54 matches
-
mea, să nu mai mișc un deget pentru binele obștesc. Partea nostimă e că, de atunci încoace, absolut nimeni nu mi-a reproșat că nu mi-am ținut cuvântul. în schimb, banca a rămas la loc. Atât că au dispărut leațurile vopsite în roșu. Prietenii mă întreabă, câteodată, de unde-mi iau informațiile despre viața politică și cum de "nimeresc" pronosticurile privind evoluția înaltei politichii naționale. Ce surse de informații am? Nici una! Cum nu prea citesc ziarele și nici nu mă prea
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Aș vrea să fiu limpede și pur, să vă pot scrie fericit despre Tom Sawyer și Huckleberry Finn, să-mi arunc sufletul în mari clipe luminoase, să văd iarăși printre cuvinte, leațurile subțiri, proaspete, abia geluite, ale gardurilor din copilărie, să vă fac să vă pară totul ușor, apropiat, simplu, la îndemîna celui mai leneș gest, să rîd din toată inima de rouă și să vă arăt cu degetul cum fluturii se
Voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14164_a_15489]
-
organele de partid și de stat comunale, raionale și județene au convocat o adunare generală la Căminul Cultural din Heci. Profitând de o ploaie cu furtună și de oprirea curentului electric, țăranii din sală i-au atacat cu pumnii, bastoane, leațuri din garduri și găleți cu apă pe membrii prezidiului: I. Ursuleanu, directorul Atelierelor C.F.R. Pașcani, Ioan Varzaru, directorul Școlii Heci, Ion Curuț, secretarul primăriei, Dumitru Cană, vicepreședintele C.A.P., Ilie Pascal, directorul Căminului Cultural și alți reprezentanți de la raion și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în când, vin arhetipurile, ies arhetipurile la lumină. Nu poți scoate din tine decât ceea ce ai, iar la mine e foarte activat acest arhetip. De pildă, ani de zile am visat, încă de când eram copil, că urc o scară de leațuri șubrede și că e noapte, iar eu urc, urc și, la un moment dat, scara, care e un gard, de fapt, un gard de leațuri cum sunt toate gardurile de la Juc, de la țară, scara de leațuri se rupe și eu
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
pildă, ani de zile am visat, încă de când eram copil, că urc o scară de leațuri șubrede și că e noapte, iar eu urc, urc și, la un moment dat, scara, care e un gard, de fapt, un gard de leațuri cum sunt toate gardurile de la Juc, de la țară, scara de leațuri se rupe și eu mă rostogolesc. Ani de zile am visat acest vis și l-am tot descris în poeme. Visam căderea și, într-o zi, mi-am dat
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
urc o scară de leațuri șubrede și că e noapte, iar eu urc, urc și, la un moment dat, scara, care e un gard, de fapt, un gard de leațuri cum sunt toate gardurile de la Juc, de la țară, scara de leațuri se rupe și eu mă rostogolesc. Ani de zile am visat acest vis și l-am tot descris în poeme. Visam căderea și, într-o zi, mi-am dat seama ce e asta: scara lui Iacob. E arhetipul din Biblie
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
șanțurile pline dis-de-dimineață de roua sferulată minuțios, de aerul mișcînd veșnic salcîmii de lîngă linia ferată ce trecea la cîțiva metri, cumva singur (în sensul că nu mă mai pisa maică-mea și taică-meu), împrejmuit sufletește de garduri cu leațuri fine, ademenitoare întru pipăit noduri și fibre tari, îmbujorat de răsuflarea lacomă a fîntînilor adînci, absorbante, umblînd nonstop și liric prin cămeruța mea cam pustie ziua, cu asupra de măsură de amoroasă noaptea, da, am reînceput să scriu în neștire
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
să știe bine cine pe cine sprijină... și-i aruncă: - Vezi mă, bețivule, domnu’ m-a recunoscut, mi a spus Săndel, nu țigane, ca tine... - Acum vrei să spui că nu ești o cioară?... și nu mai continuă, că un leaț de gard cedă și se prăvăli ca un buștean. Săndel îl lăsă în plata domnului și potrivindu-și arcușul pe vioară, începu a cânta. Nelo, tu, gagica mea lacrimă de foc și stea, gura ta a de muiere arșiță-i
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
lumea la fața locului, au căzut sătenii în genunchi, ca de altă minune. - Hai, Grigore, n-ai văzut ce furtuni au fost, au zburat acoperișurile cât colo, s-a prăvălit chirpiciul, au fost și niște vârtejuri, au învolburat până și leațurile din garduri și nutrețul din șuri, au zis reporterii că-s tornade, dar de... Poate a trăsnit pe undeva, ce mare lucru? - Ei, domn’ profesor, așa-i, anul ăsta nici grâul nu s-a făcut, numai de-o șchioapă, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
muncit noi pentru el! Avea examene, săracu'... Da. Acum este cîine. Un cîine se apropie prietenos și dă vesel din coadă. Mirosul de salam îl înnebunește. Uite-l cum se gudură. Nu seamănă cu Anton? Leit, șefu'! Șeful ține un leaț la spate și cînd îi vine la îndemînă cîinele îl pocnește cu sete. Na, Antoane, na șefie, anafura mă-ti! Cîinele scheaună a durere și, total nedumerit, plînge la cîțiva metri. Un muncitor se pregătește și el să-i ardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu 20-40 de mișcări înainte. A fost vorba de un fel de analiză inconștientă a situației. Ați povestit într-un interviu despre o întâlnire cu doi generali de la serviciile secrete care v-au întrebat despre astfel de lucruri, pe care leaț i scris în cărțile Dvs. și care apoi s-au întâmplat în realitate. Cum a fost să vedeți oameni de genul acesta luând literatura așa de în serios? Am o relație lungă și ciudată cu KGB-ul pentru că m-a
Andrei Kurkov: „Consiliera lui Putin m-a numit «naționalist ucrainean care scrie în rus㻓 by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3039_a_4364]
-
care sînt din ce în ce mai fraier. Căci s-au coclit, de-atîta ceață-n suflet, Prieteniile, la cataramă, Boii mi-s duși de-acasă, fără muget, Nu-mi pupă gura, bună, nici o poamă. Și-mi scîrțîie portița a uitare În gardul putrezit, cu leațuri lipsă, Și cînd mă plimb printre scaieții-n floare Mă ia din spate cu apocalipsă...
Bat fluturii monetă calpă-n aer by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10011_a_11336]
-
niște zăpauci nostalgici... Pe de altă parcelă, nu numai viața noastră fascinează "eroii" și "eroinele", facîndu-i să-și lase baltă locul paginii natale " ci și posibilitatea formidabilă de a se întîlni, pe un teritoriu destul de freudist, nețărmurit, fără pari și leațuri subțirele, cu altele, cu "toate". Cititorul ideal ar fi, din punctul și virgula lor de vedere și olfacție inocentă, cel în visarea periculoasă a căruia orice "apropiere" e realizabilă. Revenind la Robinson: nu-i normal ca dînsul să-și caute
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
pe o parte. Își dădu seama imediat că nu era o ladă ci un scoc din lemn întors cu fundul în sus. Era construit rudimentar din dulapi negeluiți putreziți pe alocuri, cu stinghii din loc în loc ca să-l întărească și leațuri subțiri bătute la distanțe egale pe fund. Se scărpină după ceafă privind în jur. Mai la deal, se afla o moviliță nu prea înaltă pe care crescuse o iarbă pipernicită. Se apropie de aceasta și scormoni cu piciorul. Sub stratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
grămada de minereu când se opri din lucru. Întrerupse apa și, privind atent în jgheabul lung de lemn, simți cum inima începe să-i bată cu putere. Câteva punctișoare galbene se vedeau strălucind în lumina după amiezei târzii, adunate în spatele leațurilor bătute pe fundul scocului. Scoase repede o batistă din buzunar în care ascunse grăuncioarele de metal prețios. O bucurie fără seamăn îi cuprinsese inima și cu greu se abținu să nu danseze de fericire. Însemna că nu muncise degeaba, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Când răspund la chestionarul de mai sus am 70 de ani. Părinții mei au fost Toader Bădăluță și Ileana Bădăluță, născută Boca. Părinții mei, ca avere, au avut o casă cu 2 camere și tindă. Casa era construită din pari, leațuri și lipită cu pământ. în jurul casei, erau ograda cu șură pentru vite și cotețe pentru celelalte animale precum și grădina, amândouă fiind cca. ha teren. La câmp, din partea tatii aveau tot cam ha pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei în purtat fierăstraiele de despicat lemnul. Trașca a fost folosită de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai multe ori, din toți rărunchii, cântecul său știut și răsștiut de toată lumea. După ce cocoșul înceta din cântat, bietul curcan se dădea de ceasul morții să adoarmă. Găinile erau de părere că stă cam rău cu nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când, în sfârșit, adormea și se cufunda în somnul odihnitor, cocoșul începea din nou să cânte, anunțând zorile. - Bă, tu nu ești sănătos la cap! Te omor! Îți pocesc mutra! striga curcanul, înroșindu-și mărgelele. Numai
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
mari. Omul fără pretenții intelectuale? Dacă este grădinar sau zugrav profesionist, satisfacția lui constă în faptul că a reușit să mai pună de-o-parte bani pentru un nou rând de țigle pe casa de la țară sau să schimbe gardul casei, din leațuri de lemn, din satul natal, cu un gard din fier forjat. Este adevărat că pentru aceste idealuri muncește din greu, dar are și satisfacția omului împlinit. În cazul în care lucrurile merg rău și venitul îi este minim, intră în
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
acesta, unde oamenii cei de demult, după ce s-au ospătat vânătorește la praznicul voievodal, au îngropat capul nefolositor al fiarei, părintele a înjghebat un ambient romantic pentru răgazul cel necesar trupului și minții, cu o masă și bănci încropite din leațuri de carpen. Și, în preajma Sfintei Sărbători a Paștelui, părintele își aștepta oaspetele basarabean și pe însoțitorii lui locali în acest loc cu reverberațiile vremurilor apuse. Adusese, împreună cu fiul său, seminaristul, un coș de nuci, colaci și vin din producția satului
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
care i s-a tras de la o spurcată de broască, nimerită, cine știe cum, chiar în patul fetei. Și întâmplarea aceea n-a fost de șagă, căci după vreo câteva luni fata s-a stins cu zile. Dupa câte-un gard cu leațuri de-a curmezișul, puteai auzi și cuvinte de-întărire pentru părinții care-o pierduseră: - Dumnezău s-o ierte! Ti poți puni cu ursâta! Așa i-o fost scris. Știe numai Cel di Sus ... Flăcăii ăștia mai neîmpliniți, căci ceilalți, care
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
ori locul I. Obiectele folosite în aceste parcursuri pot fi înlocuite, prin inițiativă și creativitate, în numeroase moduri, ca de exemplu: banca de gimnastică pentru deplasarea în echilibru poate fi înlocuită cu o țeavă/profil metalic pătrat, stâlp pătrat din lemn (leaț), buștean. Scara fixă poate fi înlocuită de o scară obișnuită, iar o scândură groasă și lată, bine lăcuită poate fi folosită la deplasările prin tracțiune cu brațele, specifice băncii de gimnastică. ... 3. CURSA OLIMPICĂ PE NUMERE Materiale: – 3 fanioane ... – cartonașe
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
de soare pe care le urmărisem din vale mă strigau. O pădure de urzici mi-a tăiat calea. Printre ele ramurile unui corcoduș încercau să iasă la lumină. Alături, un colț de acoperiș. Am culcat la pământ urzicile cu un leaț apărut la picioarele mele de nu știu unde și am ajuns la casă. Mi s-a părut un palat deși mai erau doar ici pe colo niște țigle înnegrite de vreme, iar păianjenii își țesuseră plasa peste tot. Treptele de scândură putreziseră
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
o zbughea, ținându-și răsuflarea, surâzătoare, cu inima zvâcnind, dezbrăcată. Rodolphe avea o manta mare; o învelea întrânsa toată, și, cuprinzând-o de mijloc, o ducea fără să scoată o vorbă până în fundul grădinii, în chioșc, pe aceeași bancă de leațuri putrede unde altădată Leon, în nopțile de vară, se uita la dânsa atât de îndrăgostit. Acum Emma nu se mai gândea de loc la el. Răcoarea nopții îi făcea să se strângă în brațe mai tare; suspinele buzelor lor li
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
părți, nu înainte, își băga botul prin toate troacele cu mâncare la păsări și câte și mai câte. Într-o zi a rămas cu o căldare aninată de cap; ce zuruială a făcut! Zdrăngănea găleata de inox izbindu-se de leațurile țarcului, speriind orătăniile. Era ca la circ: găinile umblau ca zăludele când pe sus, când pe jos, în încercarea de a zbura, dar cu aripile tunse mai zboară dacă poți! rațele, grămadă toate, o gură țineau! mac-mac-mac-mac! maaac! mac! zur
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]