433 matches
-
a fost lansat, a circulat, s-a bucurat de succes de public și de critică). La acea oră, în București, străzile erau aproape pustii. Pînă și cîinii vagabonzi, unica noastră "clasă de mijloc" (cf. Nae Caranfil), pînă și ei dezertaseră, leșinați, probabil, de căldură. În Mall, însă, surpriză: la acea oră tîrzie, lumea mișuna în sus și-n jos pe scările rulante; magazine deschise, mese pline, Occident curat. Fostul circ al foamei, pe dinafară urît, roz, cu o arhitectură turtită și
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
câțiva termeni, proboabil, din rusă (travcă, a pohmili, a gruzi, tarancă, a curni etc.). În final, o scurtă secvență definitorie pentru acest roman: "Viața asta îmi amintește de o barcă ce plutește pe un râu în care câțiva indivizi stau leșinați. Acești indivizi suntem noi. Cu toții. Iar deasupra râului, deasupra câmpiilor și pădurilor cu iarbă ce veghează acest râu, soarele și luna ca o combinație perfectă de tablete". Alexandru Vakulovski - Pizdeț, colecția Frontiera, Editura Aula, Brașov, 2002, 124 p., f.p.
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
alții care se uită înăuntru printre spărturile acoperișului de paie... Nici un reporter de față. Doar olandezul rezumând lumea într-un car cu fân. Pieta, Van der Weiden, un tablou mic, mai tragic decât toate pietaurile mari văzute până acum. Maria leșinată, n-am mai văzut până azi (Karin). Triptic Memling. Sf. Iosif, un mic-burghez cuviincios și resemnat, cu căciula în mână. Nici nu știe, de fapt, ce se întâmplă. Același aer supus: cum ar veni să achite o taxă seniorului, feudalului
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
este: vin, fiertur amei la ghiaț, sirop smochin. Atît? Numai. Ce iei, Gaius? Că tu ești cu siropuri și sucuri. Hamei. Ai înnebunit? Te miroase mătuși-ta. Treci pe smochine. Să zicem. Dar tu? Eu? Vin, firește. Adică eu smochină leșinată și tu vin rece? N-am înțeles! Dacă mătușa mea nu-i Aurelia și unchiul meu nu-i Marius, eu ce vină am? Acum ai înțeles, negropedule? Du-te, măi, că te mănînc pe tine dacă tot ești prăjit!" E
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
soacrei lui Haralampy, întrerupte din când în când de un dialog cu o soră de-a ei, moartă în urmă cu vreun sfert de secol. În rest, totul e bine: moldoveanca Parmenica, nevasta lui Haralampy și nevastă-mea, Coryntina, stau leșinate pe canapea după Dan Bitman, de la TVR1, ministrul Finanțelor, domnul Ionuț Popescu, refuză și la ,Știrile" de la Realitatea Tv să semneze ajutoarele pentru ,Tractorul" Brașov, iar noi jucăm șah cu sticle de bere. - Uraaaa, mă, bade! țipă dintr-odată Haralampy
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
moțăiam. Doar ferestrele Încăperii, Înalte și larg deschise, ne țineau trezi. Aproape de miezul nopții, a Început să plouă. Geamurile nu au fost Închise. Ploaia a trecut dincolo de ele și ne-a udat. Când am Început să cădem unul câte unul, leșinați, supraveghetorul ne-a mutat În dormitor. Acolo, câteva paturi din fier, peste care erau doar saltele acoperite cu mușamale pânzate. Majoritatea, ca să ne putem Încălzi, ne-am culcat de-a latul patului, Înghesuiți unul În altul. Deși epuizată, la un
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
de divertisment. Încearcă și nevastă-mea, Coryintina, dar abia reușește să scoată un fel de scâncet de cățeluș comunitar. Ba nu, mint: glasul ei seamănă cu al Palomei Petrescu, Secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării când explică telespectatorilor leșinați de curiozitate, pe bază de schemă desenată pe hârtie, traseul pe care l-a urmat ,răufăcătorul redactor" de la ziarul ,Adevărul" care a intrat în posesia subiectelor pentru testul național la istorie, subiecte păzite cu strășnicie. Și atunci, dar și în
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
greșeală și v-ați speriat/Vai de mine e cât o pisică!/...”:. Cum să-l înțelegem pe cel care, un neispravit al vieții, da vina pe vremuri, uitând că, mai mult de jumătate din timpul sau la petrecut la ,Cățeaua leșinata”, cârciuma de pe peronul vieții, iar acum... Noi, cei care am avut marele noroc de a nu face pușcărie la comuniști, am fost, totuși, închiși între zidurile unei culturi imbecile, am fost opriți de la lectură marilor cărți, pe care le vedem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
greșeală și v-ați speriat/Vai de mine e cât o pisică!/...”:. Cum să-l înțelegem pe cel care, un neispravit al vieții, da vina pe vremuri, uitând că, mai mult de jumătate din timpul sau la petrecut la ,Cățeaua leșinata”, cârciuma de pe peronul vieții, iar acum... Noi, cei care am avut marele noroc de a nu face pușcărie la comuniști, am fost, totuși, închiși între zidurile unei culturi imbecile, am fost opriți de la lectură marilor cărți, pe care le vedem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
încrederea să mă citească, e opinia mea, și o bazez pe modul cum scrie despre mine un critic stimat și care mi-e prieten, Alex Ștefănescu. Despre Prins și celelalte cărți care au adus bucurie publicului în epoca literaturii comuniste ,leșinate", Alex scrie pătrunzător și generos. Și eu, ca Patapievici în fermecătorul său Zbor, scriam ca să fiu viu, și naturalețea era arma mea politică de căpătâi. Dar Alex, în Istoria literaturii, expediază scrisul meu în engleză ca o producție pentru succesul
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
să distingă decât figură unui băiat de vreo doisprezece ani, cu sprâncene extrem de groase și împreunate deasupra unui nas de om matur - o discrepanță ce o făcu să se gândească imediat că ar fi fost poate mai bine sa ramana leșinata cel puțin pentru o vreme, până când toată această șarada amețitoare avea să capete un sens. Dar era imposibil, căci băiețelul, îmbrăcat într-un foarte cuviincios costum de marinar, îi apasă pe frunte o pungă plină cu cuburi de gheață. Mai
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
de pe stradă. Sub ochii noștri trecea convoiul mortului spre cimitirul Ghencea. Ce noroc să locuiești aproape de cimitir! Dricul cu cai, fanfara cu pîlniile alea mari, aurii, obrajii umflați și roșii că racul ai suflătorilor. Și pe urmă, lumea plîngînd, femei leșinate, țipete spre cer. Toți în negru. Iar mai pe urmă, cosciugul și mortul. El era personajul principal. Uneori ne plăcea, alteori nu. Ne îngăduiam să fim foarte pretențioși: aveam o adevarată cultură. Văzusem sute, mai mult, de morti în cosciug
Cursul bancar by Maria Luiza Cristescu () [Corola-journal/Journalistic/17962_a_19287]
-
încerca a lua în stăpînire conștiințele cetățenilor săi, n-au avut nevoie de o argumentare, care le-ar stîrni circumspecția, prudență, spiritul critic: "Așa se face că tînăra literatura sovietică a fost inundată, începînd cu anii ^30, de cele mai leșinate și mai schematice narațiuni, descinzînd direct din sub-literatură și uzînd de toate trucurile lacrimogene; narațiunea a devenit previzibilă în cel mai înalt grad, personajele s-au împărțit în îngeri și demoni, fără nuanțe intermediare etc. Dacă trecem dincolo de stratul ideologic
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
manieră onirico-burlescă și în stil borgesian. Această savantă orchestrație epică poate constitui, fără îndoială, obiect de admirație pentru orice naratolog. Mai mult însă decât prin rafinamentul construcției, proza lui Dumitru Radu Popa cucerește prin umor. Un umor subțire (dar nu leșinat), un umor care intră în combinație și cu prozaismul vieții de fiecare zi, și cu fantasticul livresc. Dumitru Radu Popa are în scris o oralitate elaborată, ca Ion Creangă. El nu este, deci, pur și simplu, un caragialian. Seamănă, de
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
intră pe prim plan în scenă tînăra Rusalina. Aceasta, după ce asistă la uciderea părinților, fugi, ca ieșită din minți, spre Dunăre și se aruncă în valuri care o purtară pînă în al patrulea sat, la malurile căruia, pe prundiș, căzu leșinată. Își reveni cu ajutorul sătenilor și regretă amarnic că nu și-a găsit sfîrșitul în valuri. Apoi fugi și, după luni de peregrinare, ajunse în bordeiul părinților ei din satul Vlădeni, unde, la întrebările sătenilor, mărturisi că părinții ei au murit
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
și Stelian Tănase, textele de înjurături pe care le primeau cu vreo zece ani în urmă Doina Cornea și Corneliu Coposu. Acolo li se spunea că au "huzurit la Paris amîndoi". Coposu e un martir. Îl aduceau de fiecare dată leșinat în celulă de la interogatorii, iar "omul de la Slobozia" îi spunea, și cu ironie: să se întoarcă de unde a venit, adică la Paris. Așadar, s-a întîmplat procesul Maniu și exact în momentul procesului, a urmat demiterea lui Tătărăscu. Comuniștii își
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
elementele unei orchestre: de la jocul de pițicato al vioarei prime la înduioșarea violoncelului și de la umorul fagotului, la stridența metalurilor. Înțelegeți de ce, după fiecare discurs mare, are febră două luni de zile. După ce juca o seară teatru, Eleonora Duse cădea leșinată, căci trăise în scenă prea intens. La fel N. Titulescu trăește, „devine“ în fiecare discurs mare pe care îl ține și de fiecare dată, se consumă ca și când ar avea contract cu un vraci, căruia i-ar da trei ani din
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
mârlan, s-aud! Ă-ă-ăă! Gogu, foarte calm a ă-ă-it aproximativ corect, fapt ce l-a încântat pe domnul Fusulan: - Uite că mârlanul poate! Bravo, mârlan, cred că te avansez monitor! Și a trecut la mine. Când i-am servit ă-ă-ăurile leșinate și pițigăiate, a început să-mi lovească palmele în neștire. Pentru că i le întinsesem pe amândouă. Urla : - Monitor, ai ? Monitor care nu pricepe un simplu ă-ă-ăă !? Mârlan, asta ești ! Treci în locul lui! Și a arătat spre Gogu. Cred că m-
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
si sa te uiti la ele până te ia cu leșin? Anul trecut, cănd mii de oameni s-au călcat pe cap la Bradul Mileniului, de nu mai pridideau salvările să care femeile gravide intrate prematur în travaliu și băbuțele leșinate, nu m-am gândit că se poate și mai rău. Da’ uite că se poate. N-avem Bradul Mileniului, da’ slavă Domnului, că avem beculețe. Avem ce vedea. Avem pentru ce ieși la plimbare (plimbare?) cu automobilul personal. Să ne
De Craciun, trebuie sa ne pierdem mintile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20176_a_21501]
-
teatrului se întinde pânza de scăpare și din balcon sare un om în pânză. Acest esemplu fu imitat și de alții, chiar și de unele dame mai curajoase. Apoi se puseră scări la balcon și pompierii deteră jos multe persoane leșinate. Am văzut și pe directorul Jauner căzând în fața teatrului. Consulul suedian i-a dat ajutor, depărtându-l din acest loc. Ajungând afară, întâlnesc pe arhiducii Albrecht și Wilhelm, cărora le spusei ce am văzut. Alergarăm la edificiul poliției, alături, unde
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
unii de alții și se cerea o mare forță spre a separa cadavrele încleștate. Se spera că unii vor mai fi în viață și s-au pus a-i duce de aci. Speranța că e vorba numai de răniți și leșinați nu se împlini din nenorocire. Era icoana morții ce se prezenta privirei îngrozite, în forma ei cea mai oribilă. Condeiul nu e în stare a descrie, și mulți bărbați cari au mai văzut focuri teribile au îngălbenit la vederea acestor
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
să plângi mai mult pe acești nenorociți care și-au pierdut viața sau pe nenorociții cari veneau să-și caute pe cineva dintre scumpii lor? Scenele ce se petreceau erau sfâșiitoare . Aci un ofițer recunoscu pe tatăl său și cazu leșinat. Dincolo unul [î]și căuta soția; mințile lui erau pierdute, căci, recunoscându-și soția, nu zise nimic, nu plânse, nu strigă: era apatic; dar răsuflarea sa cea grea, mișcarea pieptului, privirea pierdută, mâna tremurând și piciorul șovăitor spuneau destul despre
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
parfumul, și apele-ape. "Smaraldul mărei răpitoare/ E jocul vecinic de colori." Amestec de grandoare, superficialitate, efemer. Decăderea intră în logica rozei și, deopotrivă, în schema de construcție din Thalassa. Un demon al miezului zilei, aducînd pe insulă o căldură grea, leșinată, în care ghicești miasme de flori descompuse, face mai mult rău chiar decît ispita cunoașterii. Starea de maximă expunere, în care amiaza oprește jocul degradeurilor, lățind parfumurile în benzi vulgare de miros stătut, își cere o ieșire, pe care și-
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
topesc ca prin minune la sfîrșit, și dacă ele totuși există, sunt îngropate adînc în somnul cu șapte lacăte al fișierelor instituției. Secretomania xfileistică funcționează palid, din inerție, iar revolta lui Mulder cînd adevărul nu ajunge în presă este una leșinată. Și dacă ar fi ajuns? Ar fi putut ea concura senzaționalul reality show-rilor? Aici se află o altă diferență de ton, intriga, misterul, abracadabra-ul senzaționalist alunecă pe planul doi în film. Dar atunci ce trece în prim plan? Ei
EX-Files - sfîrșit de etapă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8103_a_9428]
-
o rână și cu un rânjet dement. Motanu se scobește în nas, liniștit, când palma grea a plutonierului îl plesnește peste ceafă. Motanu se chircește și mai încasează două picioare în burtă. — Fumați, ai? Futu-vă muma-n cur! Bă, leșinaților, la treabă, bă, că stă producția, fi-v-ar rasa a dracului! Rabatat! Rabatat, adică să ne întoarcem cu spatele la el și să ne aplecăm la nouăzeci de grade. Dă cu sete Ciocoiu, harșt-harșt, cu o bucată de antenă de la stațiile
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]