201 matches
-
avea propriul său muzeu ). La originile sale, acest pachebot "de lux egalitar" asigura tuturor călătorilor un grad aproape identic de confort cît timp a mai domnit pacea, după instalarea la putere a naziștilor. în timpul războiului, nava a fost transformată în lazaret și în cazarmă. în ziua de 30 ianuarie 1945, cînd "Wilhelm Gustloff" pleacă în ultima sa călătorie, la bordul său se aflau îmbarcați 9.000 de pasageri (majoritatea femei și copii, dar și cîteva sute de militari germani), fugind cu toții
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
și natură. În acest timp, reprezentativ dar destinat retragerii din lume, castelul exprimă și o componentă a statutului activității artiștilor. La Schloss Solitude tatăl clasicului autor Schiller a înființat în 1775 o pepinieră. În vremuri de război, castelul a devenit lazaret, în timp de pace uneori și închisoare, hotel, spațiu de reuniune a diverselor asociații. Dar deja de timpuriu, Castelul Solitude a fost fie și sporadic, un loc care a însuflețit artiștii. Din 1990, Academia Schloss Solitude, care este o instituție
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
FOC (Editura „Europa” - Craiova, cu prezentări de Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei, 1991) • LA UMBRA CUVÂNTULUI (Editura „Semne”, 1995) • SCHIMBAREA LA FAȚĂ (Editura „Semne”, 2001) • TAURUL LUI FALARIS - „MĂRTURISITORUL” Jurnal de poet (Editura „Semne”, 2003) • MUZEUL DE PĂSTRĂVI - „SCRISORI DIN LAZARET” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2004) • POȘTALIONUL DE SEARĂ - „FILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2005) • DINCOLO DE TĂCERE - „Jurnal de poet” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2009) • DANSUL INOROGULUI - „ELOGIUL
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
dar nu pentru că va fi "tras a prost", ci, eventual, dintr-o obscură premoniție) va ține piept aristocraticei ispite a caselor "celor mari cu paraclis de la Cișmeaua Roșie" (s. m.), rămase, ele, de pe urma matusalemicei mătuși Smaranda, și care, preschimbate-n lazaret, la '77, puțin după întemeierea Crucii-Roșii, au să-i aducă timpuria moarte... Aceleași case,-n care, rămas de capul lui, Pantazi, acest play-boy scarandiv și vulnerabil, va să cunoască, succesivamente, seducția mezalianței (sau a încanalierii), amorul pentru Wanda, ignobil și
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
Bacalbașa, un "pamfletar neostenit", cum îl caracteriza G. Călinescu. în epocile următoare, dar cu deosebire în perioada interbelică și cea contemporană, de pe malul brăilean al Dunării și-au luat avânt Gheorghe Banea, autor, printre altele, al impresionantului roman Zile de lazaret, în care evocă suferința sa ca prizonier în primul război mondial, Ury Benador, N. Carandino, Mihail Celarianu, Mihail Crama, Gabriel Dimisianu, Mihu Dragomir, Leon Feraru, Marcel Gafton, Valeriu Gorunescu, Virgil Huzum, Panait Istrati, Oscar Lemnaru, N. Grigore-Mărășanu, Basil Munteanu, Fănuș
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
apoi cu „Orașul de miazănoapte“, cel al mândrilor măhălenți multietnici, meșteșugari pricepuți, care voiau curent electric și tramvai; Mehala se învecina cu Pădurea Cioca (cea plină de ciori), dar și cu splendidul conac Fântâna Pașei, care, între 1732 - 1740 devenea lazaret pentru bolnavii de ciumă și, mai apoi depozit pentru gogoșile viermilor de mătase și ... crâșmă. Economia, cultura, bisericile, podurile, sănătatea și arhitectura exterioară și interioară a orașului își au, fiecare, povestea de privit și de citit. În 256 de pagini
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
ai istoriei, ca la Walter Benjamin, sau lebede negre), se transformă în soldați și pleacă în primul război mondial (cutremurătoare, contopirea lor cu proiecția unor imagini reale din război). În regatul lui Klingsor (Thomas Jesatko), fetele-flori, inițial surori medicale în lazaretul instalat de nemți chiar în Sala Oglinzilor de la Versailles, seduc răniții din paturi și dansează cancan, ca în teatrul de revista din Berlinul începutului de veac. Klingsor însuși, un transvestit cu ciorapi de plasă, seamănă cu Marlene Dietrich din Îngerul
Parsifal în haine de marinar by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/6982_a_8307]
-
extratereștrii nu mai/ caută piesele pierdute/ în răsadul de ridichi./ Și chiar farul/ de la Obs/ e împotmolit în stufărișul/ ce a cotropit rezerva- ția -/ Acum - deci -/ un fel de bumb fără petale/ ceva ca o plantă improbabilă/ irosită în defrișa lazaretului/ un nod în goblenul obscenei biologii -/se sparge și își suflă pulberea/ cât mai departe/ înspre toate colțurile imensității afânate/ Pentru ea facțiunea îngerilor suflători/ Și a percuționiștilor din surdină/ trec pe refren strident./ Pe impetus neprevăzut./ Un fel de
Licențiozități metafizice by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4290_a_5615]
-
Dr. Jean Clunet, șeful misiunii sanitare franceze. Schitul lui Tărâță, Sat Pietrăria Din istoricul schitului, aflăm că la 1732 Grigore Ghica Vodă ridică aici un schit în locul adăpostului unor călugări iubitori de isihie. În 1761, Ion Teodor Calimachi rânduiește aici, lazaret pentru ciumați. Numele Tărâță vine probabil de la Gh. Tărâță care în 1779 lăsa prin testament, toată averea sa schitului. La hramul bisericii din 1886 participă și Mihai Eminescu. Biserica Păun, Sat Păun Pe partea estică a platoului Repedea se află
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
de Maria, fiica domnitorului Petru Șchiopul și a soțului ei Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic. Vasile Lupu ridică turla bisericii, construiește chilii, pivnițe, trapeza, zidul de incintă cu turn și cerdac mare deasupra porții. În 1848, mănăstirea devine lazaret pentru bolnavii de holeră. Casa Cortez La Doi Peri Ștefan Cortez cel care purta ̀ n inimă sânge spaniol este părintele celor trei fete dăruite muzicii: Viorica, Mioara și Ștefania. Pe atunci, ̀în această casă aveau loc serate muzical
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
și-au luat zborul toți cei ce au ajuns să facă aripi. Nu doar umbra lui Klaus bântuia acel loc, ci și cea a lui Janis J. și umbrele altor tipi și tipe, adunați ca o confrerie bolnavă Într-un lazaret. Era nedrept cu Iolanda, dar se temea că, odată cu lumina zilei, ea se va Întoarce Într-un loc pe care el Îl detesta. Acolo, ea nu se mai dezbrăca cu firescu-i știut, ci se lăsa dezbrăcată fără să consimtă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
schimb au dreptul la plata și întreținere pentru tot timpul cît servesc după expirarea termenului înrolării. Dacă în timpul carantinei vasul trebuie să plece pentru o nouă călătorie, persoana ce nu voiește a se înrola, are dreptul să fie debarcata în lazaret și plătită până când vasul va căpăta liberă practică. Cheltuielile pentru întreținere, carantină și lazaret, sunt în sarcina vasului. Articolul 555 Salariile și câștigurile marinărilor nu pot fi cedate nici sechestrate decît pentru alimente datorite după lege și pentru datorii către
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
termenului înrolării. Dacă în timpul carantinei vasul trebuie să plece pentru o nouă călătorie, persoana ce nu voiește a se înrola, are dreptul să fie debarcata în lazaret și plătită până când vasul va căpăta liberă practică. Cheltuielile pentru întreținere, carantină și lazaret, sunt în sarcina vasului. Articolul 555 Salariile și câștigurile marinărilor nu pot fi cedate nici sechestrate decît pentru alimente datorite după lege și pentru datorii către vas, născute cu ocaziunea serviciului pe vas. În primul din aceste cazuri reținerea prin
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
pe larg, printre altele, despre cărțile lor nou-apărute, Copiii lui Hansen și, respectiv, Ministerul durerii. Imediat ce-am citit pe coperta a IV-a a romanului Copiii lui Hansen că acțiunea se desfășoară în România, în leprozeria de la Tichilești - ultimul lazaret din Europa -, am și început să-mi imaginez că urmează să lecturez un straniu și exotic reportaj literar, întreprins de un scriitor muntenegrean de 33 de ani din specia frumoșilor teribiliști care străbat țări necunoscute în lung și-n lat
Ognjen Spahić: „Romanul meu a ajuns acasă“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5964_a_7289]
-
ar fi plăcut să urmăresc aici, de pildă, cum se constituie relațiile umane într-un mediu atît de închis, retras și anatemizat. Citind însă cartea lui Spahić, am descoperit că autorul muntenegrean nu-mi „suflase” reportajul, fiindcă nu vizitase niciodată lazaretul de la Tichilești și nici nu-și propusese să-l descrie; îl inventase. Dar, ce-i drept, Spahiæ a compus un tablou atît de complex al vieții într-o comunitate retrasă de leproși, fără a uita să exploateze nici trecutul livresc
Ognjen Spahić: „Romanul meu a ajuns acasă“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5964_a_7289]
-
agoniei toți erau sănătoși tun, nici un control medical nedepistînd măcar o răceală, pentru ca apoi, în momentul în care intrau în stadiu terminal, să li se descopere o pletoră de afecțiuni. Simpla parcurgere a pomelnicului patologic îți dă un gust de lazaret negru, chiar în cazul pacienților care nu au sfîrșit în închisoare. Ion Petrovici: „ectazie aortică cu tulburări de tensiune și rimt cardiac accentuat” (p. 112); Mircea Vulcănescu: „slăbire progresivă - a pierdut 40 de kg -, stare de debilitate extremă, tremurături ale
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
rutier e infernal prin încălcarea regulilor, societatea în întregul ei e anomică. Semenul de pe stradă nu mai e nici civis (cetățean) și nici socius (tovarăș), ci hostis (inamic). Ca portretul să fie complet, imaginea de sine a românilor e de lazaret: „Portretul schițat de fiecare român în parte românului generic este jalnic și merită să fie detaliat: 1.dorința de a fi șef (de a avea puterea); 2. tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice; 3. tendința de a se crede
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
povestirii Bunica să o dedice Liviei Maiorescu. Se răzgândește și o dedică ,Tinerimii române". O altă secvență profund semnificativă a corespondenței lui Jan Urban Jarnik este aceea care se referă la prezența sa neobosită în mijlocul ostașilor români răniți aflați în lazaretele din Praga în timpul primului război mondial. Pe mulți dintre ei, analfabeți, i-a învățat să citească, le-a așternut scrisori către familie. S-a oferit ca traducător voluntar, ajungând să alcătuiască un îndreptar cu expresii uzuale, destinat să facă posibilă
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
de Munte. Tot la îndemnul lui Jan Urban Jarnik, Jindra Husková-Flajshansová și-a ales ca specialitate româna în cadrul studiilor de filologie romanică. Primele lecții le-a luat în 1915 de la prozatorul și publicistul ardelean Horia Petra Petrescu, aflat rănit în lazaretul din aceeași Mănăstire Strahov din Praga. Va purta cu el o bogată corespondență. A călătorit frecvent în România, cunoscând o mulțime de personalități din lumea literară și, mai larg, culturală: N. Iorga, I. Agârbiceanu, Ion Bianu, Lucian Blaga, N. Cartojan
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
Așa cum sunt, Ed. Eminescu, 1989, Hotarul de foc, Ed. Europa, Craiova, 1991, (prezentat de Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei), La umbra Cuvântului, Ed. Semne, 2001, Taurul lui Falaris - Mărturisitorul - Jurnal de poet, Ed. Semne, 2003, Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret, Ed. Semne, 2004, Poștalionul de seară - File din Jurnalul unui heruvim, Ed. Semne, 2005, Dincolo de tăcere - Jurnal de poet, Ed. Semne, 2009, Dansul Inorogului - Elogiul Melanholiei, Ed. Semne, 2010, Evanghelia Inimii - Anotimpuri - Jurnal de Poet, Ed. Semne, 2010, Evanghelia Cerului
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
solului mlăștinos, trupurile nu puteau fi îngropate prea adânc. La sfârșitul lunii august, numărul bolnavilor de ciumă din spitale era de 497, iar al celor convalescenți, 63. Au murit și trei călugări iezuiți, iar superiorul lor a fost dus în lazaret, fiind și el bolnav de ciumă. „În 29 septembrie - scrie Preyer - colegiul a fost închis și cei rămași înăuntru au fost aprovizionați cu alimente prin fereastra de la stradă”. La începutul lui 1739, ciuma era în regres. Pe 28 martie, a
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
gât Prelungit precum o girafa Meditând la răscruci de drumuri. Plopii își aud în depărtări Foșnetul melancolic. Aurul frunzelor toamnei intra În topitoriile reci ale materiei. E mult dor de moarte în noiembrie. Pe garduri putrede se cațără felinele. În lazaretele fricii cei singuri Scriu scrisori de dragoste pierdută. Adio, suflete. Voi trece prin umbrele pe care Le azvârle muntele Spre cel mai îndepărtat echinocțiu. Șanț un om născut prea târziu. Și totuși, mama mi-a spus Că în iarna care
NOIEMBRIE (NOVEMBER) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382902_a_384231]
-
care tot fabrică povești. Care derutează locuitorii, creduli și fricoși. De când cu rabia, fiecare bănuie pe fiecare; orice focar este imediat semnalat autorităților. Nimeni nu vrea să moară prostește. Suspecții sunt internați în regim de urgență, s-a înființat un Lazaret. Rudele plâng. Cei depistați se opun spitalizării, străduindu-se - lipsiți de simț civic - să demonstreze medicilor și brancardierilor că sunt absolut sănătoși și că știu ei niște bolnavi, numai potriviți pentru a fi duși. Din motive de siguranță, sunt adunați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
-se - lipsiți de simț civic - să demonstreze medicilor și brancardierilor că sunt absolut sănătoși și că știu ei niște bolnavi, numai potriviți pentru a fi duși. Din motive de siguranță, sunt adunați și unii, și alții. Tot pentru siguranță, vizitarea Lazaretului este exclusă: mandatul unei Comisii regale s-a dovedit insuficient; nici prietenii celor internați - s-au găsit câțiva - nu au reușit să-i treacă pragul. Zeci de gardieni asigură, cu arma în mână, sănătatea celor din afară și convalescența celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
chiar și cazurile de gripă, dureri de dinți, diareile. Doctorul consideră că molima abătută asupra Stațiunii este un fel de turbare; tratamentul se dovedește complicat și de durată. Poate, în fapt, e vorba de o altă maladie, pentru că în laboratorul Lazaretului se încearcă, pe voluntari, o terapie la nivelul mentalului, completată de odihna obligatorie. Au fost procurate injecții adecvate, ce asigură un somn incredibil de liniștitor. Din cauza unor tensiuni psihice intense, nedepistate la vreme, se declanșează boala. Un mecanism complicat, Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]