1,571 matches
-
lume.”, „răspunse ea fără să mai știe ce spune”. Începe să își asume o vină pe care nu o are: „răspunse femeia îngrozită de propria vină”, „răspunde vinovata”. Aflat într-o altă situație de comunicare, acasă la chivuțe, d-l Lefter își schimbă total modul de exprimare și aprecierile la adresa soției sale: „N-ai fost tu - o-ntrerupe d. Lefter - în strada Pacienții numărul 13, la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă înaltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele alea verzi cu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
are: „răspunse femeia îngrozită de propria vină”, „răspunde vinovata”. Aflat într-o altă situație de comunicare, acasă la chivuțe, d-l Lefter își schimbă total modul de exprimare și aprecierile la adresa soției sale: „N-ai fost tu - o-ntrerupe d. Lefter - în strada Pacienții numărul 13, la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă înaltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele alea verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr deasupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu?” Marea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
într-o altă situație de comunicare, acasă la chivuțe, d-l Lefter își schimbă total modul de exprimare și aprecierile la adresa soției sale: „N-ai fost tu - o-ntrerupe d. Lefter - în strada Pacienții numărul 13, la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă înaltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele alea verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr deasupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu?” Marea lui dorință este de a le convinge pe chivuțe să
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
înalta societate. Astfel se justifică folosirea franțuzismelor la modă: madam și damă care înlocuiesc apelativele depreciative nenorocito și cucoană. Consoarta sa este prezentată acum ca fiind o doamnă frumoasă și respectabilă. Și pentru a spori gradul de onorabilitate d-l Lefter repetă cuvântul madam urmat prima dată de numele de familie și a doua oară de numele și prenumele lui: „madam Popescu, madam Lefter Popescu.” El devine însă comic prin greșelile de limbaj care apar alături de neologisme, dovedind o minte greoaie
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
acum ca fiind o doamnă frumoasă și respectabilă. Și pentru a spori gradul de onorabilitate d-l Lefter repetă cuvântul madam urmat prima dată de numele de familie și a doua oară de numele și prenumele lui: „madam Popescu, madam Lefter Popescu.” El devine însă comic prin greșelile de limbaj care apar alături de neologisme, dovedind o minte greoaie, încâlcită, o lipsă totală de cultură. Abaterea de la normă se observă la nivel sintactic. În descrierea soției sale este inserată o informație despre
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
În descrierea soției sale este inserată o informație despre „case”, încât nu mai știm dacă enunțul „care are o aluniță cu păr deasupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu” se referă la „case” sau la „madam Lefter Popescu”. Logica firească a enunțului și predicatul „are” folosit la singular ar impune ca „madam Popescu” să fie elementul regent al pronumelui „care”, ceea ce nu permite topica greșită și de-a dreptul ilogică și ilară, care trimite la referentul „case
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
are” folosit la singular ar impune ca „madam Popescu” să fie elementul regent al pronumelui „care”, ceea ce nu permite topica greșită și de-a dreptul ilogică și ilară, care trimite la referentul „case”. Privită în ansamblul ei relația d-lui Lefter cu chivuțele evidențiază și alte încercări de adaptare la situația de comunicare. Când merge la casa chivuțelor este insinuant: „Lipsește ceva dintr-o casă ... știe ea ce lipsește.” Ideea de insinuare este susținută de punctele de suspensie. Pe Țâca, țiganca
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Te faci că nu știi, gașperiță!”, de minciună „Atunci, de ce minți?” și propoziția ultimă se repetă la un interval scurt. Este poruncitor și indecent. Îi ordonă să se dezbrace și îi face el însuși percheziție corporală: „Dezbracă-te! poruncește d. Lefter.” Faptul că nu găsește biletele îl scoate din minți. Replicile lui devin răcnete și urlete izvorâte dintr-o minte zdruncinată: „Ce mi-ai făcut biletele? răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleștați d. Lefter.”, „Ce ai spus pe țigănește? urlă d. Lefter
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
el însuși percheziție corporală: „Dezbracă-te! poruncește d. Lefter.” Faptul că nu găsește biletele îl scoate din minți. Replicile lui devin răcnete și urlete izvorâte dintr-o minte zdruncinată: „Ce mi-ai făcut biletele? răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleștați d. Lefter.”, „Ce ai spus pe țigănește? urlă d. Lefter.” Îi ordonă să îi dea biletele și o amenință că o omoară: „Să-mi scoți biletele! scrâșnește d. Lefter; să-mi scoți biletele, hoațo! Că te omor, mă-nțelegi? Te omor!” Insinuările
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Lefter.” Faptul că nu găsește biletele îl scoate din minți. Replicile lui devin răcnete și urlete izvorâte dintr-o minte zdruncinată: „Ce mi-ai făcut biletele? răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleștați d. Lefter.”, „Ce ai spus pe țigănește? urlă d. Lefter.” Îi ordonă să îi dea biletele și o amenință că o omoară: „Să-mi scoți biletele! scrâșnește d. Lefter; să-mi scoți biletele, hoațo! Că te omor, mă-nțelegi? Te omor!” Insinuările de furt devin acuzație directă prin folosirea apelativului
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
minte zdruncinată: „Ce mi-ai făcut biletele? răcnește îngrozitor cu pumnii-ncleștați d. Lefter.”, „Ce ai spus pe țigănește? urlă d. Lefter.” Îi ordonă să îi dea biletele și o amenință că o omoară: „Să-mi scoți biletele! scrâșnește d. Lefter; să-mi scoți biletele, hoațo! Că te omor, mă-nțelegi? Te omor!” Insinuările de furt devin acuzație directă prin folosirea apelativului în vocativ hoațo. Virulența furiei se manifestă la nivel sintactic prin repetarea aproape identică a propozițiilor „Să-mi scoți
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
află într-un mediu țigănesc și încearcă să se adapteze la situația de comunicare și prin folosirea cuvântului gașperiță, care în limba țigănească înseamnă „țigancă”: „Te faci că nu știi, gașperiță!” Forța ilocuționară directivă a mesajului transmis de d-l Lefter se dovedește ineficientă asupra receptorului, deoarece spre deosebire de madam Popescu, țigăncile sunt firi tari și își apără în permanență nevinovăția. După ce li se dovedește nevinovăția chivuțelor, d-l Lefter simțind că oamenii legii nu mai sunt de partea sa, încearcă să
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
nu știi, gașperiță!” Forța ilocuționară directivă a mesajului transmis de d-l Lefter se dovedește ineficientă asupra receptorului, deoarece spre deosebire de madam Popescu, țigăncile sunt firi tari și își apără în permanență nevinovăția. După ce li se dovedește nevinovăția chivuțelor, d-l Lefter simțind că oamenii legii nu mai sunt de partea sa, încearcă să le convingă printr-o schimbare totală a gesturilor și a limbajului. Dis-de-dimineață, de unul singur merge din nou la ele acasă și își alcătuiește un discurs ademenitor prin
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ai? urlă bătrâna.”, i se adresează cu apelativele depreciative: nebunule, oțule, îi strigă repetat aceeași replică: „Na belete! na belete! na belete!!! și îi aplică o bătaie strașnică. Forța ilocuționară a mesajului lor este foarte eficientă. În calitate de receptor, d-l Lefter devine incapabil de a mai spune un cuvânt și de a se apăra, spre deosebire de țigănci care au știut să-și apere și să-și dovedească nevinovăția tot timpul. Foarte diferită este exprimarea d-lui Lefter și în relație cu șefii
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
eficientă. În calitate de receptor, d-l Lefter devine incapabil de a mai spune un cuvânt și de a se apăra, spre deosebire de țigănci care au știut să-și apere și să-și dovedească nevinovăția tot timpul. Foarte diferită este exprimarea d-lui Lefter și în relație cu șefii săi. Statutul său de funcționar sărac, la un minister îi impune o supunere absolută față de aceștia, manifestată într-un limbaj reverențios, ce respectă convențiile relației șef-subaltern, chiar dacă șeful este o persoană foarte aspră și neagreată
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și după aceea domnule Georgescu: „Domnule șef, iată dosarul Goldstein”, „Și mai iată, , vă rog foarte mult, și demisia mea.” Interlocutorul nu mai reacționează în niciun fel, fie din neatenție, fie dintr-o neînțelegere a subtilității mesajului, fie deoarece domnul Lefter, dându-și demisia, nu mai prezintă niciun fel de importanță. În relație cu oamenii legii, cât timp îi știe complici li se adresează cu un respect familiar, precum domnului comisar, cu apelativul nene: „Merg și eu la secție, nene Turturene
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
îi știe complici li se adresează cu un respect familiar, precum domnului comisar, cu apelativul nene: „Merg și eu la secție, nene Turturene [ ... ].” Când chivuțele sunt eliberate și comisarul îi reproșează că le face necazuri cu ipohondriile lui, d-l Lefter schimbă din nou registrul lingvistic. Mânia lui se revarsă într-o avalanșă de acuzații și de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
care izbucnește și mai puternic într-o invectivă la adresa întregii societăți: „Ș-apoi, schimbând tonul, cu glas tunător: - Rușine pentru acest început de secol! De trei ori rușine!” Efectul ofenselor aduse autorității ar fi putut să fie dramatic pentru d. Lefter, dacă domnul comisar nu s-ar fi abținut din amiciție și prudență să îi facă dosar. O reacție verbală foarte violentă o are d-l Lefter și în relație cu bancherul, când află că biletele câștigătoare sunt viceversa: Formulele de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ori rușine!” Efectul ofenselor aduse autorității ar fi putut să fie dramatic pentru d. Lefter, dacă domnul comisar nu s-ar fi abținut din amiciție și prudență să îi facă dosar. O reacție verbală foarte violentă o are d-l Lefter și în relație cu bancherul, când află că biletele câștigătoare sunt viceversa: Formulele de adresare: dv și domnule sunt folosite iarăși rece și distant, fără nicio valoare de politețe. Este amenințător și acuzator. La adresa organizatorilor de jocuri de noroc folosește
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de bursă, care suntem noi proști și nu ne-nvățăm odată minte ca să venim [ ... Comunicarea rămâne univocă, deoarece din cauza ieșirii de sub control a minții emițătorului, bancherul cheamă oamenii legii să îl dea afară. Prin modul său de exprimare, d-l Lefter oferă unul din cele mai elocvente exemple de adaptare la situația de comunicare din opera lui I.L.Caragiale. Știe să fie când violent, când ironic, când ademenitor în funcție de interesele sale, de contextul situațional în care se află, de modul propriu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și o anumită notă de familiaritate glumeață între emițător și receptor. Concluzii Personajele lui I.L. Caragiale dovedesc o mare flexibilitate de a-și schimba modul de exprimare de-a lungul unei opere literare. Ele sunt de condiție socială diferită: domnul Lefter este funcționar mărunt la un minister, jupân Dumitrache este negustor, Marius Chicoș Rostogan, profesor. Semnificative pentru definirea condiției sociale a personajelor și a modului lor de exprimare sunt și numele acestora: Eleuterios are o conotație etimologică pozitivă, însemnând „liber”, în
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Festivalul de Teatru Piatra Neamț PLEDEZ PENTRU TINE(RI): VIZĂ DE CLOWN Programul Complet al Festivalului de Teatru Piatra Neamț Teatrul Odeon București VIZĂ DE CLOWN de Saviana Stănescu Traducere coordonată de Iulia Popovici Distribuția: Nadia: Nicoleta Lefter Borat: Marius Damian Bob: Alexandru Papadopol Lupita: Meda Victor Ins 1: Ionuț Kivu Ins 2: Relu Poalelungi Regia: Alexandru Mihail Scenografia: Vladimir Turturică Piesa „Viză de Clown (Aliens with Extraordinary Skills)“ a fost produsă în 2008 la Teatrul „Julia Miles
Festivalul de Teatru Piatra Neamț PLEDEZ PENTRU TINE(RI) Teatrul Tineretului by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/6917/preview [Corola-blog/BlogPost/100670_a_101962]
-
susține prestația unuia dintre cei 8 invitați speciali ai evenimentului. Oameni de seamă, cu rădăcini ieșene, sunt alături de Călin și te invită să cumperi timp pentru un copil de 6 ani. Invitații de care vă spuneam sunt: - Adrian Monoranu - Mădălina Lefter - Daniel Buzdugan - Cătălin Moroșanu - Cristina Nichita - Beatrice Rancea - Emil Coseru - The Sky Fiecare dintre aceștia va fi protagonistul unui scurt moment de divertisment, iar seara de 2 februarie va fi dedicată artelor frumoase: muzică, dans, balet, teatru, stand-up, comunicare și
Cumpără timp pentru Călin! by http://www.zilesinopti.ro/articole/4479/cumpara-timp-pentru-calin [Corola-blog/BlogPost/98363_a_99655]
-
un scriitor anonim este interogat în legătură cu poveștile lui macabre și asemănările dintre acestea și o serie de crime petrecute în oraș, în one-woman show-ul Silviei Călin, „Aleargă”, după romanul omonim de Ana Maria Sandu, o vom vedea pe Nicoleta Lefter căutând echilibrul între cuvânt, mișcare și imagine, iar la „Sâmbătă: averse”, vom râde cu personajele colorate ale lui Matei Lucaci-Grunberg, într-o comedie de limbaj și situație. Ștefan Lupu și „Aglaja” sa, spectacol de teatru-dans adaptat după romanele „De ce fierbe
S-au pus în vânzare biletele la Festivalul UNDERCLOUD 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/13359/s-au-pus-in-vanzare-biletele-la-festivalul-undercloud-2016 [Corola-blog/BlogPost/100323_a_101615]
-
Control. Printr-un concept artistic multifuncțional, spectacolul își propune să exploreze și să prezinte percepțiile persoanelor cu autism, idee care a pornit de la volumul „Mâini cuminți. Copilul meu autist” (Polirom, 2015), semnat de Ana Dragu. Performance-ul îi reunește pe: Nicoleta Lefter - actrița, Silvia Călin - coregraf, Velică Panduru - scenograf, George D. Stanciulescu - compozitor, Mihai Păcurar - scenograf și artist video, Adi Bulboaca - fotograf și artist video, Ruxandra Bunea - psiholog, Andrei Ostrowski - elev, Andreea Banciu - PR. Preț bilet: 25 lei. Biletele se pot achiziționa
o perspectivă asupra autismului by http://www.zilesinopti.ro/articole/11416/refractie-o-perspectiva-asupra-autismului [Corola-blog/BlogPost/98504_a_99796]