaralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
de kilometri distanță. - Mamă, eu vreau să mă fac preot, îi spuse Josémaria mamei sale într-o zi. Simt că asta e vocația mea, chemarea mea, spre cele sfinte, spre biserică, spre binecuvântare. Tânărul adolescent, a cărei figură blajină sugera laxismul catolicismului ca piatră de temelie a creștinismului universal, se agăța cu disperare de viața bisericească. Tinerețea și reflecția de sine, atitudinea coagulantă a propriilor convingeri îl făcu pe Josémaria să urmeze cu certitudine calea cucerniciei. Freamătul unei noi lumi își
JOSÉMARIA ŞI ÎNCEPUTUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368110_a_369439]
-
Iisus Hristos, iar drept steag - semnul Sfintei Cruci (p. 203). Însuși locașul bisericesc „este expresia supremă a spiritualității unui neam și, ca atare, trebuie să dăinuie cât va dăinui neamul” (p. 365). Spirit moral înalt, autorul nu acceptă compromisul și laxismul religios și moral, fiind profund convins de sublimitatea Ortodoxiei, căci, arată Sfinția Sa, „a căuta adevărul este, de fapt, calea care te duce la Ortodoxie” (p. 307), iar „drumul spre Rai este doar unul singur - Iisus Hristos Domnul” (p. 317). Rugăciunea
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
a „duhului” iar nu doar a vârstei, sunt chemați să reevalueze atitudinea apologetic-mărturisitoare și misionară în aceste vremuri de acțiuni prigonitoare, concertate împotriva Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacaralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne
DESPRE TINERII DE ASTĂZI ŞI MORALA CREŞTINĂ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357892_a_359221]