182 matches
-
general, pentru cea ieșeană în particular. În această zi s-au pus bazele primei Instituții de învățământ superior tehnic în România, care avea să marcheze decisiv afirmarea noastră și sub acest aspect pe plan european. Au urmat, ca o reacție legică, evenimente care au consemnat apariția învățământului tehnic superior în București și în continuare, într-un efect de avalanșă, în toate zonele locuite de români care-și afirmau și emanciparea națională. Figuri emblematice ale școlii superioare ieșene precum Dragomir Hurmuzescu, Ștefan
PE SUIŞUL UNUI VEAC by A. Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1002]
-
afirmă că „apariția lucrării date este legată de dorința mea de a completa acest gol din istoria Principatelor Române. Importanța ei crește mai ales în ultimul timp, când Principatele atrag atenția întregii Europe prin eforturile lor, în contradicție cu mersul legic al istoriei (subl. n.), de a se întoarce în familia popoarelor latine“35. Autorul avea în vedere pierderea influenței Rusiei în această regiune în urma războiului Crimeei și unirea Principatelor Române de la 1859. Atunci când I. Liprandi folosește expresia „în contradicție cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
istoriei (subl. n.), de a se întoarce în familia popoarelor latine“35. Autorul avea în vedere pierderea influenței Rusiei în această regiune în urma războiului Crimeei și unirea Principatelor Române de la 1859. Atunci când I. Liprandi folosește expresia „în contradicție cu mersul legic al istoriei“, reiese faptul că nu numai istoria Basarabiei, ci și istoria Principatelor Române ar fi o parte componentă a istoriei Rusiei. Autorul nu se poate împăca cu gândul că, în urma războiului din 1853-1856, Rusia și-a slăbit pozițiile și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
forțelor ei, de intervenție a omului asupra naturii (și deci și asupra societății). Noțiunea de praxis, pe care o postulează marxismul, ca element filozofic constitutiv al concepției sale, obligă la o filozofie activă, exclude chietudinea și fatalismul, chiar dacă afirmă caracterul legic al devenirii istorice. Într-un sens, ideea că libertatea e necesitatea înțeleasă poate fi considerată un „amor fati”, dar este acel caz de „fatum” pe care ți-l faci, adică trebuie să discerni dintre virtualități pe cea mai pozitivă, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar și fatal de elemente capitaliste”, o iobăgie nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Ceea ce conferă o notă distinctă acestui model față de schema maioresciană este ideea, de origine marxistă, a caracterului legic, obiectiv al împrumutului de instituții și capital străin, în virtutea legii orbitării societăților întârziate în sfera de influență a celor dezvoltate. La Dobrogeanu-Gherea starea societății românești nu mai este concepută în termeni psihosociali, ca o excepție nefericită produsă de o elită
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în sfera de influență a celor dezvoltate. La Dobrogeanu-Gherea starea societății românești nu mai este concepută în termeni psihosociali, ca o excepție nefericită produsă de o elită necoaptă și incompetentă, cum credeau maiorescienii, ci ca o expresie a unei evoluții legice a capitalismului european. Modelul neoiobăgiei a adus câteva inovații teoretice și metodologice în cercetarea procesului de modernizare a societăți românești: Prin identificarea regimului neoiobag ca invariant structural al societăți românești de după 1864, care condensa și genera contradicții de clasă adânci
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o conturare mai completă și mai amănunțită a ideilor diplomatice românești de la sfârșitul secolului trecut. Prin strădaniile acelorași persoane care au inițiat și finalizat reformele Unirii, actul Independenței, avea să-și dobândească în conștiința Europei, o recunoaștere care certifica caracterul legic, obiectiv, deplina legimitate a aspirațiilor noastre de independență și de suveranitate națională. Mihail Kogălniceanu a fost una din acele personalități ale istoriei pe care poporul român le-a scos la lumină într-o epocă eroică din frământata sa existență, când
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a atras mult timp atenția comentatorilor. S-a presupus în mod tacit că filosofia transcendentală elaborată în CRP este în mare măsură independentă de reflecția lui Kant asupra posibilitătii unei științe matematice a naturii, mai precis asupra posibilității unor corelații legice care au atributele universalității și necesității. Mult timp, până în ultimele decenii, elaborarea dată de Kant principiilor metafizice ale științei naturii nu s-a bucurat de atenția comentatorilor filosofiei sale teoretice. A căzut astfel în uitare și o orientare interpretativă, promovată
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cunoașterii cu valoare obiectivă în genere, și afirmația că sistemul de concepte și principii al Analiticii în general și răspunsul pe care l-a dat Kant lui Hume în particular se sprijină pe analiza condițiilor de posibilitate ale unor corelații legice, cum sunt cele formulate de știința matematică a naturii 14. Ce anume se urmărește prin acestă subliniere a irelevanței cercetării condițiilor de posibilitate ale unor enunțuri cum sunt cele ale științei matematice a naturii pentru elaborarea filosofiei transcendentale transpare cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Orice eveniment are o cauză” este un enunț a priori și, prin urmare, necesar și ar fi negat totodată că diferite conexiuni dintre cauze și efecte particulare au un caracter necesar, cu alte cuvinte existența unor relații cauzale cu caracter legic. Iar poziția lui Kant nu ar fi fost esențial diferită. Aceasta deoarece cea de-a doua analogie a experienței („Toate schimbările au loc după legea legăturii dintre cauză și efect”) ar afirma doar că orice schimbare are o cauză („Când
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
interpretare apropiată de cea a lui Buchdahl ajunge un cunoscut filosof al științei, care vede teoriile științifice în primul rând ca instrumente de unificare și de explicație a faptelor. Întrebându-se cum răspunde Kant la interogația privitoare la tremeiurile caracterului legic, necesar unor corelații dintre stări de lucruri stabilite în mod empiric, Philip Kitcher scrie: „Răspunsul lui Kant, afirm eu, este că statutul legic rezultă din incorporarea generalizărilor într-un sistem: noi putem aserta condiționalul puternic atunci când, în plus față de asocierea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
unificare și de explicație a faptelor. Întrebându-se cum răspunde Kant la interogația privitoare la tremeiurile caracterului legic, necesar unor corelații dintre stări de lucruri stabilite în mod empiric, Philip Kitcher scrie: „Răspunsul lui Kant, afirm eu, este că statutul legic rezultă din incorporarea generalizărilor într-un sistem: noi putem aserta condiționalul puternic atunci când, în plus față de asocierea cu condiționalul material, putem integra generalizarea într-o ierarhie unificată”40. În exprimarea autorului, Kant ar fi oferit o explicație a acelei necesități
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
legi. Rămâne deci întrebarea cum sunt posibile pentru Kant legi empirice în genere spre deosebire de simple generalizări contingente. Robert S. Butts a încercat să ofere un răspuns la această întrebare. Soluția interpretativă propusă de el pornește de la presupunerea că necesitatea, caracterul legic al unor corelații, cum sunt legea căderii libere a lui Galilei sau legea gravitației universale, „generalizări care se referă la stări de lucruri care se extind în mod nelimitat dincolo de tot ceea ce poate fi vreodată accesibil observației omenești”44, vor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
generalitate, de un grad tot mai înalt de specificitate. Principiul însuși este o maximă metodologică, pe care Kant o caracterizează drept necesară doar din punct de vedere subiectiv. Ea oferă o garanție a priori limitată. Ceea ce înseamnă că atribuirea caracterului legic unei corelații stabilite empiric va putea să fie și infirmată 46. Concluzia este că autorul CRP „pare să fie mulțumit cu căutarea unei căsătorii a legii formale cu legea descriptivă, care este, într-un sens metodologic literal, o căsătorie de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cărui principii au fost formulate în „Analitică” și în Pmsn vor avea pentru Kant atributele distinctive ale legilor. Ele vor aparține cunoașterii științifice în sensul tare, restrictiv pe care îl conferă el acestui termen. În afară de aceste patru genuri de corelații legice, primele două strict a priori, celelalte două relativ a priori, Kant va admite că există și constatări cu privire la relații constante între datele percepției care nu sunt integrate în sistemul cunoașterii științifice. Este vorba de uniformități stabilite pe baza unor observații
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de percepție și judecăți de experiență și o formulare pe care o intâlnim în „Cuvântul înainte” la Pmsn. Referindu-se la „metafizica experienței”, Kant scrie că ea conține „concepte și principii a priori care aduc varietatea reprezentărilor empirice în legătura legică prin care aceasta poate să devină cunoaștere empirică, adică experiență”69. Relația pe care o are în vedere Kant între valoarea obiectivă a unei judecăți și universalitatea necesară a relației pe care o exprimă această judecată merită o subliniere specială
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
scria: Orice lege a naturii afirmă că din condiții care sunt într-o anumită privință identice decurg întotdeauna consecințe care sunt într-o altă privință identice. Deoarece ceea ce este identic în lumea noastră senzorială este indicat de aceleași semne, succesiunii legice ale acelorași efecte, corespunzătoare acțiunii acelorași cauze, le va corespunde o succesiune tot așa de regulată în domeniul senzațiilor noastre 21. Orice cunoaștere despre realitate, care este posibilă doar prin experiență, va consta, așadar, în fixarea prin concepte și relații
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
bănui de rea credință anumite bănuieli îmi pare o apucătură de inchizitor paranoic. Și totuși, se învârtește, dragă Ian - vorbesc de ruleta întâmplării, de marele vortex arhimedic, de tărâmul cel mai neașezat al disoluției, de realitatea ce sfidează din demnitate legicul. Tu îți dai seama ce ev întunecat inaugurează cenzurarea politică a ipotezelor? Realizezi la ce preț exorbitant revine nonviolența - la ce violentă refulare obligă? Chestia infinit de incomodă e că și suspiciunile cele mai rele se pot adeveri. − Tocmai! Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
anterior abuzată tocmai datorită facilității și accesibilității sale) de construire a unei identități prin opoziție cu o alteritate mai mult sau puțin inventată. Recenzii Mielu Zlate, Tratat de psihologie organizațional-managerială Editura Polirom, Iași, 2004, 565 p. Una dintre tendințele pozitive, legice și constante ale evoluției istorice a psihologiei o reprezintă trecerea succesivă și treptată de la studiul omului abstract, în afara contextelor specifice de viață și activitate, la studiul omului real, în determinațiile și ipostazele sale naturale, firești și, implicit, diversificarea ariei problematice
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
-a, plural), cântASEȘI (mai mult ca perfect indicativ, persoana a II-a, singular), cântÎND (gerunziu), cântAT (participiu) etc. Este adevărat că rădăcina acestor verbe prezintă numeroase variații fonetice (mai cu seamă în partea finală), dar toate acestea sunt modificări - regulate, legice - determinate, fie de interacțiunea dintre sunete, venite în contact sau de la distanță, fie de interacțiunea dintre sunete și accent. În consecință, sunt toate explicabile din perspectiva acțiunii unor legi fonetice și nu a desfășurării unor opoziții categoriale morfologice. Acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
inflaționist. Este vorba aici de punctele de vedere exprimate de J.M. Keynes și M. Friedman. Discutăm aici despre inflația specifică economiilor capitaliste, liberale, economii aflate în plină și permanentă expansiune și în care prețul își joacă în mod transparent și legic rolul de reglator al ecartului dintre cererea și oferta de mărfuri. Vom începe dezbaterea cu Keynes, care "a stabilit o relație între sfera monetară" (moneda) și "sfera reală" (economia productivă), prin intermediul unei variabile - rata dobânzii 973. Această demarcație nu are
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
teza statisticii că o abatere individuală de la regulă (respectiv, de la tendința centrală) este nesemnificativă, rezultat exclusiv al hazardului, și la nevoie se poate renunța la ea, în planul psihodiagnosticului, care se centrează pe individ (persoană), aceasta trebuie considerată semnificativă și legică, urmând a fi analizată și explicată printr-un alt cadru referențial, și anume prin compararea subiectului cu el însuși, în situații diferite și la momente diferite de timp. Preocuparea dominantă pentru constant, invariant a dus în interiorul psihometriei la o scindare
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
decât un caracter aproximativ, probabil. O a treia exigență metodologică pe care ne-o impune atributul „dinamic-evolutiv” al personalității este că stabilul, constantul la nivel individual trebuie interpretat la fel ca stabilul și constantul la nivel populațional, respectiv ca tendință legică de variație a stărilor în succesiunea momentelor temporare (t1 - tn). Pentru aceasta însă, nu este suficientă o singură testare, ci câteva, pentru a se putea calcula valoarea tendinței centrale. Or, în acest punct, practica psihodiagnostică actuală este total descoperită, singura
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de măsură în care se exprimă valorile componentelor măsurate se realizează cu ajutorul procedeelor statistice de normare cunoscute (transformarea notelor brute în note normate - T, H sau Z). Portretul fazic ne dă posibilitatea să surprindem constantul la nivel individual, ca tendință legică a variației în timp a stării generale a sistemului personalității, și să sporim astfel valabilitatea predicției și, respectiv, a avizului psihologic. Compararea între ele a profilurilor de stare pune în evidență semnul ascendent (optimizator, antientropic) sau descendent (perturbator, entropic) al
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
deciziilor intempestive care duc la săvârșirea unor acte cu urmări dramatice pentru individ și pentru persoanele din jur. Este necesar, de aceea, să distingem, în cadrul variabilului, două tipuri de modificări, și anume: modificări care se înscriu într-o anumită tendință legică, putând fi cât de cât prevăzute și ținute sub control, și modificări care se încadrează în categoria fenomenelor rare, de tip „catastrofă”, imposibil de prevăzut pe baza informațiilor existente. În complexitatea extraordinară a universului interior al sistemului personalității umane, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]