8,145 matches
-
Foster este șeful catedrei de Umanistică și Științe Sociale din cadrul Imperatore School of Sciences and Arts, la Stevens Institute of Technology. Totodată este visiting professor la Drew University Graduate Faculty, și a fost visiting professor la Drew University (Istanbul), precum și lector cu bursă Fulbright la Haceteppe University din Ankara și la Universitatea din Istanbul. Este codirector al programului de schimburi culturale ruso-american, obținând diverse premii și distincții acordate de Columbia University. A participat la Ediția a IV-a a Festivalului Zile
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
jumătate și sunt tentați să copieze. Juriul arată jumătatea neînțeleasa, adică “nu faceți așa”. Așa cum și Bucurenci lasă mereu la vedere și mesajele unor insistenți și incorigibili “Gica-contra”. Juriul s-a uitat prea mult la TV și pare deja excedat. @lector said: “Trăim într-o țară în care ne considerăm fiecare sănătoși și deștepți” Înțeleg că ți-ai dat doctoratul în psihologia românului și ai avut ca subiecți 22 milioane de cetățeni? Altfel mi-e greu să cred cum justifici astfel
Olimpiadele schizofrenizarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82988_a_84313]
-
o dilemă între sprijinirea - implicită - a corporațiilor prin CSR și denunțarea relelor inerente ordinii capitaliste (cu toții încă ținem minte valva cu aromă marxista provocată de dragoș chiar pe acest blog). și dragoș, nu cred că ar trebui să o ocolești. @lector 1.Și eu te-am ghicit: nu prea sesizezi ironiile! Eu doar i-am reamintit lui DB că profesiunea lui de credință afirmata și rasafirmata(marxismul),este în pericol! I-am atras atenția că atunci cînd, de dimineață, te bați
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
căzut și proiectul communist (și societatea socialistă a fost corporatistă). Autoironia cu ideile puține și fixe am sesizat-o. Mersi de avertisment. Mie îmi place alt slogan: mai bine să ai idei multe și interesante, decît puține și răsuflate. Pt lector: idei ‘multe și interesante’?! Wishful thinking! Oricum, stanga nu se mai poziționează decat qua veșnic antagonist al capitalismului transformat în sac de box. Și, qua ‘sac de box’, rezistă bine, în schimb stanga riscă să obosească (eu zic că deja
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
de box’, rezistă bine, în schimb stanga riscă să obosească (eu zic că deja a obosit)... Morală? Mai bine o idee singură și ‘multă’ (adică puternică) decît una derivată și vagă, care nu e decat pagubă colaterala a pragmatismului triumfator @lector La rigoare,corporatismul și socialismul aveau prea puține lucruri în comun (Rigoarea și analogia forțată nu prea merg).Corporația presupunea existența de facto a patronatelor, care în socialism, nu existau.Termenul de neocorporatism care ar defini implicarea socială a firmelor
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
să ne demonstrăm nouă înșine că există... Dubito ergo cogito... E un soi de juisare cognitivă, nu? Și apropos Salve Bucurenciule, îmi aduc aminte de tine din Liceu. Ăla cu buturuga, biți și mesaje porcoase prin băi. Pt Nora, Codruț, Lector. Nora - Mulțumesc că ai mutat postarea mea anterioară la rubrică potrivită. Codruț - Tu spui: ““Lovitură de credibilitate pe care a incasat-o Mona Musca, aproape a făcut zdrențe ideea că femeile au ce căuta în politica” zice bricoleurul nostru de
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
discurs la limita politicului. După Dragoș, e “politic corect” să fi și moral și civilizat în ale “jocului politic”. Eh! o boală a “copilăriei” personalității publice ! Chestia asta se văzu’ din întrebarea privind raportarea să la Giurgiu, telespectator și TVRisti. @ lector Mersi,o iau că pe un alibi împotriva acuzațiilor de misoginism. Pe de altă parte, recursul la argumente psihologice pt a explica nevoia de femei a politicii, mi se pare,în contextul de față, neadecvat sau chiar regresiv. E ca si cum
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
demersul tău Dragoș. Discuția era între el și soție...plus hai să nu comentam tonul întrebărilor puse de țipă de la Antenă...care, k toți anteniștii, îl afară că îl pupă-n c*r pe Voiculescu nu fac altceva... comentariul lui “lector” e foarte pertinent. sau poate nici unul dintre voi nu vorbește urât în privat, când e nervos?! până una alta “țigan” NU este un comentariu rasist. și nici “păsărica” un comentariu misogin. împuțita este situația creată de această “jurnalistă” - cu ghilimele
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
o postare, pe aceeași temă, aceea a PC. Bag de seamă că ești alergic la chestii d-astea. Oh well, cred că de-acuma te las să te branduiesti singur. Sper că mesajul asta tot la coșul de gunoi ajunge. @ lector, si nu numai NU știu ce spune DEX-ul, dar dacă spune ce ai scris tu, e greșit. Toate dicționarele serioase - în primul rând din spațiul anglo-saxon - pun semn de egalitate între gipsy and romă. Limba este denumită romany. Termenul de gipsy
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
Din 1986, de când a început să funcționeze Catedra de limbă și literatură română (încredințată celui care scrie aceste rânduri, acum profesor emerit) și până astăzi, când prof. Teresa Ferro, o distinsă românistă (it. romenista) o conduce cu competență, secondată de lector Celestina Fanella, studiile privind limba, cultura și istoria românilor au cunoscut o dezvoltare deosebită. De mai multă vreme, Universitatea din Udine, prin Departamentul de limbi germanice și romanice (director: prof. Maria Amelia d'Aronco) și prin Catedra de limba și
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
fără îndoială o realizare însemnată pentru că ceea ce a fost într-adevăr o îmbucurătoare noutate față de întîlnirile științifice precedente a fost prezența la lucrări a foștilor studenți ai cursurilor Catedrei de limbă și literatură română. Unii dintre ei predau astăzi, ca lectori asociați de limbă italiană în Universitățile din România (Alessandro Zuliani la Oradea, Daniele Panttaleone la Timișoara), alții au devenit colaboratori ai Catedrei și traducători (Laura Miani, Adriana Job, Raffaella Tuan). Comunicările prezentate de tinerii româniști italieni din Udine s-au
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
Micaela Ghițescu Autor al unei Istorii a lecturii recent apărute în traducere portugheză, Alberto Manguel, canadian de 54 de ani, fluent în spaniolă, scriitor de limbă engleză, stabilit într-un mic sat din Franța, a fost, un timp, lectorul unui orb celebru - Jorge Luis Borges -, împrejurare în care acest "cel mai important cititor al epocii noastre" l-a învățat și pe el să citească. Întâlnirea sa cu Borges este un capitol fascinant, nu numai al istoriei sale personale, ci
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
care să ne dea cheia universului. Sigur că n-am reușit încă. Dar faptul că ceva este imposibil nu ne împiedică să încercăm. De ce să nu întreprindem o aventură imposibilă? Ar fi chiar mult mai glorios. Î.: Cum ați devenit lectorul lui Borges mult mai înainte de a fi devenit un cititor al lui Borges? R.: Borges a orbit pe la 50 de ani. Începuse deja să-și piardă vederea de pe la 30, dar când eu lucram, la Buenos Aires, într-o librărie cu cărți
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
o nouă literatură, aceea pe care noi o gustăm azi în primul rînd: M-am trezit evocînd figura acestui bătrîn pe care-l uitasem de mult. Atunci însă, privindu-l cu strachina între genunchi, cercetam deja, cu un instinct de lector precizat de o experiență de un deceniu - fusesem o cititoare precoce -, șansele acestui om de a deveni destin literar și nu-i descopeream nici una. Mi-ar fi fost imposibil să umplu cu dinți acea gură veștedă, să-i dau surîsul
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
sfîrșitul romanului, cînd personajele și întîmplările încep să se amestece, chiar necontrolat. Ca și în Pont des Arts, ca și în Hotel Europa, Țepeneag urmează o rețetă sigură - aceea a descrierii intimității unui individ, a autorului povestitor. Acesta are un lector, chiar partenera sa de viață, care sancționează, necruțător de multe ori, romanul la care scrie. O punere în abis "limpede ca cristalul", fără prea multe subtilități, în manieră Gide, Falsificatorii de bani. Este și unul din minusurile acestor romane - deconspirarea
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
Cornelia Ștefănescu Numisem în cronica anterioară Două decenii de scris zilnic, ediție monumentală, asocierea dintre practica de lector pasionat a lui E. Lovinescu, în formula proprie a "agendelor literare", și suflul viu, cu totul special, al abordării acestora în "note". Fusese raționament exterior, dedus din sutele de pagini ale fiecăruia din cele cinci volume E. Lovinescu. Sburătorul. "Agende
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
presupun că pentru dvs. creația are întâietate. Ce importanță are critica literară pentru romancierul Peter Ackroyd? Nu mă consider critic în sensul cunoscut și acceptat. în biografia lui Eliot am încercat să surprind individul în stilul prozei mele - oferind astfel lectorului receptiv un mijloc de a descifra natura exactă a scrierilor lui. Cu ce începeți, când vă apucați de un roman? O stare de spirit sau o istorie? Vă planificați incidentele? întotdeauna am mai întâi istoria, dar cu greu se poate
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
Pentru dvs. moartea nu e ca pentru ceilalți, un somn, ci un dulce mister, un mod de a fi, nu un incident implacabil. Există o viață în moarte, o viață după moarte, viața și moartea se împletesc. îl învățați pe lector curajul de a vedea dincolo. Lecția lui Peter Ackroyd este trecerea hotarului, trecerea tuturor hotarelor. E acesta un mesaj premeditat, ori e doar vorba de o înclinare firească sensibilității dvs.? Intenționați să călăuziți sensibilitatea lectorului ori îi lăsați libertatea să
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
se împletesc. îl învățați pe lector curajul de a vedea dincolo. Lecția lui Peter Ackroyd este trecerea hotarului, trecerea tuturor hotarelor. E acesta un mesaj premeditat, ori e doar vorba de o înclinare firească sensibilității dvs.? Intenționați să călăuziți sensibilitatea lectorului ori îi lăsați libertatea să simtă ce poftește? în ce măsură sunteți conștient sau vă planificați când scrieți cum să intrați în viața interioară a lectorului? Nu am un mesaj ca atare - nimic identificabil, doar ceea ce implică experiența lecturii, care diferă desigur
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
mesaj premeditat, ori e doar vorba de o înclinare firească sensibilității dvs.? Intenționați să călăuziți sensibilitatea lectorului ori îi lăsați libertatea să simtă ce poftește? în ce măsură sunteți conștient sau vă planificați când scrieți cum să intrați în viața interioară a lectorului? Nu am un mesaj ca atare - nimic identificabil, doar ceea ce implică experiența lecturii, care diferă desigur de la lector la lector. De pildă, nu știu niciodată cum se va sfârși un roman până ce nu-l închei - totul se întâmplă din instinct
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
îi lăsați libertatea să simtă ce poftește? în ce măsură sunteți conștient sau vă planificați când scrieți cum să intrați în viața interioară a lectorului? Nu am un mesaj ca atare - nimic identificabil, doar ceea ce implică experiența lecturii, care diferă desigur de la lector la lector. De pildă, nu știu niciodată cum se va sfârși un roman până ce nu-l închei - totul se întâmplă din instinct, aproape din întâmplare, nu neapărat din voia mea. Dacă lectorul înțelege taina timpului, dacă e dispus să împingă
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
libertatea să simtă ce poftește? în ce măsură sunteți conștient sau vă planificați când scrieți cum să intrați în viața interioară a lectorului? Nu am un mesaj ca atare - nimic identificabil, doar ceea ce implică experiența lecturii, care diferă desigur de la lector la lector. De pildă, nu știu niciodată cum se va sfârși un roman până ce nu-l închei - totul se întâmplă din instinct, aproape din întâmplare, nu neapărat din voia mea. Dacă lectorul înțelege taina timpului, dacă e dispus să împingă credibilul dincolo de
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
ceea ce implică experiența lecturii, care diferă desigur de la lector la lector. De pildă, nu știu niciodată cum se va sfârși un roman până ce nu-l închei - totul se întâmplă din instinct, aproape din întâmplare, nu neapărat din voia mea. Dacă lectorul înțelege taina timpului, dacă e dispus să împingă credibilul dincolo de realul imediat, dacă acest lector e dispus să treacă hotarul către spațiul unde ființa și neființa sunt una și aceeași, atunci nu are nici cea mai mică nevoie de călăuzirea
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
niciodată cum se va sfârși un roman până ce nu-l închei - totul se întâmplă din instinct, aproape din întâmplare, nu neapărat din voia mea. Dacă lectorul înțelege taina timpului, dacă e dispus să împingă credibilul dincolo de realul imediat, dacă acest lector e dispus să treacă hotarul către spațiul unde ființa și neființa sunt una și aceeași, atunci nu are nici cea mai mică nevoie de călăuzirea mea. Există vreo notă autobiografică în scrierile dvs.? Romanele nu par a fi astfel. E
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
interpretări estetice ale unor documente (unde unii își caută transpirați numele și simt nevoia să se justifice dacă se găsesc "citați") pot irita multă lume care încă vrea "sînge", vrea urmări după deschiderea unui dosar, vrea acuzați și victime. Pentru lectorii tineri sau străini este însă aici o poveste înfricoșătoare a unor dedublări literare și istorice. Stelian Tănase ține un jurnal în care notează mai ales bănuielile sale în legătură cu supravegherea Securității. Există momente "privilegiate" în care apropierea Securității este certă; în
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]