182 matches
-
forme individuale de manifestare în plan teritorial care variază sub acțiunea unui complex de factori sistematici sau aleatori, obiectivi sau subiectivi, esențiali sau neesențiali. Unul din obiectivele analizei statistice a dezvoltării regionale este de a descoperi ceea ce este permanent, esențial, legic în variația caracteristicilor dezvoltării. „Mediile sunt mărimi statistice care exprimă, în mod sintetic și generalizant, ceea ce este normal, esențial, tipic pentru unitățile unei colectivități distribuite după o anumită caracteristică.” [Jaba, E., 2002, p.105] De aici și afirmația că media
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
multiple cu bărbați de condiții diferite și din capriciu, îl menține pe amantul său poetul îndrăgostit (autorul elegiilor) în continuă tensiune. Temperamentala Corina trăiește în lux, prețuiește cadourile costisitoare, frizează prin acceptarea relațiilor de intimitate, primejduite de cenzurile cutumiare și legice sau prin respingerea lor, stârnește suferințe și se face dorită. Poetul mărturisește că este prada lui Amor / Cupidon și își dorește îngăduința de a iubi. Torturat de pasiunea iubirii, poetul inventează un cod secret de gesturi prin care să comunice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
națiune) este un produs al istoriei. Istoria are caracteristici permanente și manifestări instructive și organice. Acestea nu sînt legi, întrucît legile sînt prea flexibile, iar istoria universală prea complexă. Pentru istoric, materialele care ar constitui o dovadă incontestabilă a desfășurării legice a proceselor istorice sînt adesea fie incomplete, fie inexistente. Dar Iorga a sesizat similarități între tiparele difritelor națiuni și a tras concluzii din tipare similare atunci cînd materialele doveditoare lipseau. Analizînd aceste similarități, el a căutat să înțeleagă și să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întregul organism conduce la încetarea vieții acestuia, la instalarea morții organice, a morții totale, decelabila macroscopic. În raport cu momentul ciclului vital în care se produce, moartea poate fi: tardivă și prematură sau patologica. Moartea tardivă, moartea naturală, moartea programată genetic, moartea legica sau moartea senila se instituie la sfârșitul ciclului vital urmând programarea genetică a animalului respectiv. Este moartea de bătrânețe. Deși existența morții naturale, luându-se că etalon omul, este adesea contestată în literatura de specialitate, lumea animală o confirmă. Animalele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
versus nelegitimitatea dezvoltării sociale Punctele de vedere prezentate mai sus ridică problema evaluării procesului de dezvoltare a societății românești din secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Proiectele raționalist liberale, neoliberale etatiste tratează dezvoltarea socială ca proces legic, corespunzător logicii capitalismului, legii sincronismului, „legii orbitării”. Celelalte proiecte analizează procesul de dezvoltare în termeni de inadecvare, absență a normalității, excepție de la modelul general acreditat și lipsă de legitimitate. În sprijinul tezei dezvoltării sociale normale și legitime a societății românești
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rol de mare însemnătate" în istoria românilor. Privită prin noua optică ale cărei lentile au fost reșlefuite ideologic, ideea națională apare ca vector identitar în orizontul socialist, ceea ce face ca "întărirea națiunii" și a independenței naționale să constituie "o necesitate legică, obiectivă" (Programul PCR, 1975, p. 145). "Patria socialistă" este reformatată pentru a deveni "națiunea socialistă". Această transformare este semnificativă pentru ilustrarea naționalizării socialismului românesc. În primele două decenii postbelice, noțiunea de "patrie proletară" a luat locul celei de "națiune română
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
extrinsecă, al cărei sediu rezidă în mijloacele propagandistice și nu în calitățile interne ale subiectului carismatic. În schimb, cultul partinic se bazează pe construcția ideologică a charismei instituționale. Partidul, ca avangardă a clasei proletare și instrument organizatoric care precipitează dezvoltarea legică a istoriei, este definită ca instituție charismatică și venerată ca atare. Programul... din 1974, adoptat drept "măreață carte de căpătîi" a discursului didactic (Almaș și Fotescu, 1979, p. 179), fixa teza că Partidul ipostaziază "înțelepciunea colectivă" a poporului român și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]