404 matches
-
este amuțită, tirania demonilor este nimicită” (ed. rom., 397; PG 55, col. 273). footnote> și că au fost lipsiți de viclenia și verbozitatea oratorilor păgâni<footnote Chrys., Hom. in I Cor., 5, 6 (ed. rom., 55-58; PG 61, col. 48); Laz., 3, 3 (ed. rom., 72-73; PG 48, col. 994). footnote>. Scriitorul antiohian, analizând afirmația apostolului neamurilor că ar fi „neiscusit în cuvânt”, răspundea criticii aduse retoricii astfel: „Dacă aș cere de la preot să aibă dulceața cuvântărilor lui Isocarte, majestatea lui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unor gospodării înstărite din Săsciori descoperim emblema A.N.T.R.E.C. și „margaretele“ pensiunilor turistice. Șoseaua înaintează apoi printre pâlcuri de pădure ce coboară în trepte până la buza apei. Suntem în strâmtoarea munților, care-și etalează netemători măreția până-n pragul caselor din Laz, localitate în care tradiția picturii icoanelor pe sticlă și lemn s-a transmis din generație în generație de mai bine de două secole. De aceea, ne-am luat răgaz pentru a vizita casa Mariei Poienari, în care artista a amenajat
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
parcă din alte sfere cusută cu raze de soare cu-o adiere de vânt e Bogata de Jos satul acesta ce-ți surâde cu flori de priviri până în Jii în Poieni în Dâmbu li” Dan și până în Deal și în Lazuri de pe culmea aceea acoperită cu păduri Rupturile ne zâmbesc Peste Valea Târgului spre Dealul Blaghii privind imaginea aceea cu Valea Târgului cu Rupturile cu Fundu Târgului cu Dealul Blaghii parcă îmi mângîie ființa căci pe acolo mi-am petrecut copilăria
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
picurii câmpului A lui ființă îi urmează Până iată spre amiază Sus de tot când soarele Încălzind mioarele Pân” la tufe le conduce Unde umbra e mai dulce Pân” la tufe el le mână La răcoare și odihnă Verde frunză laz frumos În Bogata mea de Jos Un colț iată din Ardeal Până hăt mai sus pe deal Mugurii unde-n lumină Mai vor turma să o țină S-o hrănească pe alese Din privirile culese S-o hrănească pe osoi
OGRĂDEASA-CÂNTECUL ARDEALULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382120_a_383449]
-
pe str. Ady Endre nr. 11 (tel. 0257-286 775; 0722-160 904), a fost categorizată cu două stele, dispune de nouă camere (18 locuri) și un bar de zi cu 32 de locuri. Cea de-a doua este situată în localitatea Lazuri, poartă numele de „Grădina lui Ion“, categoria două flori (margarete), poate fi contactată la tel. 0744-604 115, dispune de șase camere cu câte un loc și de un bufet-bar de 76 de locuri. Cea de-a treia pensiune a fost
Agenda2006-04-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284682_a_286011]
-
subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga și Răgman formează interfluviul dintre Prahova și Provița, în timp ce culmile dealurilor Surdești, Borungoci și Corneanca îi determină hotarul, în vest, față de comuna Adunați și satul Fricoasa. Această unitate subcarpatică prezintă aspectul unui ansamblu de culmi deluroase cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Tariverde Fântânele Fântânele - Mihai Viteazu Mihai Viteazu, Sinoie 31.2. Babadag Tulcea Orașul Babadag Babadag - - Sarichioi Sarichioi, Visterna, Enisala, Zebil, Sabangia - Ceamurlia de Jos Ceamurlia de Jos, Lunca - Jurilovca Jurilovca - Baia Baia 31.3. Valea Nucarilor Tulcea - Valea Nucarilor Valea Nucarilor, Agighiol, lazurile 31.4 Dăeni Tulcea - Dăeni Dăeni - Ostrov Ostrov, Piatra - Peceneaga Peceneaga - Turcoaia Turcoaia - 0.34. Hârșova Constanța Orașul Hârșova Hârșova - - Topalu Topalu - Horia Horia, Tichilești - Crucea Crucea - Ciobanu Ciobanu - Gârliciu Gârliciu - Saraiu Saraiu 32. Sarica Niculițel 32.1. Niculițel Tulcea Orașul Isaccea Isaccea
ORDIN nr. 84 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265598]
-
numărându-se și primarul municipiului Bistrița, Crețu Ovidiu Teodor. ANI spune că edilul pesedist al Bistriței a fost în perioada 1 octombrie 2012 - 21 ianuarie 2013 și reprezentant asociat persoană juridică în cadrul S.C. BUSINESS PARK BISTRIȚA SUD S.R.L. Viceprimarul comunei Lazuri de Beiuș (județul Bihor), Fofiu Ioan, este acuzat de inspectorii ANI că a deținut simultan, în perioada 31 iulie 2009 - 20 iunie 2012 și calitatea de administrator al societății comerciale HINCH RISA COM S.R.L. Numărul aleșilor locali declarați incompatibili pentru
ANI: Primarul Bistriței și alți șase aleși locali, incompatibili by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35210_a_36535]
-
loc. Brusturi nr. 67, pensiune, Crimona, tel. 0721-299 650, două flori, 4 camere, opt locuri; Curtici, pensiune, Mario, str. Matei Basarab nr. 8, tel. 0257-465 750, trei stele, șase camere, 12 locuri, bar de zi cu 40 de locuri; loc. Lazuri FN, pensiune turistică, Grădina lui Ion, tel. 0744-604 115, două flori, șase camere, șase locuri, bufet-bar cu 76 de locuri l orașul Lipova, pensiune, Belvedere, str. Sublocotenent Suciu Sorin nr. 131, tel. 0257-561 885, două stele, trei camere, opt locuri
Agenda2005-43-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284346_a_285675]
-
care se desparte prin dealurile Ungurenilor (Leca), dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele dou comune, Mărăști și Filipeni au fost unificate, formând comuna Filipeni: între 19071925; 19401944; între 1968-2009. Lucrarea dedicată satelor de pe Valea Dunavățului și Dunaviciorului, fiind centrată pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Costea Călugărul din secolul al XV-lea. Chilia este în relație directă cu prima biserică din Fruntești atribuită, potrivit tradiției, lui Grigore și Cozma Dunavățu, deși ei erau din Filipeni. Aproape de vărsarea Dunavățului în Berheci, este locul numit Pe Laz. Denumirea exprimă o acțiune de defrișare, de lăzuire a pădurii prin ardere (arșițe), urmată de scoaterea cioatelor pentru a se obține teren de semănătură. în interiorul celor două zări de la răsărit și apus, unde se întindeau locurile cu vii, livezi, arături
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii. Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii. Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori de esență moale, sălcii și lozii, plop, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ARTUR SILVEȘTRI a fost lansat numărul 28, decembrie 2015, al revistei AGORA LITERARĂ, editata de Liga Scriitorilor. Despre acest număr a vorbit redactorul șef Iulian Patca care, printre altele, a enumerate scriitorii care publică în acest număr: Al. Florin “ene, Laz[r Morcan,, Voichi’a P[l[cean Vere;, Iulian Patca, Vasile Gh. Pascal, Constantin Mândruța, Virgil Ciucă, Mihaela Aionesei, Alensis De Nobilis, Pusă Lia Popan, Liviu Vișan, Floare Gândea, Eugen Moga, Liviu Florian Jianu, Eugen Burghelea, Rodica Fercana, Ion popescu
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.28, DECEMBRIE 2015. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368491_a_369820]
-
din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Articol de GAVRIL MOISA MIRCEA POPA- BILANȚ JUBILIAR Criticul, istoricul literar, scriitorul și profesorul universitar Mircea Popa, Senior al Cetății, a împlinit 75 de ani. S-a născut la 29 ianuarie 1939 la Lazuri de Buiuș, județul Bihor.Urmează scoala gimnazială la Popești, liceul la Oradea și Vadul Crișului și apoi Facultatea de Filologie la Cluj, în 1960.Datorită tatălui său Alexandru Popa, preot-cărturar, a beneficiat încă de mic de o educație aleasă și
MIRCEA POPA-BILANŢ JUBILIAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347575_a_348904]
-
zonă pitorească, cu oameni faini și primitori, De unde am plecat apoi, nerăbdător ca să apuc, În satul Mătăcina, să înoptez, până în zori. Undeva spre dimineață, am mai trecut un munte, Tot la pas, pe cărări necunoscute și abrupte, Ajungând în satul Laz, la casa lui nea Ghiță, Iar de acolo am luat-o prin satul Poienița, Sperând că voi găsii pe frumoasa lui hangița. Am întâlnit prin zonă oameni cu un har aparte, Care duceau cu ei gânduri multe și deșarte, Într-
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
relație cu .... Soarele după formă aproximativ rotundă a mărului și, în plus, după culoarea roșie ori galbenă. Cel mai bine se observă acest lucru în limbile germanice, de ex. în engleză apple ce se explică prin v. engl. *ap(a)laz < i.e. *ab(el) însă „relația exactă și sensul originar al acestora este incert“. După noi cf. soarele Apolo. În norv. eple, apel, epal (indoneziana, melaneziana; să fie neologisme?), dar și în sami (lapona) eappel, ebel. În slavă și baltica întâlnim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
relație cu .... Soarele după formă aproximativ rotundă a mărului și, în plus, după culoarea roșie ori galbenă. Cel mai bine se observă acest lucru în limbile germanice, de ex. în engleză apple ce se explică prin v. engl. *ap(a)laz < i.e. *ab(el) însă „relația exactă și sensul originar al acestora este incert“. După noi cf. soarele Apolo. În norv. eple, apel, epal (indoneziana, melaneziana; să fie neologisme?), dar și în sami (lapona) eappel, ebel. În slavă și baltica întâlnim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
relație cu .... Soarele după formă aproximativ rotundă a mărului și, în plus, după culoarea roșie ori galbenă. Cel mai bine se observă acest lucru în limbile germanice, de ex. în engleză apple ce se explică prin v. engl. *ap(a)laz < i.e. *ab(el) însă „relația exactă și sensul originar al acestora este incert“. După noi cf. soarele Apolo. În norv. eple, apel, epal (indoneziana, melaneziana; să fie neologisme?), dar și în sami (lapona) eappel, ebel. În slavă și baltica întâlnim
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
fi putut, cu enoriașii lui, nici măcar s-o dărâme pe cea veche, dar s-o mai construiască pe cea nouă. Ne-a construit școală nouă, o bijuterie, ne-a adus apă în sat, a asfaltat drumul dintre Valea Boierească și Laz, a reparat și consolidat podul numit La Lazări , a întreținut drumurile și altele”; • Lăzenii: „Nu știm dacă este păcătos, dar știm că ne-a asfaltat drumul până la Valea Boierească, este în construcție podul dintre Lazul din Dos și Lazul din
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
drumul dintre Valea Boierească și Laz, a reparat și consolidat podul numit La Lazări , a întreținut drumurile și altele”; • Lăzenii: „Nu știm dacă este păcătos, dar știm că ne-a asfaltat drumul până la Valea Boierească, este în construcție podul dintre Lazul din Dos și Lazul din Față, așa că nu mai suntem nevoiți să ocolim cu un mort prin Slatina ca să ajungem la cimitir, în curând începe lucrările de alimentare cu apă a satului, a întreținut drumurile și altele”; • Negreștenii: „Nu știm
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
și Laz, a reparat și consolidat podul numit La Lazări , a întreținut drumurile și altele”; • Lăzenii: „Nu știm dacă este păcătos, dar știm că ne-a asfaltat drumul până la Valea Boierească, este în construcție podul dintre Lazul din Dos și Lazul din Față, așa că nu mai suntem nevoiți să ocolim cu un mort prin Slatina ca să ajungem la cimitir, în curând începe lucrările de alimentare cu apă a satului, a întreținut drumurile și altele”; • Negreștenii: „Nu știm că este păcătos, dar
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
-o, vecine, / Căci numai lumina rămâne din noi, / Un fel de silabă, un fel de altoi - // Mai lasă lumina să treacă prin casă, / Doar ea nu ne-apleacă, doar ea nu ne-apasă, / Mai lasă lumina să treacă pârleazul / Spre lazul pe care n-ajunge necazul - // Mai lasă lumina să guste, ea, buna, / Din viețile noastre, trăite ca una, / Mai lasă lumina, cu palmă de pască, / Să ne mai mângâie, să ne cântărească - // Mai lasă lumina să râdă, să plângă, / Cu
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]