16 matches
-
au ajuns să fie prieteni nedespărțiți, la bine și la rău, după cum o să vă povestesc în continuare. ZDRÂNG-CICLETA Într-o după-amiază de Cuptor stăteam de vorbă cu nea Cornel, primarul comunei, sub dudul din spatele Postului de poliție. Acolo era o lecuță mai răcoare decât afară. Sporovăiam de-ale noastre și încercam să ne stingem setea cu o bericioacă rece, așezați la masa de sub dud. Deodată ne-a atras atenția o hărmălaie care se apropria dinspre strada principală. Ne-am ridicat simultan
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
dor;Cel mai mic , e un catelLatos, cu dungi, frumușel;... V. CE MAI FACEȚI, DOMNIȘOARA ?, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1197 din 11 aprilie 2014. Ce mai faceți, domnișoara? Mi se spune.-A câtă oară?! Stai dumneata o lecuța: Dar,...eu sunt chiar bunicuța... Eu nu sunt dintre golani, N-aveți patruzeci de ani?! Domnule , nu vezi prea bine? Ani șaizeci eu port cu mine... Chiar de dumneata faci haz, Câteodată am necaz: Eu vorbesc cu ani șaizeci, Tratata
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
necaz: Eu vorbesc cu ani șaizeci, Tratata-s de patruzeci... Nu ne putem înțelege, Fiecare-i cu-a lui lege: Eu vorbesc cu-ntelepciune, ... Citește mai mult Ce mai faceți, domnișoara? Mi se spune.-A câtă oară?! Stai dumneata o lecuța:Dar,...eu sunt chiar bunicuța...Eu nu sunt dintre golani,N-aveți patruzeci de ani?! Domnule , nu vezi prea bine?Ani șaizeci eu port cu mine...Chiar de dumneata faci haz,Câteodată am necaz:Eu vorbesc cu ani șaizeci,Tratata
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > CE MAI FACEȚI, DOMNIȘOARA ? Autor: Sofia Raduinea Publicat în: Ediția nr. 1197 din 11 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Ce mai faceți, domnișoara? Mi se spune.-A câtă oară?! Stai dumneata o lecuța: Dar,...eu sunt chiar bunicuța... Eu nu sunt dintre golani, N-aveți patruzeci de ani?! Domnule , nu vezi prea bine? Ani șaizeci eu port cu mine... Chiar de dumneata faci haz, Câteodată am necaz: Eu vorbesc cu ani șaizeci, Tratata
CE MAI FACETI, DOMNISOARA ? de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1397210604.html [Corola-blog/BlogPost/347787_a_349116]
-
limba latină, crede în valoarea instructivă, moralizatoare a povestirilor: „Căci orișice poveste, de-i vrednică, foloase aduce și ca atare se cuvine s-o asculți cu luare aminte, oricare ar fi povestitorul.”227 Este „plină de grație”228, și „o lecuță cam îndărătnică din fire, nu c-ar fi fost răutăcioasă, ci doar așa, din obișnuință”229. Personajul ei feminin cu care debutează în lanțul istorisirilor este o nobilă aristocrată, care are posibilitatea de a călători, și fiind înjosită de niște
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Marcian Caluțiu prefect Cluj. Uilac de Beiuș. S. 21 August 1926. Brașov Sighișoara, Tg. Mureș, Cluj, Ciucea, Oradea. L. 23 August Tinca. M. 24 "-" Cheresig turnul lui Vladislav Cumanul Toboliu Chiriș Tărian Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
organizată, fără ca s-o știi sau s-o vrei aceasta. Și această minte, care în turburea și pustia împingere și luptă a istoriei oamenilor, a istoriei unui ce elementar, are din când în când câte o fulgurațiune de luciditate, această lecuță de nonsens să vorbească și ea? Să aibă vo influiință, să însemneze ceva, să incifreze ceva în natură, ea care nu-i decât o încifrațiune a aceleiași naturi? Nici vorbă măcar. Astfel vedem în marile migrațiuni ale popoarelor, unde fiii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
organizată fără ca s-o știi sau s-o vrei aceasta. Și această minte, care în turburea și pustia împingere și luptă a istoriei oamenilor, a istoriei unui ce elementar, are din când în când câte o fulgurațiune de luciditate, această lecuță de nonsens să vorbească și ea? Să aibă vro influență, să însemneze ceva, să încifreze ceva în natură, ea care nu-i decât o incifratiune, a aceleiași naturi? Nici vorbă măcar. Astfel vedem în marile migrațiuni ale popoarelor, unde fiii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
organizată fără ca s-o știi sau s-o vrei aceasta. Și această minte, care în turburea și pustia împingere și luptă a istoriei oamenilor, a istoriei unui ce elementar, are din când în când câte o fulgurațiune de luciditate, această lecuță de nonsens să vorbească și ea? Să aibă v[r ]o influință [influență], să însemneze ceva, să încifreze ceva în natură, ea care nu-i decât o încifrațiune a aceleiași naturi? Nici vorbă măcar. Astfel vedem în marile migrațiuni ale
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
iei la fugă, ori să le pui În cap strachina, tava, ulciorul pe care ți le vâră-n mână, În gură, În suflet: Da’ ia mai luaț’! Da’ ia mai cinstiț’! Da’ ia mai gustaț’ și din aiastalantă, da’ Înc-o lecuță...» -și când culeg poamele și când taie porcul și când au nuntă, botez, Înmormântare, ori, așa, când au făcut ei o mâncare mai deosebită și nu se pot bucura de ea, decât dacă-i bucură și pe alții - cum văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
luare-aminte spre vechiul loc de pedeapsă. Îngrămădirea de tufișuri era liniștită și pustie. Am să-ți spun istoria asta, zise deodată bătrânul Ștefan Leu; e interesantă și-mi aduc bine aminte de dânsa... Eram pe atuncea flăcău, aveam ș-o lecuță de slujbă la ocârmuire, ș-am fost de față. Să vezi... Pe fata asta, pe care au spânzurat-o, o dăduseră părinții ei după un flăcău cam tomnatic, dar altfel om chiabur, vornic în satul lui. N-a vrut ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
știți cam ce se întâmplă într-o asemenea poveste, imagina ți-vă că ați văzut prin câte încercări a trebuit să treacă Făt-Frumos... Asta-i! Nea Costică, trecem direct la Frumoasa fără corp! NEA COSTICĂ: Direct, șefu'. Ne trebuie o lecuță de timp, aici e mai complicat. (spre culise) Iordache, cheamă băieții! (spre public) Ce chestie, domnule! Auzi: Frumoasa fără corp! Cine dracu' a mai văzut așa ceva? Cum adică "fără corp"? (spre culise) Gata, băieți, puneți mâna! (Mașiniștii intră, încep instalarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să-ți spun, acuși ne terminăm de foame! Gheorghiță, săracu', roade niște clei de pe trunchiul vișinului cel bătrân. SMARANDA: Ei, poftim! Gând la gând cu bucurie, așa-i, Dănilă? Du-te, Vasilică, dragu' mamei, du-te și mai aveți o lecuță de răbdare; îndată-i gata și mâncarea. VASILICĂ: Iaca mă duc. Da' de când ne tot amăgești... s-a cam terminat răbdarea... SMARANDA: Haide, haide, întrece-te tu cu vorba! Vă chem eu acuși. (Vasilică pleacă bombănind) Și să nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
perele și merele de aur ș-o stat în. mirare. Să vadă la o babă de-a noastră! - numa la curțile lor sunt de - acelea. - Feciorul meu vrea să iee pe fata D-tale, Împărate. Da-mpăratul a stat o lecuță și pe urm-a gîndit: baba asta-i nebună. - Dacă feciorul tău - zice - până mâne dimineață în locul casei tale o face un palat ca al meu, ș-o grădină ca a mea c-o cărărușă de pomi pân-la curtea mea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cum de l-o pus la ghenă? Mare minune! ─ Și ce intenționați să faceți cu copilul, doamnă Mihai? Păi mă duc la cinci la o muiere, că are unul de țâță de v-o două săptămâni, să-i deie o lecuță de piept. Veți încerca să-l păstrați? ─ Cum? Copilul, doriți să-l creșteți dumneavoastră? Da’ nu io l-am găsât? Dacă l-am găsât, cine să-l crească? Nu-i a meu, dacă l-am nemerit io și nu alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
limba latină, crede în valoarea instructivă, moralizatoare a povestirilor: „Căci orișice poveste, de-i vrednică, foloase aduce și ca atare se cuvine s-o asculți cu luare aminte, oricare ar fi povestitorul.”227 Este „plină de grație”228, și „o lecuță cam îndărătnică din fire, nu c-ar fi fost răutăcioasă, ci doar așa, din obișnuință”229. Personajul ei feminin cu care debutează în lanțul istorisirilor este o nobilă aristocrată, care are posibilitatea de a călători, și fiind înjosită de niște
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]