118 matches
-
Capitolul I Dispozițiuni generale Articolul 1 Se pune în aplicare pe tot cuprinsul Transilvaniei, legea pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare din 27 Aprilie 1938, potrivit prevederilor articolelor ce urmeaza: Articolul 2 În toate cazurile cînd legislațiunea română acorda un privilegiu, fie general asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, fie special imobiliar, sau o ipotecă legală, pentru garantarea vreunui drept ori creanța, se va putea cere înscrierea acelui privilegiu sau a ipotecii legale în cartea funciară. Articolul
LEGE nr. 241 din 12 iulie 1947 pentru punerea în aplicare în Transilvania a legii pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare din 27 aprilie 1938. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106097_a_107426]
-
are de trăit decât zece ani, Țara Românească treizeci poate [exact peste treizeci de ani - în 1907 - va avea loc marea răscoală țărănească împotriva exploatării evreiești]. Se va începe atunci acea luptă de exploatare fără milă - atât de favorizată de legislațiunea liberală... Domnia fanarioților a fost o epocă de aur în comparație cu domnia de tină a evreilor și să nu uite nimeni că evreii fiind clasă de mijloc și legislațiunea liberală fiind exclusiv în favorul acestei clase, ei vor deveni aci stăpâni
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
începe atunci acea luptă de exploatare fără milă - atât de favorizată de legislațiunea liberală... Domnia fanarioților a fost o epocă de aur în comparație cu domnia de tină a evreilor și să nu uite nimeni că evreii fiind clasă de mijloc și legislațiunea liberală fiind exclusiv în favorul acestei clase, ei vor deveni aci stăpâni privilegiați și românul slugă la jidan. România nu e datoare nimic evreilor decât doar cu o bună recoltă de cânipă și cu câțiva țăruși ciopliți anume pentru membrii
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
atâtea departamente ale unei administrațiuni centrale; dacă impiegații tuturor acelor întreprinderi diverse ar fi numiți și plătiți de către stat, dacă ei ar fi să aștepte numai de la stat înaintarea și fericirea lor, atunci nici libertatea presei, nici constituțiunea populară a legislațiunii noastre n-ar împiedica ca Englitera să nu mai fie liberă decât cu numele. Cu cât mașina administrativă ar fi mai ingenioasă și mai eficace, cu cât s-ar concentra în ea mai multă inteligență și energie, cu atât răul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încît propuneri de legi nouă sau de ordinațiuni generale mai însemnate să nu se facă decât într-un răstimp oarecare, iar acele cari nu se pot înainta în acel răstimp să rămână fără escepție pentru anul următor. Nu credem că legislațiunea noastră ar pierde ceva prin împuținarea grabei cu care a lucrat pîn-acum. {EminescuOpXI 107} În ediția de dimineață a foii a apărut articolul de mai sus, în cea de seară, deci în aceeași zi, au apărut ordinul de cabinet prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
foile austro-ungare nu erau decât o ficțiune ce s-a stins la cea dintâi suflare a realității... [ 4 aprilie 1880] ["IDEEA GENEROASĂ ȘI MÎNTUITOARE... "] Ideea generoasă și mântuitoare care-a dat naștere Senatului a fost desigur aceea de-a prezerva legislațiunea de surprinderile ce i-o pot pregăti patimele momentane ale claselor, căci din suferințele momentane, acute, însă adeseori fără nici o gravitate organică pentru binele societății și prosperarea statului, răsar naturile catilinare cari le exagerează și mai mult, aprinzând închipuirea și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însă poliția nu vede bucuros nici pe un muntenegrean purtând arme pe stradă. De aceea un impiegat îl făcu să înțeleagă că trebuie să se despartă de arsenalul său. Junele erou se miră mult de această cerere, căci muntenegreanul în legislațiunea sa nu pomenește de patente de arme. Se duseră la un funcționar superior. Aci muntenegreanul {EminescuOpXI 131} se purtă cu multă modestie, numai că, din întîmplare, trase de la brâu un revolver cu o mișcare proprie acestui soi de oameni, încît
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la meserii cari sub Domnii vechi nu se bucurau de dreptul breslelor. Jurnalistica roșie dovedește prin stilul ei din ce sfere a răsărit și că voiește a încetățeni nu numai categoriile Costinescu, ci și limbajul unor meserii îngrădite și de legislațiunea actuală într-un cerc osebit. [ 26 aprilie 1880] ["INTERESANTE NU MAI SÎNT... "] Interesante nu mai sânt schimbările ministeriale din România. Ar putea să ni se spună că institutul d-rului Șuțu a devenit pepiniera din care se scot noii ucenici în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
idee necompletă de împrejurările din Prusia, se simt pururea ademeniți de-a nutri așteptări exagerate și de-a-și așeza ținta prea sus. Dacă a crezut cineva că nu dezarmăm numai, ci că voim a nimici chiar armele noastre pe calea legislațiunii, atunci, acela ne-a crezut capabili de o mare nerozie, opinie la care n-am dat ocazie prin nici una din enunciațiunile mele. Pe de altă parte pronunțiul nu are cuvânt când face guvernului prusian o imputare din împrejurarea că încheierea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prietinește sau dușmănește, după voința eventualului papă și a consiliarilor săi. Daca pronunțiul nu vede destulă claritate în încheierea ministerială întreb din parte-mi ce e clar pîn-acum din partea Romei? Noi am făcut însemnate concesiuni practice, pe cât am putut după legislațiunea noastră actuală, de la intrarea în minister a d-lui de Puttkamer; din partea papei n-avem însă decât o nehotărâtă indicațiune teoretică, fără obligativitate juridică, că va putea îngădui un sistem de anunțare a numirilor, necomplet definită, sau, precum se exprimă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
c-o revizie sau c-o abrogare a legilor din mai; o practică pacifică, un suportabil modus vivendi pe baza unei toleranțe reciproce e tot ce mi-a părut că se poate ajunge. Am declarat că, în princip întoarcerea la legislațiunea din 1840 s-ar putea accepta, dar reîntoarcerea la starea de lucruri răsărită de la 1840 până la 1870 am refuzat-o cu multă hotărâre în cele trei - patru ocazii când ni s-a cerut. Acest refuz nu era lipsă de complezență
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
În ce conzistă dar meritele partidului preconizate de d. C. A. Rosetti? În principii? Dar de ce nu e atât de bun a spune care anume e principiul acela pe care d-sa și ai d-sale l-au introdus în legislațiunea țării? Unirea? Adunarea ad-hoc din Moldova a votat-o, compusă în cea mai mare parte din conservatorii actuali, o Adunare în care nici nu existau partizi, de vreme ce toate se votau aproape cu unanimitate. Tot acea Adunare a stabilit toate principiile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-o, compusă în cea mai mare parte din conservatorii actuali, o Adunare în care nici nu existau partizi, de vreme ce toate se votau aproape cu unanimitate. Tot acea Adunare a stabilit toate principiile Constituției actuale, programul ei întreg a trecut în legislațiunea noastră. Era d. C. A. Rosetti, sau ai săi, membri în Adunarea ad-hoc din Moldova? Nu. Au zis da la ceea ce se făcea dincolo, și atâta e tot. {EminescuOpXI 206} S-a lăpădat de privilegii și a luat patenta de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din ignoranța noastră și din lipsa de voință de a pune capăt unor monstruozități incompatibile cu secolul în care trăim. O țară a cărei instrucție se dirigează de către indivizi cu câte patru clase primare, o țară a cărei jurnalism și legislațiune e reprezentată tot prin asemenea genii nu poate înainta, din cauza spiritului de minciună care plutește asupra tuturor raporturilor, nu însă din cauza că latineasca sau greceasca i-ar fi punând piedici!... [ 28 iunie 1880] [""ROMÎNUL", ÎN NUMĂRUL SĂU DE ASTĂZI... "] "Romînul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o parte a orașului, uzurparea de drepturi civile și politice era pedepsită grav, iar principiul era: Adversus hostem aeterna auctoritas esto. Hostis se numea însă orice străin. N-avem nevoie a spune că exemplul e ales după plac și că legislațiunile Franței, Germaniei, Angliei, c-un cuvânt a tuturor țărilor, ne prezintă sute de exemple analoage. Numai România ne-a prezentat, sub guvernul d-lui Brătianu, exemplul, hidos în istorie, ca oameni cari denunțau și trădau patria lor în străinătate și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țărmureană, cu privilegiile pe cari ea le reclamă, ar fi echivalentă cu absorpțiunea întregei inițiative a Principatelor dunărene și cu întinderea domeniului fluvial și a influenței politice a Austriei până la Galați. Ea ar poseda cheile Principatelor cîtortrele; și-ar impune legislațiunea fluvială și, prin o estenziune de tot naturală, ar domni în consiliile de la Belgrad, de la București, ba chiar de la Sofia. Ar fi curios în adevăr de-a vedea pe Bulgaria, liberată de ruși, ridicată de Rusia la rangul de țară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unanime. E de ajuns un vot disident pentru ca Comisia Europeană să-nceteze de-a exista. Se crede că acest vot va fi al Austriei. Ce se va-ntîmpla după asta? Dunărea de Jos, supusă în curs de 25 de ani unei legislațiuni internaționale, ar recădea sub dreptul comun. Țărmurenii, adecă Comisia țărmureană, prezidată de Austria și instituită prin Comisia Europeană, ar lua în mâni opera acestei din urmă. Muma ar fi înghițită de către copil. România, fiind țărmureană de amândouă părțile fluviului, deci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
da o satisfacere echitabilă cerințelor reciproce. Dacă e vorba ca să existe vreodată o aprop[2r]2iare mai mare între grupul de naționalități balcanice, ea va trebui pregătită de mai nainte prin tendența de-a unifica sistemul de guvernământ și de legislațiune. Științele istorice vor trebui asemenea să concurgă ca să lămurească legăturile ce-au existat în trecut între noi, ca să desemne liniamentele legăturilor viitoare. Astfel se va emancipa spiritul popoarelor balcanice de atârnarea în care se află astăzi, astfel mergând pe picioarele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
diferitele interese, cum să nu se nedreptățească atât cerințele obiective ale artei cât și cele subiective ale artistului, toate aceste sânt firește afară de domeniul opului nostru, care are de-a dezvolta arhitectonica artei, nu de-a compune un cod al legislațiunii scenice. Al doilea moment atinge modul cum este chemată la viață opera poetului însuși. Dacă reprezintarea scoposește de-a ni da un întreg, atunci e treaba direcției de a ținea neîntrerupt cele singulare într-o proporție corectă cu întregul. Talentul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu sânt împrumutate de la experiență, ci dimpotrivă acordă fenomenelor o regularitate {EminescuOpXIV 415} după legi și fac cu putință prin asta esperiența. Inteligența deci nu este numai o facultate de a face reguli prin compararea fenomenelor, ci ea este însăși legislațiunea naturei, adică: fără inteligență n-ar exista nicăieri natură, id est nu s-ar afla nicăieri unitatea sintetică a celor diverse din fenomene după reguli, căci fenomene nu au loc afară de noi, ci există numai în sensibilitatea noastră. Aceasta însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate acestea le opintește (le pune-n mișcare), le folosește ca pre niște unelte în folosul scopurilor esențiale ale rațiunei omenești. Pe acesta numai am putea să-l numim filozof, dar fiindcă el însuși nu se găsește nicăieri, pe când ideea legislațiunei sale e în orice rațiune omenească, de aceea ne vom ține salt numai de cea din urmă și vom hotărî mai de-aproape ce unitate sistematică din punctul de vedere al scopurilor prescrie filozofia după acest conceptus cosmicus. Concept lumesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vechi pricepeau sub filozof totdeuna și mai cu samă pe moralist, și chiar părerea exterioară a stăpînirei de sine prin rațiune face că și-n ziua de azi numim pe cineva într-o analogie oarecare filozof, aibă chiar cunoștințe mărginite. Legislațiunea rațiunei omenești (filozofia) are două obiecte, natura și libertatea, și conține așadar atât legea naturei cât și legea morală, din început în două sisteme deosebite, în urmă însă într-un singur sistem filozofic. Filozofia naturei privește tot ce esistă, ceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
onoare ș. a. m. d., la cari țin și ei, nu sânt decât rămășițe fosile ale creștinismului, Credința mea că morala e o emanațiune a doctrinei revelațiunii, la care ține și împăratul, mă face să-i dau o formă și în legislațiune. În Austria ministeriul Taafe se bucură în Parlament de-o majoritate compusă printr-un compromis dintre naționalități și conservatori. În cabinet însuși sânt mai mulți reprezentanți ai naționalităților, precum cehul Prazak, ministru de justiție, polonul Dunajewski la finanțe ș. a. m.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
electorale române din Banat și din Țara Ungurească, pe lângă cei ardeleni. Rezoluția conferenței a fost ca românii din Ardeal să observe ca până acum politica pasivității și să se abție de la alegeri, atitudine ce implică nerecunoașterea de jure a întregei legislațiuni ungurești de la 1866 (de la dualism) încoace. Românii din cercurile ungurene și bănățene să ia însă parte la alegeri, accentuând în Dietă atitudinea ardelenilor. În ajunul alegerilor (prin iunie) doi membri ai episcopatului român, mitropolitul gr[eco]- or[todox] al Ardealului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a scris acum patruzeci și mai bine de ani. De atunci încoace Societatea de Navigațiuni îngrijește de tranzitul necesar și colonii numeroase de manufacturieri și industriași au împînzit țara noastră. Iată dar situația în care ne aflăm. Ne-am modificat legislațiunea după mintea d-lui Boerescu și după placul străinilor. Toate garanțiile de inalienabilitate a bunurilor imobiliare s-au dus din obiceiul pământului, ca și din legile scrise, și, neavând nici industrie nici negoț, suntem în pericol a pierde până și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]