165 matches
-
la discuția lui cu Gheorghe. Până acasă nu se mai întâlni cu nimeni. Doar câinele de la casa lui Opregel îl lătră cu înverșunare scoțând capul pe sub poartă, iar la Ioana lui Iosif îi sâsâi agitat și cu ură un gâscan leșesc, enervat, când trecu prea aproape de tâlvura de gâște, haremul pe care-l stăpânea. Drumul pe care-l mai avea de parcurs șerpuia de-a lungul pârâului. Când ajunse la ultima cotitură, pe fundalul livezii cu meri, peri și pruni văzu
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
fost întemeiata încă din secolul XV. Aici, se află o icoană făcătoare de minuni, pictată de acelaș zugrav în anul 1673, care a pictat icoana de la Nicula. Tot la mănăstire am vizitat mică Grădină Zoologică ce cuprinde fazani, prepelițe, rate leșești, căprioare, dropii și diferite specii de câini. Iar de la micul magazin cu odoare și cărți bisericești de unde fiecare am cumparat cartea lui Arhimandrit Ghrighenție Oțelea, intitulată “Mănăstirea Strâmba- loc sfânt de îndreptare a sufletului”. De aici am plecat spre Pădurea
PE URMELE ISTORIEI ÎN AFLAREA LUMINII ADEVĂRULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1434115718.html [Corola-blog/BlogPost/348570_a_349899]
-
și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
al lui Ștefan Tomșa. Denumirea de „Armeanul” îi vine de la originea armenească a mamei. În același timp, un alt izvor istoric îi cufundă în ceață originea: „Nu știu cine era și de unde se trăgea...”, spune călugărul Azarie în letopisețul său. Iar cronicarul leșesc Martin Paskovski, trage spuza pe turta nației sale, încercând să acrediteze ideea că Ioan-Vodă ar fi fost polonez. Oricare i-ar fi fost însă obârșia, așa cum frumos spune Dinu C. Giurescu, „...Ion Vodă rămâne, în primul rând, fiul faptelor sale
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
dea și obștescul sfârșit la numai 56 de ani, fiind îngropat la mănăstirea Bistrița, autorul primei cronici în limba română, Grigore Ureche, își petrece o parte a copilăriei și din anii de instrucție în Moldova, iară altă parte în Țara Leșească ( Polonia ), unde învață latina, retorica, poetica, filosofia latină și greacă, devenind logofăt la 36 de ani grație culturii, averii imense și însușirilor sale excepționale, cum scria Misail Călugărul atunci când se referea la însușirile necesare obținerii unei dregătorii. Aspirantul trebuia să
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
să-i zică că au chiemat-o Sțitia sau Schithia pre limba slovenească. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească. Chiematu-o-au unii Flachia, ce scriu letopisețile latinești, pre numele hatmanului râmlenescu ce l-au chemat Flacus. Carile au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri și schimbându-să și schimosindu-să numele, din Flachia i-au zis Vlahiia. Ce noi acesta nume
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
ci pentru lucrurile lui cele vitejești, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au ajunsu...” Despre „povestea și tocmeala altor țări, ce suntu pinprejur”, cronicarul scrie cu o măiestrie dezarmantă. Astfel despre leși arată că : „ ... Țara Leșească, sau cumu-i zicu pre limba lor Polsca Zemlea, adică țara câmpului îi zicu, pentru că loc tinsu i-au pus nume așa... dipre numele lui Leh, fiul lui Elisei, nepotul lui Iavan, carile întăi acela au lăcuitu pre acele locuri...Leșii
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
toate Le-nfăptuim, cum neam de neam ne-ndeamnă. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. Principele Petru Demetrius Cercel Basarab Partea I Capitolul 1 - Ne avântăm ca porumbeii împotriva ereților, vornice Ureche; șopti aproape postelnicul Avram; nu văd o reușită. Vodă Alexandru se încrede în puterea leșească. - Să nu ne gândim decât la izbândă. Iar cât privește vodă, zise vornicul: am pornit la luptă, apoi trebuie să luptăm. Când se va mai coace își va da seama că fără sfatul boierilor nu poate conduce țara. În clipele
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
și în două după-amiezi când vin de la brigadă, pot să le leg. Au părăsit grădina, alăturându-se mamei sale, care deja ochise rața de sacrificat și o îngrămădise într-un colț. A prins rața fără mare greutate, era din cele leșești care nu știu să facă gălăgie. Nu-i plăceau bătrânului zgomote pe bătătură la prima oră. Doar cocoșului nu aveau ce să-i facă. El era ceasul deșteptător care îl trimitea la muncă dimineața. De asemenea, și măgarul Ghiță care
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392449078.html [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
urmează blestemul românismului. Acum putem număra pe degete pe cei care pot fi așezați alături de acești martiri. E drept, mulți se erijează în adversari ai bilingvismului echilibrat și știți de ce? Aceștia, în aparență revoltați, nu știu să deosebească o rață leșească (specie existent!) de o rață fără aripi pe care le-o trimite de pe Dâmbovița cei câțiva ,,târgoveți”. Nu ezităm să fim de părere că tânăra generație a populației din (de data aceasta): Timoc, Morava și sudul Dunării va fi adepta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/timoc-romantism-si-romanism/ [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
a cățărat pe un scaun, stând cocârjat și văitându-se că-l dor „toate alea”. Avea ochiul stâng cât o pătlăgica de aia murata și chiflicită, iar în frunte, între felinare, îi crescuse un cucui cât un ou de rață leșeasca, parcă era Moise al lui Michael Angelo cu cornul înțelepciunii în frunte. Cu tot tragismul situației, când l-am văzut așa, m-a umflat râsul. Titișor îi spune la mișto: - Da bine te mai potcoviră bohearu’ să nu-ți fie
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
împăratul, ș-o rămas în pace ș-o trăit bine.” Am dori, în continuare, să cităm tot din acest basm o subliniere a lui Eminescu remarcabilă: Da` el avea bani, da` tot cu straie de-ale noastre, nu cu straie leșești”, referindu-se aici la dragostea pe care țăranul român o avea pentru portul lui strășmoșesc, moștenire plină de taine în tot ceea ce reprezenta acest port. Cunoașterea folclorului a fost etapa aprecierii și apropierii nedesăvârșite de poporul român, a înseninării conștiinței
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
părți fără de “masă.. Dintre toti 'rațoi se vrea adulatul, Ca dinainte și-a dres el preparatul, Să se-nfoaie mai tare când l-o lauda, Ori de l-onjura, tot aia i s-o părea.. Poi, când se duce la cele 'leșești, E atât de rece că prea te prăjești De râs, de câte fito-floanțe-și face, El foliile șuncilor cam prea le coace.. Poi, când se duce la cele 'leșești,E atât de rece că prea te prăjeștiDe râs, de câte fito-floanțe-și
RĂȚOIUL ”AVÂNTAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1467924243.html [Corola-blog/BlogPost/352639_a_353968]
-
tot aia i s-o părea.. Poi, când se duce la cele 'leșești, E atât de rece că prea te prăjești De râs, de câte fito-floanțe-și face, El foliile șuncilor cam prea le coace.. Poi, când se duce la cele 'leșești,E atât de rece că prea te prăjeștiDe râs, de câte fito-floanțe-și face,El foliile șuncilor cam prea le coace.. Ba, le respectă și cu mai multă bere, Și-apoi fericit face cam multe echere, Că și-așa cam merge
RĂȚOIUL ”AVÂNTAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1467924243.html [Corola-blog/BlogPost/352639_a_353968]
-
Directiva 90/539/ CEE se modifică după cum urmează: 1) La articolul 2, punctul (3) se înlocuiește cu următorul text: "3) "pui de o zi": toate păsările în vârstă de mai puțin de 72 de ore și nehrănite încă; totuși rațele leșești (Cairina moschata) sau încrucișările lor pot fi hrănite;" 2) La articolul 2, punctul (7) se înlocuiește cu următorul text: "7) "lot": totalitatea păsărilor cu același statut sanitar deținute în același local sau în aceeași împrejmuire și constituind o unitate epidemiologică
jrc2233as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87386_a_88173]
-
morfologice și productive): - Taurine: Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friză, Charolaise; - Ovine: Țigaie, Țurcana, Merinos de Palas, Karakul - Porcine: Landrace, Marele alb; Duroc - Cabaline: Pur sânge englez, Arabă, Lipițană, Trăpașul Românesc, Huțul; - Păsări: Găini - Cornish, Leghorn, Playmouth Rock; Rațe - Pekin, Leșească Curci - Albă de Olanda; Gâște - Toulouse; Emden ● Reproducția animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări). - Sisteme și metode de montă naturală; - Însămânțări artificiale; - Fecundația; - Gestația; - Fătarea și asistența la fătare. - Incubația ouălor de găină; - Factorii care influențează incubația; - Biotehnologii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
gestionare a păsărilor de curte sau a altor păsări captive ținute în acest loc; 14. "pui de o zi": orice pasăre de curte în vârstă de mai puțin de 72 de ore care încă nu a fost hrănită și rațele leșești (Cairina moschata) sau hibrizii lor în vârstă de mai puțin de 72 de ore, care au fost sau nu au fost hrăniți; 15. "manual de diagnosticare": manualul de diagnosticare prevăzut la articolul 50 alineatul (1); 16. "păsări de curte și
32005L0094-ro () [Corola-website/Law/294018_a_295347]
-
I) Anas penelope (III Ghana) Rata fluierătoare Anas querquedula (III Ghana) Rata cârâitoare Aythya innotata Aythya nyroca (III Ghana) Rata roșie Branta canadensis leucopareia (I) Branta ruficollis (ÎI) Gașca cu piept roșu Branta sandvicensis (I) Cairina moschata (III Honduras) Rata leșeasca Cairina scutulata (I) Coscoroba coscoroba (ÎI) Cygnus melanocorypha (ÎI) Dendrocygna arborea (ÎI) Dendrocygna autumnalis (III Honduras) Rata arboricola cu pântece negru Dendrocygna bicolor (III Ghana/Honduras) Dendrocygna viduata (III Ghana) Rata arboricola văduva Mergus octosetaceus Nettapus auritus (III Ghana) Oxyura
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
de curte, astfel cum sunt definite la litera (a), destinate incubației; (c) "pui de o zi" se înțelege toate păsările care au mai puțin de 72 de ore de viață și care nu au fost încă hrănite; în schimb, rațele leșești (Cairina moschata) și hibrizii lor pot fi hrănite; (d) "păsări de reproducție" se înțelege păsările cu o vârstă de 72 de ore sau mai mult, destinate producției de ouă ce urmează să fie incubate; (e) "păsări pentru producție" se înțelege
32006D0696-ro () [Corola-website/Law/294958_a_296287]
-
și productive): - Taurine: Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friză, Charolaise; - Ovine: Țigaie, Țurcana, Merinos de Palas, Karakul - Porcine: Landrace, Marele alb; Duroc - Cabaline: Pur sânge englez, Arabă, Lipițană, Tr��pașul Românesc, Huțul; - Păsări: Găini - Cornish, Leghorn, Playmouth Rock; Rațe - Pekin, Leșească Curci - Albă de Olanda; Gâște - Toulouse; Emden ● Reproducția animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări). - Sisteme și metode de montă naturală; - Însămânțări artificiale; - Fecundația; - Gestația; - Fătarea și asistența la fătare. - Incubația ouălor de găină; - Factorii care influențează incubația; - Biotehnologii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Cei 14 moldoveni de aici erau considerați țărani liberi. Mai trăiau în sat 2 fețe bisericești și 4 văduve. În 1774 Neculae Ruset avea gradul de ban. În sat erau 18 case locuite plus 7 pustii, 2 băjenari din Țara Leșească, 7 arnăuți și 2 văduve. Satul Dubna are următoarele date, distanțe : pînă la Soroca - 25 km, pînă la stația calei ferate Florești - 30 km, pînă la Chișinău - 153 km. Gospodării (pentru anul 1994) - 400, populația - 986 de oameni (463 de
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
cetății Hotin. Cu toate acestea, revolta a continuat. În 1492, trupele țărănești sub conducerea din nou a lui Muha, au capturat o mare parte din Galiția. Acestea au atacat domeniile feudalilor, omorând-ui pe cei prinși. Nu departe de Halici, oastea leșească i-a atacat pe rebeli, capturând-ul pe Muha. El a fost dus în Cracovia, unde a murit în curând din cauza torturilor. Răscoala a înfrățit în lupta antifeudală pe țăranii moldoveni și ruteni. O cronică germană îl arată pe Muha
Răscoala lui Muha () [Corola-website/Science/330660_a_331989]
-
din Leșu (1805-1840), însemnarea fiind copiată de preotul rodnean de pe o carte veche, pe care a primit-o de la fătul bisericii din Leșu, Ioan Pop. Din această însemnare aflăm că primul preot al leșenilor a fost Sava, adus din “Țara Leșească”, la zece ani după ce în 1620 cinci familii venite tot din țara leșească au întemeiat satul. Cel care a făcut însemnarea specifică de asemenea, că preotul Sava a adus cu sine cărți rusești, a slujit în limba rusească, iar cărțile
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
pe care a primit-o de la fătul bisericii din Leșu, Ioan Pop. Din această însemnare aflăm că primul preot al leșenilor a fost Sava, adus din “Țara Leșească”, la zece ani după ce în 1620 cinci familii venite tot din țara leșească au întemeiat satul. Cel care a făcut însemnarea specifică de asemenea, că preotul Sava a adus cu sine cărți rusești, a slujit în limba rusească, iar cărțile în cauză mai existau la ora respectivă în patrimoniul bisericii din Leșu. Anton
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]