307 matches
-
crescut defel și justifică prin urmare corectitudinea și isteția politicei Canalului de Suez. Marchizul Hartington din contra critică atitudinea guvernului și crede că a pierdut cu totul cumpănirea unei politice mai înalte și că această discuție îi va servi de lecțiune, ca să nu să mai amestece în afacerile comerciale și bănești ale altor țări. În fine ministrul Disraeli apără guvernul și zice că opoziția nu face deosebire între aspectele politice ale unor afaceri comerciale și rezoanele unei politice mai înalte, el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
luptă pentru sau contra cu cei ce guvernează. Totdeauna însă este espresiunea opiniunei de care aparține. Altfel promite a nu fi a nimărui personal, ci numai al dreptului și legalității. [19 septembrie 1876] {EminescuOpIX 208} UNIVERSITATEA DIN CERNĂUȚI ["CATALOGUL DE LECȚIUNI... Catalogul de lecțiuni al acestei universități pentru semestrul de iarnă a. 1876 - 77 conține o dare de samă statistică asupra frecuenței din semestrul de vară trecut. Preste tot au fost înscriși 177 de auditori, dintre care 101 au vizitat facultatea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
contra cu cei ce guvernează. Totdeauna însă este espresiunea opiniunei de care aparține. Altfel promite a nu fi a nimărui personal, ci numai al dreptului și legalității. [19 septembrie 1876] {EminescuOpIX 208} UNIVERSITATEA DIN CERNĂUȚI ["CATALOGUL DE LECȚIUNI... Catalogul de lecțiuni al acestei universități pentru semestrul de iarnă a. 1876 - 77 conține o dare de samă statistică asupra frecuenței din semestrul de vară trecut. Preste tot au fost înscriși 177 de auditori, dintre care 101 au vizitat facultatea juridică, 38 cea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
gramaticale. D. Manliu, cunoscut în toată țara prin cursurile sale de etimologie și sintaxă românească, arătă în ședința finală modul în care ar trebui să fie introduși începătorii în studiul limbei materne și cum ar trebui legate și prezentate copiilor lecțiunile de gramatică. [29 septembrie 1876] UNIVERSITATEA DIN CERNĂUȚI ["PRIMIM DIN PARTEA... "] Primim din partea onor. Consulat c. r. austro-ungar din Iași următoarea adresă sub no. 6465: Conform cererei d-lui rectore Universității c. r. în Cernăuți, din 26 septembrie a. c., sub no
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
c. r. în Cernăuți, din 26 septembrie a. c., sub no. 2, am onoare a vă comunica pe lângă aceasta un esemplar despre ordinea prelecțiilor la acea Universitate, pentru semestru de iarnă 1876 - 1877, rugînduvă să binevoiți a face ca conținutul catalogului lecțiunilor să fie cunoscut, și că în Universitatea c. r. Frantz Iosef în Cernăuți se vor ținea prelegeri regulate asupra limbei și literaturei române, asupra Filologii compurative române și asupra dreptului civil francez. Primiți etc. Omenia omenie cere și cinstea cinste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu un pas cam grăbit, pe fața-i pală se citea veselia, dar observând bine puteai devina din când în când câte o umbră de melancolie ce-l prindea de minune, adăogind o barbă de un negru ebenin... George, luând lecțiuni de flaut de la părintele Mariei timp de vro trei ani, avu ocaziunea a vedea în fiecare zi pe Maria în ora fixată pentru lecțiunile sale. De aici se născu un atașament reciproc, încît în cele din urmă ceru mâna Mariei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de melancolie ce-l prindea de minune, adăogind o barbă de un negru ebenin... George, luând lecțiuni de flaut de la părintele Mariei timp de vro trei ani, avu ocaziunea a vedea în fiecare zi pe Maria în ora fixată pentru lecțiunile sale. De aici se născu un atașament reciproc, încît în cele din urmă ceru mâna Mariei de la părintele său, care nu i-o refuză; Rămâind ca hymenul să-i unească după întoarcerea lui George din străinătate, unde se ducea să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
române în perioada didacticilor lui Papadopol și Ilioasa. Din ceea ce prezintă Papadopol, înțelegem că prin predarea vocabularului, ca scop principal al programei, se înțelegea de fapt și predarea morfologiei, respectiv a formelor flexionare ale cuvintelor, rezultate în urma declinărilor, activitate numită „lecțiuni de cuvinte”. Lecțiunile de cuvinte erau lecții speciale unde se practicau însă memorări mecanice de „cuvinte și nuanțe”, „expresiuni și construcțiuni” (Papadopol, 1925: 21), scoase din context, ceea ce îi evocă autorului „dondăneala” evocată și de Creangă în Amintirile sale. Sprijinindu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
didacticilor lui Papadopol și Ilioasa. Din ceea ce prezintă Papadopol, înțelegem că prin predarea vocabularului, ca scop principal al programei, se înțelegea de fapt și predarea morfologiei, respectiv a formelor flexionare ale cuvintelor, rezultate în urma declinărilor, activitate numită „lecțiuni de cuvinte”. Lecțiunile de cuvinte erau lecții speciale unde se practicau însă memorări mecanice de „cuvinte și nuanțe”, „expresiuni și construcțiuni” (Papadopol, 1925: 21), scoase din context, ceea ce îi evocă autorului „dondăneala” evocată și de Creangă în Amintirile sale. Sprijinindu-se pe teoriile
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
scoase din context, ceea ce îi evocă autorului „dondăneala” evocată și de Creangă în Amintirile sale. Sprijinindu-se pe teoriile lui F. Collard și Adolf Mathias, Papadopol acceptă această activitate, considerând însă că trebuie „să se învețe cuvinte, dar nu în lecțiuni speciale, ci întâmplător”, iar din scop principal „lecțiunile de cuvinte„ să devină un scop secundar. Fl. Ilioasa nu tratează în mod special acest aspect. III. Programele analitice Informații și opinii privitoare la programa analitică în vigoare la acea dată se
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
evocată și de Creangă în Amintirile sale. Sprijinindu-se pe teoriile lui F. Collard și Adolf Mathias, Papadopol acceptă această activitate, considerând însă că trebuie „să se învețe cuvinte, dar nu în lecțiuni speciale, ci întâmplător”, iar din scop principal „lecțiunile de cuvinte„ să devină un scop secundar. Fl. Ilioasa nu tratează în mod special acest aspect. III. Programele analitice Informații și opinii privitoare la programa analitică în vigoare la acea dată se găsesc passim în lucrarea lui Papadopol, și toate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
abandonată nici privind acest subiect, Papadopol discutând inițial de „scopul exercițiilor scrise”, care sînt detaliate astfel: „învățarea ortografiei, a punctuației, formarea stilului, deprinderea cu ideea de compoziție, deprinderea cu ideea de sinteză, cu cea de analiză, prelucrarea materialelor și controlul lecțiunilor” (Papadopol,1925: 95-96). Remarcăm atât surprinderea caracterului sincretic și polifuncțional al acestui tip de activitate, surprins pertinent de Papadopol și faptul că aceste scopuri subordonează în opinia acestuia și tipurile de exerciții de scriere clasificate astfel: „exerciții de reproducere exactă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fi pronunțat), „vizuale” sau „grafice” (dacă a mai fost scris). Predarea ortografiei este sistematizată ca tematică, conform prevederilor programei, astfel: „în total vom avea de predat 20 de chestiuni mari, adică 12 de ortografie și 8 de punctuație - în 15 lecțiuni de o oră și anume: primele 8 lecțiuni vor fi luate din cele 10 ale clasei I-a, următoarele 4 din cele 5 ale clasei a II-a, în fine 2 din cele 3 ale clasei a III-a și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fost scris). Predarea ortografiei este sistematizată ca tematică, conform prevederilor programei, astfel: „în total vom avea de predat 20 de chestiuni mari, adică 12 de ortografie și 8 de punctuație - în 15 lecțiuni de o oră și anume: primele 8 lecțiuni vor fi luate din cele 10 ale clasei I-a, următoarele 4 din cele 5 ale clasei a II-a, în fine 2 din cele 3 ale clasei a III-a și una din cele 2 ale clasei a IV
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sistematizată” (Papadopol, 1925: 159), care constă atît în „observațiuni unitare, explicate și definitive asupra bucăților din manual, dar și prin analize literare complete.” (Papadopol, 1925: 159). Papadopol face însă precizarea că „acest ultim procedeu va fi sau numai întroducător (prima lecțiune privitoare la un dispărțămînt literar) sau numai recapitulativ). Fără a numi însă principiul concentric de organizare a conținuturilor, Papadopol îl recomandă intuitiv: „unele noțiuni, odată câștigate, vor fi aplicate, mai departe, în fiecare bucată, căutîndu-se în felul acesta, să se
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
activităților complementare momentului: „pregătirea va consta dintr-o cetire a bucății, o fixare a ideilor ei și a planului general, o corectarea a greșelilor menționate și nemenționate în erată, o însemnare a greutăților lexice, stilistice și gramaticale, o formulare a lecțiunilor și temelor ce vom face pe baza ei etc.” (Papadopol, 1925: 132). Fl. Ilioasa alocă un spațiu special și mai larg acestui aspect în capitolul VII, intitulat „momentele psihologice ale unei lecții de limba română” (Fl. Ilioasa, 1939: 26-31). Criteriul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1] LATEȘ, BEATRICEA, Povățuitor pentru învățarea cetirii și scrierii, Ploiești, Progresul, 1898. 1899 [1] IONESCU-GION, G.I., Povățuitor la cartea de cetire pentru clasa a 3-a primară, București, Steinberg, 1899. 1900 [1] POPPESCU, DIMITRIE, Pentru exposiția universală din Paris, 1900, Lecțiuni din gramatică, conform programei analitice în vigoare, pentru clasa IV urbană de..., Institutor și Director școalei primare urbană, din Medgidie, județul Constanța, România 1902 [1] VLAHUȚĂ, AL.; COȘBUC, G., Carte de citire pentru școlile secundare și profesionale, 1902. 1903 [1
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fete, ediția a VI, București, Editura librăriei Socec, și co., 1920. [2] COSTESCU, Gh. N., Metodica limbii române, ed a 2 a, București, 1920. 1922 [1] NICOLAIDE, ELISA-ANGELA, Metoda activă pentru învățarea limbii române în familie și grădini de copii. Lecțiuni practice de exerciții de vorbire, de educația simțurilor și de dezvoltarea spiritului de observațiune, București, Cartea Românească, 1922. 1923 [1] CIORĂNESCU, ION, Abecedar pentru cei trecuți de vârsta școlii primare de..., învățător. Lucrare premiată întâia și tipărită de Casa școalelor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
străine, la comparații cu secvențe similare din marii poeți germani. Demonstrația se desfășoară pe fondul unor considerații avântate, chiar lirice, asupra valorii creației eminesciene, însoțite de repetate reproșuri la adresa editorilor care nu au respectat voința autorului și spiritul poeziei, făcând lecțiuni sau modificări care uneori conduc la nonsensuri ori la alterări ale eufoniei. O simbioză între cercetarea istorico-literară și munca de editare la T. are ca rezultat seria Studii și documente literare (I-XIII, 1931-1946), adevărat tezaur al culturii române. „Ceea ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
pentru viitoarele școli ce se vor înființa: sănătatea, munca și producția în localitate, viața socială cetățenească, viața morală și spirituală. Iar ca metode de lucru, gruparea lucrărilor (îndeosebi practice) pe „centre de interes”, înlăturându-se „forma discursivă și pasivă a lecțiunilor” și stimulându-se dialogul, cooperarea. Chemarea școlii populare superioare este aceea de a deveni „un adevărat centru de cultură a poporului din regiunea respectivă”; către acest centru al vieții sociale „vor merge convergent” și vor pleca apoi „puteri și raze
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
traducere coordonată de Vasile Boari și Raluca Mărincean, Editura Polirom, Iași, 2006. Sher, George, Moral philosophy. Selected Readings, Harcourt Brace Jovanovich Publishers, Orlando, Florida, 1987. Socaciu, Emanuel-Mihai (editor), Filosofia politică a lui Thomas Hobbes, Editura Polirom, Iași, 2001. Speranția, Eugeniu, Lecțiuni de enciclopedie juridică, Editura Cartea Românească, Cluj, 1936. Spinoza, Benedict, Etica. Demonstrată după metoda geometrică și împărțită în cinci părți, Editura Antet, Filipeștii de Târg, Prahova, s.d. Stancu, Radu, Norma juridică, Editura Tempus, București, 2002. Stătescu, C., Bârsan, C., Drept
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
p. 228. 160 Ibidem, pp. 228-229. 161 C. Thomasius, Fundamenta iuris naturae et gentium (Fundamente ale dreptului natural și al popoarelor), Halle, 1705, I, IV, 87-90, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 229. 162 Ibidem. 163 Ibidem. 164 E. Speranția, Lecțiuni de enciclopedie juridică, Editura Cartea Românească, Cluj, 1936, p. 180. 165 Christian Wolff, Etica, 12-16, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 572. 166 P. A. Georgescu, Filosofia dreptului în contextul actualității, Editura Univ. Titu Maiorescu, București, 2001, p. 110. 167 Șt.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la Ieremia, care cuprinde și cartea lui Baruh și Plîngerile, păstrat în cea mai mare parte și într-un Catenar despre profetul Ieremia; structura originară a acestui comentariu consta în folosirea Septuagintei ca text de bază, pe margine fiind adăugate lecțiuni extrase din alte traduceri în grecește; fiecare capitol era precedat de un scurt rezumat și, de asemenea, erau inserate explicații cu caracter lexical ce puneau în lumină semnificația literală și alegorică a pasajului. Compilatorul care a alcătuit catenarul a omis
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
iazygii din pusta Tisei încă de demult [...]12. În context, evaluând cu obiectivitate insuficiența argumentelor necesare unei demonstrații convingătoare, autorul Geticii evită să se pronunțe asupra identității regelui sarmat aliat cu Decebal, ipoteticul Sardonius propus de Tocilescu pe baza controversatei lecțiuni a lui Sextus Aurelius Victor (Decibalo rege ac Sardonios, sau Sardonios, Sacorum rex, la Tomaschek) sau îndepărtatul Pharzoios, propus de unii istorici străini.13 Anumite ezitări sunt vizibile și în privința desemnării exacte a grupurilor sarmatice implicate în conflictele cu romanii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
sta cetatea a lui Eminescu. Ariel: „Poposesc din floare-n floare, / Ca albina! Cat scăpare / De-aud striga, în cicoare; / Și, pe lilieci călare, / Urmez vara călătoare! / Ce bine e sub ramura-nflorită! / M-așteaptă-o viață atât de fericită!“ Sau, în lecțiunea, poate preferabilă, a lui Theobald: Where the bee sucks, there suck I, / In a cowslip’s bell I lie, / There I crauch. When owls do cry / On the bat’s back I do fly / After sunset merrily. Merrily, merrily shall
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]