307 matches
-
dânsul, se uită cu un fel de suprindere la statura mea mică, îmi spuse compătimitor: „Mit disen kurzen Beenen wollen Sie Orgel spielen?” (Cu picioarele astea scurte vrei să cânți la orgă?). Lucru ce nu l-a împiedicat după câteva lecțiuni, de a-mi prezice că voi fi o organistă virtuoasă de seamă, și insistă mult ca să nu părăsesc acest instrument. Nu trecu mult și fui invitată să mă prezint în fața marelui Nikisch, care ținea să mă asculte. Era hotărâtă o
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Se dezvoltă jargonul scrimei, pe care Molière îl preia în scopuri comice în " Burghezul gentilom". În anul 1818 publică Antoine Texier La Boëssière "Le Traité des armes" ("Tratatul armelor"), care reprezintă un pas important spre scrima actuală. Cuprinde 58 de lecțiuni despre gărzi, parade, degajamente, atacuri pe fier, șamd. Conținutul tehnic este însoțit de considerații pedagogice, în pildă despre instruirea copiilor, și de indicații pentru teatru.
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
prima apariție tipărită, perioada când a fost concepută și variantele manuscrise (după edițiile Perpessicius), comentarii adecvate (după ediția lui G. Călinescu), aparițiile (integrale/fragmentare) în presă în limba română și în alte limbi, eventualele transpuneri în muzică și, în final, lecțiunile proprii/paralele (numite impropriu "emendări") la cuvintele/sintagmele/versurile poetului față de textul adjudecat lui Perpessicius, extrase din edițiile celor citați mai sus. "Bibliografia" ediției se compune din lista manuscriselor poetului (descrise de G. Ștrempel), "lista edițiilor" în limba română și
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
ecuațiilor diferențiale liniare; asupra seriilor trigonometrice; asupra teoriei generale a ecuațiilor algebrice. S-a ocupat de clasele de polinoame ale lui Legendre, Laguerre, Apell, Hermite. A scris circa 60 de memorii și articole. Cea mai valoroasă lucrare a sa este "Lecțiuni de calcul diferențial" (1927). În lucrările sale se resimte influența lui Paul Émile Appell, Charles Hermite și René-Louis Băire.
Aurel Angelescu () [Corola-website/Science/302764_a_304093]
-
ni s-ar dovedi în mod pipăit cumcă stipulațiunea respectivă a Tratatului de Berlin e sinceră și în fine n-ar mai fi vorba de schimbul Basarabiei, cel puțin nu pentru conștiința noastră națională. Se înțelege că nu dăm numărui lecțiuni de morală politică și de dreptate. Dar pentru un popor mic e primejdios de a imita procederea celor mari și singura sa tărie e dreptul, dreptul legătuit, juruit, întărit cu șapte peceți. Cazul consultării populațiunii în privirea aceasta nu e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stat a voit să fie și una și alta și că colegii săi din cabinetul conservator i-au spus hotărât că aceasta nu se poate. Demisia și-a dat-o marele bărbat de stat în urmă, după ce a primit acea lecțiune de corectitudine. Astfel dar a fost insinuare - daca a fost - numai când am zis că neputința de a fi totdeodată și ministru și director al Băncei de București fusese motivul sau unul din motivele acelei demisii; această "insinuare" a noastră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
blestemele acelea nu au fost ascultate și capul marelui om de stat a scăpat teafăr; altfel n-am fi avut fericirea de a-l vedea astăzi că ne-a uitat domiciliul - îl credem pe cuvânt - nici plăcerea de a primi lecțiuni de corectitudine și onestitate politică de la organul d-sale. [10 ianuarie 1880] ["TOTDAUNA ÎNAINTEA UNUI VOT... "] Totdauna înaintea unui vot economicos sau a unor discuții economicoase guvernul se-nblînzește, iar ziarele lui foiesc de făgăduințe. Acum, când crapă lemnile și pietrile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
expresie banală, când, fie cât de tristă, o mângâiere tot e bună. Sîntem prea cu minți pentru a crede că omul rău, natura perversă și vrăjmașă a adevărului, s-ar putea vreodată îndrepta cumva și de aceea nu sperăm că lecțiunea destul de aspră ce a primit d. prim-ministru ieri îl va putea face să ia în viața publică altă cale și altă sistemă decât acele pentru cari cu prisos l-a înzestrat natura. Am dori numai să știm ce gândește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce a fost un fapt de perfidie și de inichitate. Dacă voiați înfrățire trebuia să trimiteți pe foștii miniștri înaintea Curței de Casațiune, ca să spulbere ineptele voastre acuzațiuni. Întru aceasta, Prințul A. Știrbey și d. Rosetti v-au dat o lecțiune în Cameră votând contra moțiunei de retragere a acuzațiunei. Acest singur fapt ajunge pentru a arăta cum înțeleg bărbații cu inima și cu simțirea demnităței pretinsul vostru act de înfrățire. [2 februarie 1878] ["REPUTATUL NOSTRU ARTIST... "] Reputatul nostru artist, d.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lucrări." Atentă la lecția de editor a lui Andrei Rusu (să nu pierdem din vedere că Ileana Mihăilă realizează prima sa ediție critică), este mereu pe urmele variantelor, date de G. Călinescu și acele inițiate de Perpessicius. Este atentă la lecțiune, știind că orice oscilare poate avea repercusiuni asupra înțelesului; își pune problema ortografiei lucrării, în general, și a modului cum își ortografiază Eminescu unele cuvinte, pentru "frumusețea lui formală", este vorba de inefabilul stilului eminescian; consideră obligatorie "justificarea etimologică". Dar
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
la Perpessicius ("Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină/ Deasupra-mi crengi de arbori se întind") în felul următor: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra noaptea... arbori ce întind". (La o privire mai atentă a manuscrisului aș propune altă lecțiune: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra-mi noaptea de arbori ce întind/ Crengi, în flori de umbră" etc. Versul al treilea se leagă, gramadical, de primele două în lecțiunea mea în alt mod decît la Perpessicius și Creția). Terțina
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
La o privire mai atentă a manuscrisului aș propune altă lecțiune: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra-mi noaptea de arbori ce întind/ Crengi, în flori de umbră" etc. Versul al treilea se leagă, gramadical, de primele două în lecțiunea mea în alt mod decît la Perpessicius și Creția). Terțina finală nu comportă nici o diferență în cele două variante. Dar în prima terțină există o diferență majoră care, ea, se cuvine cercetată mai îndeaproape. Mai exact e vorba de o
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
Necesitatea stringenta a unor instrumente de lucru în activitatea didactica îl determină pe G.L. Frollo să se dedice realizării acestora și astfel tipărește, cu largul sprijin material al Municipalității din Brăila, la scurt timp una după cealaltă, primele sale lucrări: Lecțiuni de Limbă și Literatura Italiană (Brăila, 1868), Vocabular italiano-român, francezo-român și româno-italiano-francez, (Pesta, 1868-1869) și Limba română și dialectele italiene (Brăila, 1869). Transferarea la București reprezintă începutul unei noi etape în viață și activitatea lui Frollo, etapă marcată în mod
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
lor socială. La scurtă vreme de la sosirea sa în România și de la institutionalziarea poziției sale în cadrul Gimnaziului Real din Brăila, Frollo a dat curs necesității de a oferi elevilor săi, si nu numai lor, un manual, concepînd și realizînd lucrarea Lecțiuni de Limbă și Literatura Italiană (Cursul I. Elemente de Gramatică: Lecturi și traductiuni), care pînă în 1895 a cunoscut nu mai puțin de patru ediții. Intențiile erau destul de ambițioase și autorul și-a dat seama de acest lucru, renunțînd la
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
în viață drumul pe care-l urmez, trecutul acesta mi-a inundat subconștientul, mi-a tulburat somnul, mi-a populat mai ales visele, în care mă revedeam copil, în anii de școală, torturat de grija unei teme nefăcute, a unei lecțiuni neștiute sau a altor datorii neglijate, "scos la lecție", nevoit să recunosc că "n-am preparat...", mustrat cu rece asprime, rușinat, umilit... Când mă trezeam din coșmarurile aceste, inima mea bătea cu putere și fruntea mi-era rece. Și ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de războaie și de crime. Adevăratul spirit al istoriei, adevărata ei importanță, printre celelalte discipline ale cunoștinței, sunt lucruri pe care nu le-am înțeles decât târziu, mult mai târziu. Cu ce emoție îmi aduc însă și acum aminte de lecțiunea bătrânului nostru profesor de istorie, Brandea (adică Brânză), în care acesta ne-a evocat moartea lui Caton! Brandea avea o elocință greoaie; fraza lui se construia încet și penibil, ajutată de o mimică expresivă, în care gestul preceda întotdeauna cuvântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
au exercitat-o asupra minței și asupra sufletului nostru vechile metode părăsite. Contactul nostru cu vechea cultură greco-romană, cu gândirea antică și cu literatura ei, în special, nu s-a mărginit în multe cazuri, nu în toate bine înțeles la lecțiunile și traducerile din clasă, la studiul etimologiei, al sintaxei, al prozodiei, al evoluțiunei limbilor și al istoriei literare. El a trecut mai departe; și cu ajutorul disciplinei școlare am ajuns să avem în fine revelația miracolului antic, să prețuim tezaurele sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
locali din Loghaz, Kohistan etc. au fost invitați a veni acolo spre același scop. După ce s-au convins afgani[i] în decurs de o lună despre inutilitatea rezistinței lor, generalul Roberts a fost atât de înțelept că a așteptat până ce lecțiunea și-a produs fructele. El a încetat cu operațiunile militare în sezonul cel nefavorabil, abținîndu-se de la orice negocieri și așteptând până ce afgani[i] singuri au venit să le înceapă. Discursul deputatului Hausner în care combate alianța austro-germană nu este bine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
face următoarea reflecție asupra articolului nostru din 9 martie: Organul dreptei, "Timpul", de la 9 curent, publică o revistă de o importanță și de o gravitate excepțională, căci conține niște aluziuni prea transparente la adresa capului statului și-și permite a da lecțiuni de constituționalism M. Sale Domnitorului. Pe urmă "Presa" se întreabă la ce se rezumă în realitate ideea fundamentală a autorului articolului nostru și tot dânsa răspunde: depărtarea de la putere a guvernului actual și înlocuirea lui prin opoziția de la "Timpul". În
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acele majorități, capului statului nu i-ar incumba decât un rol cu totul pasiv. Și, după ce pune astfel de teorii înainte, "Presa" ne impută nouă că "am fi făcut aluziuni prea transparente la adresa capului statului, permițîndu-ne chiar de a da lecțiuni de constituționalism M. Sale Domnitorului". Trop de zele, vom răspunde mai întîi, și daca aluziile au fost prea transparente, ele au încetat de a mai fi aluzii și în adevăr nu ascundem că articolul nostru conținea mai mult decât o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mijloace ilegale, o majoritate oarecare? Încheiem răspunsul nostru cu următoarea reflecțiune. Am declarat în programul nostru că sîntem în contra conspirațiunilor, în contra a orice act de violență, că voim sincer consolidarea monarhiei constituționale, că e departe de noi de-a da lecțiuni oricui; sîntem însă în drept a cere cooperarea factorilor statului, conform cu destinațiunea lor, ca cel puțin de-acum înainte să ne apropiem de adevăratele principii ale unui regim constituțional. [ 20 martie 1880] MODEL DE STIL Ne permitem a reproduce din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Bacău mai sânt Oameni de inimă. Apoi d-le Redactor, visez oare! când cetesc: Onorab. deputat Costake Radu... Desigur că visez.... Noi nu visăm defel, ci vedem după toate acestea că organul în față a început să dea și lecțiuni, deocamdată de limba franceză; până ce va învăța însuși pe cea romînă: "Gazeta de Bacău" în numărul ei din 13 corent abuzază de limba franceză. Pe pagina a 3-ia în colona a 3-ia, pentru a exprima revenirea celor răzlețiți zice: "on
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuia s-o facă acasă, la Bacău, iar nu să ia lumea-n cap, lovind fără milă în partide, turburând pacea Europei și a foiței, ba chiar făcîndu-ne să credem că sistemul solar se tăvălește nu știu unde! Apoi mai dă și lecțiuni strigând că: "on revient a ses moutons"! Aceasta este mai insultant decât chiar vestita "ubicuitate"! Dar destule exemple. Într-o polemică cu ziarul "Unirea" din Iași am spus că stilul roșu se distinge printr-un indisolubil amestec de viclenie și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știm noi despre ilustrul nostru prim-ministru cu apucături de mare cancelar crează-ni-se una. Ilustrul conte, care a participat cu aer melodramatic și cu figură sinistră la conspirația de la Opera comică și de la Ipodrom și care a urmat lecțiunile d-lui Allix asupra melcilor simpatici, nu e un om atât de primejdios pe cât se pare de departe. Mai depărtarea Apusului Europei, mai mulțimea de gazete cu strigătele totdeuna asurzitoare ale actualității, mai fonduri secrete și alte chițibușuri îi dau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
metafizică asupra relației noumen-fenomen, ci la modelul fizic al Universului pe care l-a propus Kant. Or, un asemenea model nu e de găsit în opera lui Schopenhauer, unde relația voință idei platoniciene reprezentare rămâne de domeniul metafizicii. Dintre numeroasele lecțiuni nu discutabile, ci categoric greșite ale operei lui Eminescu voi menționa doar una. Pe urmele lui G. Munteanu, Th. Codreanu face din afirmația lui Eminescu "antitezele sunt viața" dovada că poetul român e un precursor al logicii dinamice a contradictoriului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]