173 matches
-
dus la el rugându-l să vină și să ia parte la masa obșteasca. * * * Se spunea iarăși despre același arhiepiscop Teodot, că era așa de blând și de smerit, încât odată fiind în călătorie cu un cleric, el mergea în lectica, iar clericul pe cal. Și a spus arhiepiscopul clericului: - Să împărțim lungimea drumului și vom face cu schimbul călătoria noastră. Clericul însă, n-a vrut să facă aceasta, căci spunea că este o insultă pentru patriarh că el să meargă
LIVADA DUHOVNICEASCA (11) de ION UNTARU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379899400.html [Corola-blog/BlogPost/365094_a_366423]
-
clericul pe cal. Și a spus arhiepiscopul clericului: - Să împărțim lungimea drumului și vom face cu schimbul călătoria noastră. Clericul însă, n-a vrut să facă aceasta, căci spunea că este o insultă pentru patriarh că el să meargă în lectica, iar patriarhul pe cal. Dumnezeiescul Teodot n-a încuviințat, ci l-a silit pe cleric să facă așa, convingandu-l că nu-I nici o insultă pentru el. Link: http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă
LIVADA DUHOVNICEASCA (11) de ION UNTARU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379899400.html [Corola-blog/BlogPost/365094_a_366423]
-
curge pe spinări la vale - dar botniți a pus Caligula câinilor săi să nu-i latre, absurzi, poezia din gând - a uitat și de boală ce-l roade profund, și e trist că toți zeii sunt teferi și răi - în lectica-i roșie trece-n revista oștirea și-i ceartă chiar și pe cei mai viteji generali că nu-i sunt, în Artă, asemeni, Egali, și se pierd, înainte de lupte, cu firea - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în patria Eudomoniei moșnegii se plậng ca li-s
ELOGIU SANDALELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_sandalelor.html [Corola-blog/BlogPost/366893_a_368222]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DESTINUL CA UN ZID Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Sclavii de la lectică știau dialectică ------------ Cu motiv, fără motiv Te iubesc singurătate Ca orfanul adoptiv Exilat într-o cetate Mi-ai stat lumii împotrivă Neputând să treacă peste Zurbagiii câte creste Surpă mersul în derivă; Te privesc cu duioșie Din chilia mea stingher
DESTINUL CA UN ZID de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_ca_un_zid_ion_untaru_1326705455.html [Corola-blog/BlogPost/362107_a_363436]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DESTINUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sclavii de la lectică știau dialectică ------------ Cu motiv, fără motiv Te iubesc singurătate Ca orfanul adoptiv Exilat într-o cetate Mi-ai stat lumii împotrivă Neputând să treacă peste Zurbagiii câte creste Surpă mersul în derivă; Te privesc cu duioșie Din chilia mea stingher
DESTINUL de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Destinul.html [Corola-blog/BlogPost/359489_a_360818]
-
fi ele curate dar sunt de crocodil Iubito vine noaptea o să intrăm în beznă Legați neverosimil cu un inel la gleznă Se cerne printre nori lumina în cetate Imperiile lumii le vom purta în spate Cezarul când se simte în lectică cezar Privirile spre care să ridicăm mai rar Dar uite fericirea se vinde la tarabe În pliculețe albe cu litere arabe În care se închide o moarte la scadență Murim de sărăcia numită opulență Potcoavele-s de aur în rest
IUBITO, VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Iubito_vine_noaptea_ion_untaru_1360207910.html [Corola-blog/BlogPost/351753_a_353082]
-
Acasă > Versuri > Iubire > TRECERE Autor: Nicoleta Milea Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului TRECERE Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În simfonia Firului de iarbă, Astăzi este mâine, Mâinele cerului Furișat în umbră viorilor târzii! Pe-serat, Numai filele
TRECERE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Trecere.html [Corola-blog/BlogPost/341419_a_342748]
-
roman Lucullus era amețit. Se retrăgea. Straja palatului se sprijinea când de zid, când în suliți, schimbânduși greutatea trupului de pe un picior pe altul, când ultimul grup de invitați era purtați pe brațe de sclavi spre a fi așezat în lectică. Cea mai bogată din ele era a lui Perigeu, care-și câștigase averea prin grija lui Eros și a nobilelor sale însușiri. Scria ode împăraților și mai ales victimelor sale din ultima vreme. Avea un chip ales și o pană
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
din părțile Donarisului, cu pielea mai albă decât cretanele și părul mai presus de al altor ființe. Inima în piept îi ardea și din când în când, fără ca să-l audă cineva, slobozea câte un geamăt. Sclavii îl urcară în lectică, crezându-l bolnav, dar se bucurară când Perigeu strigă cu glas tare, s-audă toți cei ce ieșiră odată cu dânsul. Prieteni, fiți astă seară oaspeții mei, apoi venindu-i brusc o altă idee, adăugă surâzând fericit: Dar mai înainte de a
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
în tine asemenea dorinți, trebuie să fie mândră de atenția ce i-o acorzi. De aceea, fără să știu de numele ei, dă tu însuți poruncă să-ți fie adusă oricând dorești. Aș vrea s-o iau cu mine în lectică. A ta este, și fie ca dorul acesta să-ți îmbogățească strunele sufletului tău, atât de drag mie și lumilor romane. Deci mergeți acum fără mine și fericițil pe Perigen pentru leacul ce el însuși și l-a găsit. Prin
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
Mică. În Emesa a fost aparent încă în viață și în stare bună de sănătate. După Emesa, personalul lui Numerian, inclusiv prefectul Aper, a raportat că Numerian suferă de o inflamație a ochilor și a trebuit să călătorească într-un lectica închis. Cand armata a ajuns în Bitinia, o parte din soldații Numerian au simțit un miros asemănător unui cadavru în descompunere care provin din lectica, au deschis perdele sale și au constatat că Numerian era mort. Aper a rupt oficial
Numerian () [Corola-website/Science/321700_a_323029]
-
că Numerian suferă de o inflamație a ochilor și a trebuit să călătorească într-un lectica închis. Cand armata a ajuns în Bitinia, o parte din soldații Numerian au simțit un miros asemănător unui cadavru în descompunere care provin din lectica, au deschis perdele sale și au constatat că Numerian era mort. Aper a rupt oficial vestea morții lui Numerian în Nicomidia în noiembrie 284. Generalii și tribunii lui Numerian au numit un consiliu de succesiune și l-au ales că
Numerian () [Corola-website/Science/321700_a_323029]
-
olăritul, țesutul se dezvoltă. Meșteșugarii se grupau în asociații profesionale numite collegia, cel mai cunoscut fiind colegiul făurarilor-collegium fabrum, din care făceau parte dulgherii, olarii și zidarii. Mai erau colegii de aurari, postăvari, lemnari, pietrari, corăbieri, plutași și purtători de lectica. Membrii unor colegii aveau rol de pompieri în orașe, fiind împărțiți în decurii și organizați în colegii de tip paramilitar. Centre importante erau și așezările rurale, ca Micia unde era prelucrata piatră, Cristești-centru de olărit. Erau des întâlnite cărămidăriile și
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Mitsunari a decis singura opțiune a fost de a fi asasinat. Cand generalii Tokugawa de top din învățat a planului, a decis să elimine Mitsunari, așa că a trebuit să fugă deghizat că o femeie Castelul Osaka și încărcat într-o lectica. Surprinzător Mitsunari a decis să caute ajutor și protecție direct la Tokugawa, care au acceptat să primească o ca pe un oaspete Fushimi Castelul, unde a rămas până în primăvara anului 1599 când Tokugawa a cerut să se întoarcă la castelul
Bătălia de la Sekigahara () [Corola-website/Science/317351_a_318680]
-
introvertit și mult prea complexat de propriul fizic. Capitolul al doilea plonjează de-a dreptul într-un infern suprarealist: protagonistul se urcă în spatele unui prieten și îl călărește cu sălbăticie, apoi întâlnește un om gras din Orient, transportat într-o lectică, care îi relatează povestea stranie a unui « suplicant ». Kafka îi arată abia în 1905 lui Max Brod noua sa povestire, iar acesta se arată încântat, crezând că descifrează în ea sămânța geniului. Brod îl îndeamnă în mod continuu pe prietenul
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
bătălie, apoi a tăiat cu mâna lui carnea pe care doctorii ezitau să o înlăture - fără să arate că a suferit tot timpul intervenției. Curând a făcut febră și ajunsese în pragul morții. Deși nu a murit, trebuia dus în lectică și nu putea supraveghea desfășurarea bătăliei. Cu toate acestea, la 28 iunie 1709, la ora 4:00, a ordonat asaltul împotriva orașului. Acțiunea s-a încheiat cu un dezastru. Invidioși unii pe altii, comandanții lui nu își comunicau limpede intențiile
Carol al XII-lea al Suediei () [Corola-website/Science/318133_a_319462]
-
comandanții lui nu își comunicau limpede intențiile. Fără geniul călăuzitor al regelui, s-a ajuns la haos când puterea de foc superioară a rușilor a lovit infanteria suedeză. În îmbulzeală au murit 21 dintre cei 24 de oameni care purtau lectica lui Carol. Până la sfîrșitul zilei, jumătate din armata lui era ucisă, rănită sau luată in captivitate. Deprimat, probabil din nou cu febră, Carol a acceptat tăcut să fie scos cu lectica de pe câmpul de bătălie. Urmărit cu îndârjire de către ruși
Carol al XII-lea al Suediei () [Corola-website/Science/318133_a_319462]
-
murit 21 dintre cei 24 de oameni care purtau lectica lui Carol. Până la sfîrșitul zilei, jumătate din armata lui era ucisă, rănită sau luată in captivitate. Deprimat, probabil din nou cu febră, Carol a acceptat tăcut să fie scos cu lectica de pe câmpul de bătălie. Urmărit cu îndârjire de către ruși, abia a reușit să scape trecând fluviul Nipru și străbătând stepa de-a lungul Bugului și apoi să ajungă într-un teritoriu de la periferia Imperiului Otoman. Prin această victorie, Rusia a
Carol al XII-lea al Suediei () [Corola-website/Science/318133_a_319462]
-
căruțe, nici cai. Tot ceea ce nu puteau să ducă oamenii sau măgarii era încărcat pe niște sănii, care alunecau ușor pe jos, mai ales dacă erau precedate de cineva însărcinat să stropească drumul înaintea lor. Bogații se deplasau deseori în lectici, purtate pe umerii a patru sau mai multi bărbați; aceștia țineau în mână și câte un baston lung, pe care îl agitau cu multă gravitate în timpul mersului. Femeile nu purtau niciodată văl, și erau libere să-și vadă de treburile
Prima Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/302984_a_304313]
-
1725-1727. Trei din cei cinci îngeri susțin o sferă ce simbolizează un cer senin decorat cu cinci stele. Pe sferă se află statuia Sf. Ioan Nepomuk. Sculptura a fost realizată de Řehoř Theny. El a executat, de asemenea, basoreliefurile de pe lectica statuii de pelerinaj din argint a Sfântului Ioan Nepomuk din anul 1729, operă a aurarului praghez Jan Diesbach. Din păcate această statuie a dispărut după anul 1784. Alegerea de a contacta sculptori apropiați de Matthias Braun s-a datorat faptului
Biserica de pelerinaj Sfântul Ioan Nepomuk () [Corola-website/Science/327024_a_328353]
-
sub aripi, se potrivea caracterului Eleonorei: maternă, dar mândră. Florentinii nu au iubit-o în mod particular deoarece era socotită trufașă, nefiind obișnuiți cu mândria curții spaniole. Nu se deplasa niciodată pe jos prin oraș, ci călare sau într-o lectică îmbrăcată în satin verde în interior și în catifea de aceeași culoare în exterior. Acolo stătea în spatele perdelelor, fără să se facă văzută, mereu ascunsă privirilor, deci inaccesibilă. Totuși în timp a câștigat o mare influență în Florența, iar prin
Eleonora de Toledo () [Corola-website/Science/322608_a_323937]
-
un stat major ciudat, într-adevăr. Nici unul dintre cei doi generali principali ai săi, pe care-i prețuia ca pe o pereche de nestemate strălucitoare, nu stătea bine cu sănătatea. Unul era bolnav cronic; celălalt trebuia să dirijeze luptele din lectică. Dar ajutorul considerabil pe care acei doi oameni i-l dădeau lui Hideyoshi le depășea bogăția de resurse. Ori de câte ori le privea figurile tragice, nu putea să nu fie mișcat până la lacrimi de niște emoții sublime. În acele momente, statul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
lumii întregi și mai multe nu. Astfel își încuraja Goto oamenii, când văzi doi-trei soldați alergând spre castel. Aceștia îl informară grăbiți că generalul inamic care-și anunțase vizita ajunsese la palisada din josul pantei. Kanbei sosi, purtat într-o lectică. Litiera era ușoară, făcută din lemn, paie și bambus. Nu avea acoperiș, iar panourile laterale-i erau joase. Învățase să-și agite spada lungă din lectică, în timpul bătăliei, când se lupta cu inamicul. În seara aceea, însă, venise ca emisar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
-și anunțase vizita ajunsese la palisada din josul pantei. Kanbei sosi, purtat într-o lectică. Litiera era ușoară, făcută din lemn, paie și bambus. Nu avea acoperiș, iar panourile laterale-i erau joase. Învățase să-și agite spada lungă din lectică, în timpul bătăliei, când se lupta cu inamicul. În seara aceea, însă, venise ca emisar de pace. Peste roba de culoare galben-deschisă, Kanbei purta o armură cusută cu fir verde pal și o manta albă cu broderie argintie. Noroc că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
se soldați îmbulzindu-se laolaltă. De fiecare dată când valul de oameni se înălța și se rostogolea, lucirile lăncilor îi străpungeau ochii. — Îmi pare rău că te deranjez, îi spuse Kanbei omului care strigase. Sunt invalid, așa că am venit cu lectica Te rog, scuză-mi lipsa de politețe. Cu această scuză, se întoarse și-i vorbi fiului său, Shojumaru, singurul aghiotant care-l însoțise, ordonându-i: — Pornește în fața mea. — Am înțeles. Ocolind litiera tatălui său, Shojumaru intră drept printre lăncile inamicilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]