63 matches
-
autoritare, dure și sângeroase, le-au dus partidele fasciste, naziste și comuniste, fie în numele "elitelor ariene", fie ale "proletariatului" ori ale "maselor" conduse de "personalități" ca Lenin, Stalin și urmașii. Toate au înlocuit democrația parlamentară cu partidul-stat totalitar și cu legalismul rigid, în două variante: prima, prin organizarea dictaturii proletariatului pentru faza socialistă, pregătitoare a comunismului, după programele lui Lenin din octombrie 1917 până la moartea sa, în 1924; celelalte două au fost elitiste, susținând rolul determinant al "ducelui" Mussolini, în Italia
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Când e vorba de cineva apropiat, deținătorii de poziții sacrifică sau interpretează totul În mod personal, subiectiv, afectiv. Nu poți să-l lași la greu pe cineva apropiat, trebuie susținut, ajutat, Înconjurat de zidul iubirii noastre Împotriva legii oarbe, a legalismului administrativ absurd, nu-i așa? Un mental colectiv protector pentru ai noștri, o anomie generalizată pentru restul soci etății. Două consecințe grave ar rezulta din această diagnoză. S-a dezvoltat În spațiul mioritic o trăsătură de personalitate care tinde să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pentru banii plătiți austriecilor în contul lucrărilor, cât mai ales pentru faptul că "a dat țara în mâna dușmanilor noștri, ca să câștige mijloace strategice pentru a ne combate, în timp ce noi nu posedăm nici un exemplar al acestei hărți"40. Moderația și legalismul constatate, îndeosebi, în prima parte a mandatului lui Ghica, nu îngăduie exagerări și nu pot servi drept temei aserțiunii potrivit căreia boierimea conservatoare ar fi fost protejată de domnitor. Dimpotrivă, interesele acesteia au fost cvasi-eludate până la detașare totală, în ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu tărie că revoluția este inevitabilă la scară materială, în măsura în care ea are ca pandant rebeliunea la scară spirituală. 184 David Fuller consideră Africa o "istorie spirituală [...] a decăderii, regresul umanității sub influența marilor sale filosofii și religii, în special a legalismului iudaic, a abstracțiunii grecești, a pasivității creștine [...] și a militarismului mitologiei nordice" (1988, p. 53). 185 Cf. E: 722. 186 Pentru o prezentare detaliată a paradigmei lui Orc, cf. Hobson, 1999: passim. Raine îl asimilează pe Orc fiului lui Isaac
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Finlanda. Dacă acest refuz al Suediei nu le-ar fi salvat, Franța și Marea Britanie s-ar fi trezit, în scurt timp, în război concomitent împotriva Uniunii Sovietice și a Germaniei. Politica Franței și Marii Britanii a fost un exemplu clasic al legalismului, în sensul în care a permis ca răspunsul chestiunii de drept, legitim în sfera sa, să le determine acestor țări acțiunile politice. În loc să-și pună ambele întrebări, cea despre lege și cea despre putere, ele au luat-o în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și să închege o mare coaliție destinată în mod prioritar să-l bată pe generalul de Gaulle ... pe care-l va primi cincisprezece zile mai târziu la Kremlin pentru încheierea pactului franco-sovietic. Așadar, odată întors în Franța, Thorez devine propovăduitorul legalismului republican, iar PCF renunță la orice veleitate de împărțire a puterii. Dar, când generalul demisionează din fruntea guvernului, pe 30 ianuarie 1946, conducătorul comunist Marcel Cachin notează: „Zi istorică, l-am învins pe de Gaulle fără a speria populația”. și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un mesaj radical, revoluționar. Absența ecourilor sale În paginile lui Cipariu mărturisește, implicit, nu necunoaștere, ci distanțare, În cel mai bun caz indiferență față de acest mesaj. Fără Îndoială că Între orizontul politic al canonicului de la Blaj (marcat de moderația și legalismul catolicismului liberal), pe de o parte, și ideologia radicală mazziniană, pe de altă parte, diferențele existente anulau posibilitatea oricărei comunicări. Observații mai incisive sunt prilejuite de periplul italian al lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" . Pe de o parte, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Franceză În Marea Britanie, mișcarea condusă de O’Connel evolua Între iluminismul și conservatorismul reformist din descendența gândirii politice a lui Edmund Burke XE "Burke" și un liberalism de coloratură națională. Ca urmare, ea va promova În exclusivitate lupta constituțională și legalismul, dublate de loialismul monarhic, În credința sinceră că violența și revoluția nu pot decât să dăuneze mișcării naționale, fiind sortite eșecului. Totodată, pornind de la realitățile confesionale, mișcarea irlandeză Își asociază Biserica, realizând, pe plan ideologic, o sinteză Între catolicismul progresist
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Thomas Carlyle XE "Carlyle" , o imagine În aqua-forte a mizeriei irlandeze, subliniind atât cauzele sociale ale acestei situații, cât și pe cele naționale. Soluția pe care o propune gânditorul socialist are În vedere, firește, radicalizarea mișcării, abandonarea liniei de legalism și de compromisuri cu burghezia și, În primul rând, o alianță strânsă cu chartismul englez. Prin lucrările sale, Engels XE "Engels" aduce problema irlandeză În atenția socialismului internațional. Ecouri ale acestui interes găsim, de pildă, În opera lui Georg Weerth
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de oameni”), conjugată cu alte acțiuni politice (șase ocurențe), care privesc mai ales dialogul parlamentar și electoral dintre irlandezi și whigs, purtat În fața ofensivei conservatoare. Imaginea este acum completată cu alte teme, extrem de relevante din punct de vedere politico-ideologic: afirmarea legalismului mișcării irlandeze și a loialismului față de monarhie, temă alăturată Însă referirilor la oprimarea națională exercitată de Anglia sau la măsurile coercitive inițiate de cabinetul conservator. Apare pentru prima dată, ca subiect al articolelor din Gazetă, aripa radicală a mișcării irlandeze
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
indicilor de diversitate arată Însă că avem de-a face cu o imagine mult mai nuanțată a Irlandei, celor două teme principale alăturându-li-se, la cote Înalte, și alți indicatori, cu precădere cei relevanți pentru orientarea ideologică a Gazetei. Legalismul demersului politic și loialismul față de monarhie, cu frecvența cea mai ridicată pe cei zece ani, apar probabil ca o reacție de justificare a acțiunii irlandeze, raportată la represiunea inoportună a guvernanților. Totuși, ca un reflex al situației de fapt din
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
post-comunistă, Federația Rusă are multe din caracteristicile prototipului democrației frînte (cf. Bova, 1997). Într-o democrație frîntă există doar un angajament intermitent față de supremația legii. În cel mai bun caz, moștenirea pre-comunistă a Europei Centrale și de Est a fost legalismul birocratic, administrarea politicilor conform procedurilor formale, fără a demonstra un prea mare interes pentru rezultat. Într-un astfel de sistem, oamenii cunoșteau situația, dar puteau să aștepte ani întregi înainte ca oficialii să acționeze. Defectele legalismului birocratic descrise în romanele
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de Est a fost legalismul birocratic, administrarea politicilor conform procedurilor formale, fără a demonstra un prea mare interes pentru rezultat. Într-un astfel de sistem, oamenii cunoșteau situația, dar puteau să aștepte ani întregi înainte ca oficialii să acționeze. Defectele legalismului birocratic descrise în romanele lui Franz Kafka, funcționar în Praga pe timpul Habsburgilor, pot fi încă întîlnite în Europa Centrală și de Est. Doctrina leninistă a "legalității socialiste" a scurtat procedura, dar a distrus și protecția pe care legea o oferă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
ce avem două altare în cetate? Pentru ce avem familii împărțite, soți despărțiți? Pentru ce un același pat, dar un Cristos despărțit?”). O a doua tentativă de incriminare a donatiștilor eșuează, și ea, lamentabil. Augustin le impută provincialismul, mania puristă, legalismul închistat, dar, înainte de toate, caracterul sectar, în contradicție cu caracterul universalist al Bisericii. Acest argument nu dovedește însă prea mult. Dimpotrivă, el nu este decât prelungirea unei mișcări în interiorul aceluiași cerc vicios. Augustin recunoaște acest lucru, nu fără oarecare mulțumire
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
persoanei și libertatea sa interioară. În creștinism, iertarea nu este o opțiune, ci o datorie, născută din convingerea că pocăința reprezintă doar etapa tristă dintr-o transformare subiectivă care aspiră la seninătate. Ca să înțelegi asta trebuie să ieși din cadrele legalismului. Nu ar fi decât o biruință a răului să credem că miracolul binelui cotidian nu răscumpără anii răvășiți de acute infidelități. Trecutul nu este definitiv și nici prezentul mai mult ca perfect. Îndârjirea vindicativă nu înnoiește, ci surpă temeliile adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sau locuri sacre, prin diversificarea aspectului și a arhitecturii sale, propune o posibilitate largă de simboluri și semnificații și creează oportunități de care celebrarea sacramentală poate profita. Confesionalul nu trebuie considerat „o întunecată aulă de justiție”, în care să domnească legalismul, și nici cabinetul unui psihoterapeut, în care să se desfășoare lecții profunde de psihanaliză. Chiar dacă ambele aspecte pot fi induse involuntar în cadrul celebrării reconcilierii sacramentale, ele nu se pot suprapune acțiunii caritabile a lui Dumnezeu. „Prezența confesionalelor în biserici constituie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu penitentul într-o manieră inadecvată. El poate deveni fie prea legalist, fie obsesiv, fie prea raționalist sau, dimpotrivă, „extrem de iertător”. Datorită acestor tendințe, în celebrarea reconcilierii se pot strecura diferite erori, pe care unii autori le prezintă astfel: a) Legalismul - atunci când confesorul este extrem de exigent față de penitent cu privire la respectarea legii. Accentuând cu insistență coerența față de lege, el riscă prin aceasta să uite de gravitatea și de semnificația păcatului. Acest comportament poate fi manifestat de către confesorul pentru care capacitatea intelectuală, pedagogică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
altă parte, politica legalistă promovată de conducerea partidului a amplificat conflictul dintre generațiile liberale, cauzând prima din lungul șir al schismelor ce aveau să marcheze mișcarea liberală în ultimul deceniu al secolului trecut. În mod oarecum paradoxal, cei nemulțumiți de legalismul PNL nu erau "bătrânii liberali", adepți ai restaurației istorice, ai reîntoarcerii României la anul 1947, ci "tinerii liberali", identificați în general cu exponenții noii burghezii românești. "Desprinderea PL-Aripa Tânără a însemnat tocmai conflictul dintre cei mai proaspeți întreprinzători români de
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
mai mult o apatie pentru ori ce fel de problemă de interes public. Dezorientarea lumii românești ușura ofensiva străină pe toate terenurile de activitate. Străinii încercau orice pentru a nu mai fi posibilă o reînnoire a instinctului de apărare românească. Legalismul formal al lui Iuliu Maniu, indiferența sau chiar simpatia unora dintre conducătorii partidului cu roluri de conducere în stat, pentru politica de stânga, era o încurajare pentru mișcarea comunistă. Prin această mișcare se urmărea stăpânirea directă a puterii politice din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
docilitate. Asta fiindcă el nu separa spiritul de supunere de valorile mîntuirii, secesiunea creștină apărîndu-le deosebit de periculoasă autorităților locale la început, imperiale mai apoi: o provocare lansată ordinii de drept. Creștinismul nu era o religie națională și Sfîntul Pavel sparge legalismul iudaic "renegînd" circumcizia, ceea ce le apărea vechilor coreligionari atît ca o trădare politică, cît și ca o infidelitate religioasă.28 El era mai cu seamă o religie politică, implicînd foarte exact conducerea spirituală a universului prin mijloace în mod inevitabil
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Dintre alternative, merită atenție termenii liberali internaționaliști și pluraliști, însoțit fiecare de calificativul interbelic, pentru a-i separa de 1. Clasa de etichete peiorative desemnate să identifice alternativa liberală interbelică în domeniul Relațiilor Internaționale este mai vastă, incluzând termeni precum legalism sau moralism, ambii referindu-se la trăsături prezente în scrierile autorilor liberali, dar exagerate până la caricaturizare de către autori ai realismului clasic, în scopuri propagandistice. Idealismul utopic principalele caracteristici Așadar, în majoritatea descrierilor, istoria formală a disciplinei Relațiilor Internaționale începe cu
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
prietenii adevărate, bazate pe fidelitate, dar tot aici am avut, de multe ori, parte de sărutul lui Iuda. În biserică L-am întâlnit pe Dumnezeu, am gustat prezența Sa care mi-a adus viață, dar am fost deopotrivă sufocat de legalism și de dorința unora de a domina. În ultima biserică din care am făcut parte, am înțeles ce a vrut să spună Domnul Isus prin parabola samariteanului milostiv. Cu toții ne dorim să fim asemenea samariteanului și clătinăm din cap, dând
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
american la sfârșitul mandatului. Cum se vor desfășura lucrurile cu noul președinte? Speranța mea nu vizează un guvern mondial unic sau birocratic. Nici dominarea exercitată în numele unei culturi sau religii, a constrângerilor fizice sau spirituale vechi și noi sub semnul legalismului, dogmatismului sau moralismului. Dimpotrivă, îmi doresc libertate pentru necredincioși și pentru cei aflați în dubiul credinței și necredinței, dar și solidaritate față de ei. Speranța mea concepe și o comunitate ecumenică a popoarelor, "națiuni unite" în sensul autentic al termenului: iar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
decide cu îndrăzneală împotriva intereselor lor. Natura Curții ca tribunal nu s-a schimbat, și nici armele de care dispun statele membre pentru a-i influența politica judicară. Articolul lui Alter este o încercare de a pătrunde dincolo de categoriile de legalism, neofuncționalism și neorealism, făcând uz de teorii din literatura despre politica comparată pentru a explica natura relațiilor dintre Curte și statele membre. Printr-o investigare a modului în care Curtea Europeană de Justițe a scăpat de controlul statelor membre, Karen
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
au fost ele prezentate în discursul președintelui Asociației de Studii Internaționale pe anul 1993, Charles Kegley Jr. (1993, pp. 131-146). Clasa de etichete peiorative desemnate să identifice alternativa liberală interbelică în domeniul relațiilor internaționale este mai vastă, incluzând termeni precum „legalism” sau „moralism”, ambii referindu-se la trăsături prezente în scrierile autorilor liberali, dar exagerate până la caricaturizare de către autori ai realismului clasic, în scopuri propagandistice. Distincția analitică la care trimite calificativul „interbelic” nu are intenția de a nega influența ideilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]