165 matches
-
nu se știe... Deștept, acest Stamate. Dabija îl ascultă. În schimb, Gligorie, neștiind nimic, pornește cu familia spre Transilvania, îi lasă pe-ai săi la adăpost, trece prin Moldova, pe la Suceava, - Dabija nu-i! - trece Nistrul, o ia prin țara leșescă, se abate din nou prin Transilvania, își ia nevasta, copii, și fuge cu ei la Împăratul nemțescu, unde rămâne câțiva ani. Constantin Stolnicul, dușmanul său de moarte, aflând, se duce repede la nemți și-l pârăște că l-a azvârlit
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
foarte vechi pînă la împrumuturi moderne; citez doar cîțiva, și pentru expresivitatea lor intrinsecă: Afumată, Afuz-ali, Albișoară, Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Pafnutie, desi n-are harul hirotoniei, îi cere tînărului să se spovedească. Reiese că era fiul unei familii bogate de moșier, cu un tată aspru, bețiv, care își bătea cu sălbăticie soția, aproape nevorbindu-i. Nechifor a plecat în țară leșeasca la carte. În vacanțele petrecute acasă atmosferă era aceeași. Ba chiar într-o vacanță s-a trezit cu o mamă nouă. Scîrbit peste măsură a părăsit totul, cufundîndu-se în pustnicie. Ascultîndu-l, Pafnutie îl sfătuiește pe ucenic să se reîntoarcă acasă
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
acestei "imensități de proști". Și, după toate acestea, au luat craiul (Sobiețki) și pe Dosoftei, cu toate hainele și odoarele mitropoliei, plus moaștele Sfântului Ioan, aduse mai de mult de la turci de Alexandru cel Bun. Dosoftei va rămâne în țara leșească unde va și muri. Iată cum îl descrie Neculce: acest Dosoftei nu era om prostu de felu lui și era prea învățat, multe limbi știe: elinește, lătinește, slovenește și altă adâncă carte și învățătura, deplin călugăr și cucernic, și blând
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
leșurile rămase pe câmpul de bătaie... Și tocmai când cei câțiva plăieși rămași în viață se pregăteau să înalțe la vedere ștergarul alb, Sobieski, mai mult spășit decât mândru, a ordonat încetarea asaltului și începerea pregătirii de retragere către țara leșească. Iarna era pe aproape și urmașii lui Kopernik de la Torun au anunțat-o deosebit de aspră... Pericolul împotmolirii prin Moldova, cu cetele lui Constantin-hicleanul în spate și în coaste, era mai mult decât o simplă amenințare. Hrana lipsea cu desăvârșire. Apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
numai câțiva ani mai devreme în dauna leșilor cuceritori cu ceva mai puțin de patru veacuri în urmă. De fapt și Ștefan cel Mare când i-a bătut pe poloni în Pocuția zicea că aceasta-i mai mult moldovenească decât leșească. Cât despre rusini-rusneci puține s-au spus! Așa scrie la catastif!.. Să mă bată Dumnezeu! Dar de unde le știi pe toate aistea, deadiule? De la fecioru meu cel învățat, care a făcut școli înalte la Cernăuți, și amu îi profesor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
urmează blestemul românismului. Acum putem număra pe degete pe cei care pot fi așezați alături de acești martiri. E drept, mulți se erijează în adversari ai bilingvismului echilibrat și știți de ce? Aceștia, în aparență revoltați, nu știu să deosebească o rață leșească (specie existent!) de o rață fără aripi pe care le-o trimite de pe Dâmbovița cei câțiva ,,târgoveți”. Nu ezităm să fim de părere că tânăra generație a populației din (de data aceasta): Timoc, Morava și sudul Dunării va fi adepta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
și pentru localnicii care trebuiau să stea acasă și să le arate direcția. Nu e de mirare astfel că, aproape simultan, puteai zări pe ulițe, în umbra zidurilor, cai iuți, mici, de stepă asiatică, murgi roșcați de Volga, masive iepe leșești și năbădăioși armăsari arabi așteptându-și stăpânii să iasă din hurbele răcoroase, cu miros plăcut, unde hangițe autohtone, suflecate și rumene, dominând cu glasul lor de origine latină hărmălaia păgână a unor resturi indo-europene, serveau continuu din oalele de pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
singuri, Metodiu și Iovănuț începură, după datină, să se spele. Rând pe rând, sub frecușul energic al harnicelor mâini monahale cădeau de pe trupurile lor în apa tot mai tulbure din încăpătorul lavabou prafurile roșcate ale Pocuției, cele aspre din Țara Leșească, vântoasele ce se ridică și orbesc drumeții în pusta de la Pesta, glodul negru al Serbiei, nisipurile fine ale Adriaticei și în fine mirosul dulceag de mucegai al falnicei Veneții. Fornăind ca un armăsar tânăr, Iovănuț zvârlea cu clăbuci în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
toate Le-nfăptuim, cum neam de neam ne-ndeamnă. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. Principele Petru Demetrius Cercel Basarab Partea I Capitolul 1 - Ne avântăm ca porumbeii împotriva ereților, vornice Ureche; șopti aproape postelnicul Avram; nu văd o reușită. Vodă Alexandru se încrede în puterea leșească. - Să nu ne gândim decât la izbândă. Iar cât privește vodă, zise vornicul: am pornit la luptă, apoi trebuie să luptăm. Când se va mai coace își va da seama că fără sfatul boierilor nu poate conduce țara. În clipele
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
fost întemeiata încă din secolul XV. Aici, se află o icoană făcătoare de minuni, pictată de acelaș zugrav în anul 1673, care a pictat icoana de la Nicula. Tot la mănăstire am vizitat mică Grădină Zoologică ce cuprinde fazani, prepelițe, rate leșești, căprioare, dropii și diferite specii de câini. Iar de la micul magazin cu odoare și cărți bisericești de unde fiecare am cumparat cartea lui Arhimandrit Ghrighenție Oțelea, intitulată “Mănăstirea Strâmba- loc sfânt de îndreptare a sufletului”. De aici am plecat spre Pădurea
PE URMELE ISTORIEI ÎN AFLAREA LUMINII ADEVĂRULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348570_a_349899]
-
și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
părți fără de “masă.. Dintre toti 'rațoi se vrea adulatul, Ca dinainte și-a dres el preparatul, Să se-nfoaie mai tare când l-o lauda, Ori de l-onjura, tot aia i s-o părea.. Poi, când se duce la cele 'leșești, E atât de rece că prea te prăjești De râs, de câte fito-floanțe-și face, El foliile șuncilor cam prea le coace.. Poi, când se duce la cele 'leșești,E atât de rece că prea te prăjeștiDe râs, de câte fito-floanțe-și
RĂȚOIUL ”AVÂNTAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352639_a_353968]
-
tot aia i s-o părea.. Poi, când se duce la cele 'leșești, E atât de rece că prea te prăjești De râs, de câte fito-floanțe-și face, El foliile șuncilor cam prea le coace.. Poi, când se duce la cele 'leșești,E atât de rece că prea te prăjeștiDe râs, de câte fito-floanțe-și face,El foliile șuncilor cam prea le coace.. Ba, le respectă și cu mai multă bere, Și-apoi fericit face cam multe echere, Că și-așa cam merge
RĂȚOIUL ”AVÂNTAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352639_a_353968]
-
al lui Ștefan Tomșa. Denumirea de „Armeanul” îi vine de la originea armenească a mamei. În același timp, un alt izvor istoric îi cufundă în ceață originea: „Nu știu cine era și de unde se trăgea...”, spune călugărul Azarie în letopisețul său. Iar cronicarul leșesc Martin Paskovski, trage spuza pe turta nației sale, încercând să acrediteze ideea că Ioan-Vodă ar fi fost polonez. Oricare i-ar fi fost însă obârșia, așa cum frumos spune Dinu C. Giurescu, „...Ion Vodă rămâne, în primul rând, fiul faptelor sale
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
a cățărat pe un scaun, stând cocârjat și văitându-se că-l dor „toate alea”. Avea ochiul stâng cât o pătlăgica de aia murata și chiflicită, iar în frunte, între felinare, îi crescuse un cucui cât un ou de rață leșeasca, parcă era Moise al lui Michael Angelo cu cornul înțelepciunii în frunte. Cu tot tragismul situației, când l-am văzut așa, m-a umflat râsul. Titișor îi spune la mișto: - Da bine te mai potcoviră bohearu’ să nu-ți fie
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
împăratul, ș-o rămas în pace ș-o trăit bine.” Am dori, în continuare, să cităm tot din acest basm o subliniere a lui Eminescu remarcabilă: Da` el avea bani, da` tot cu straie de-ale noastre, nu cu straie leșești”, referindu-se aici la dragostea pe care țăranul român o avea pentru portul lui strășmoșesc, moștenire plină de taine în tot ceea ce reprezenta acest port. Cunoașterea folclorului a fost etapa aprecierii și apropierii nedesăvârșite de poporul român, a înseninării conștiinței
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
dea și obștescul sfârșit la numai 56 de ani, fiind îngropat la mănăstirea Bistrița, autorul primei cronici în limba română, Grigore Ureche, își petrece o parte a copilăriei și din anii de instrucție în Moldova, iară altă parte în Țara Leșească ( Polonia ), unde învață latina, retorica, poetica, filosofia latină și greacă, devenind logofăt la 36 de ani grație culturii, averii imense și însușirilor sale excepționale, cum scria Misail Călugărul atunci când se referea la însușirile necesare obținerii unei dregătorii. Aspirantul trebuia să
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
să-i zică că au chiemat-o Sțitia sau Schithia pre limba slovenească. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească. Chiematu-o-au unii Flachia, ce scriu letopisețile latinești, pre numele hatmanului râmlenescu ce l-au chemat Flacus. Carile au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri și schimbându-să și schimosindu-să numele, din Flachia i-au zis Vlahiia. Ce noi acesta nume
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
ci pentru lucrurile lui cele vitejești, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au ajunsu...” Despre „povestea și tocmeala altor țări, ce suntu pinprejur”, cronicarul scrie cu o măiestrie dezarmantă. Astfel despre leși arată că : „ ... Țara Leșească, sau cumu-i zicu pre limba lor Polsca Zemlea, adică țara câmpului îi zicu, pentru că loc tinsu i-au pus nume așa... dipre numele lui Leh, fiul lui Elisei, nepotul lui Iavan, carile întăi acela au lăcuitu pre acele locuri...Leșii
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
la discuția lui cu Gheorghe. Până acasă nu se mai întâlni cu nimeni. Doar câinele de la casa lui Opregel îl lătră cu înverșunare scoțând capul pe sub poartă, iar la Ioana lui Iosif îi sâsâi agitat și cu ură un gâscan leșesc, enervat, când trecu prea aproape de tâlvura de gâște, haremul pe care-l stăpânea. Drumul pe care-l mai avea de parcurs șerpuia de-a lungul pârâului. Când ajunse la ultima cotitură, pe fundalul livezii cu meri, peri și pruni văzu
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
iubiți, Prezentul și pe mine cu toții ne urîți! ARB[ORE] Nu vă urăsc, o Doamne, căci Dumnezeu mă știe Cum eu vă doresc vouă să stați voi la domnie Ani mulți. ȘT[EFAN] ........... Și bag seama de-aceea-ntr-ascuns Din țara cea leșească, pe Rareș l-ați adus? ARB[ORE] Pe Rareș noi? {EminescuOpVIII 162} ȘT[EFAN] O, credeți că nu vă cunosc, boierii mei? Dar îl voi prinde pe acel vântură-țară și-i voi zdrobi capul cel deșert și împlut cu visuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a părut deșert... ci din contra... iubește Moldova s-o iubește așa încît sacrifică orce dorință și... orce drept pentru liniștea ei. Nu va fi el acela care să aducă oști străine în țară; și dac-a fost în țara leșească, a fost numai fiind gonit de neîncrederea voastră și-a părintelui vostru; și daca s-a-ntors în Moldova pe ascuns, n-a făcut alta decât a fugit de regele Poloniei, pe care voi îl îndemnaseți ca să vi-l estrădea. Ce poate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]