107 matches
-
trei ale încă „nedefunctului” declarat partid comunist . Mase mari de oameni râmân în continuare prinse ca-ntr-un clește în cușca demagogiei - care și-a luat ca aliați televiziuni care nici măcar nu-și mai declamă (așa, de amorul artei!) independența legiuită de normele care au consacrat-o, adesea, cu titlul pompos, tentant și puțin credibil de a „patra putere în stat” - când vede toată lumea cum căznește (trage din greu!) la „jugul bănos și pufos(!)” al mogulilor din media. Suntem aproape și
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_patriotarda_.html [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
de aur a adevărului și a iubirii, Ștefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evangheliei ei'' /.../''Reprezentantul libertății, martirul omenirii lănțuite, Crist'' / .../ '' Tot ce lumea a visat mai mare, tot ce abnegațiunea a legiuit mai nobil, tot ce pune pe om alături cu omul: Libertatea!'' * ''Un Isus Cristos e Horea răstignit pe cruda roată!'', spunea marele poet Adrian PĂUNESCU în Motiv Popular * despre eroi, marele istoric Nicolae IORGA arăta că sunt: ''Cei ce fac
O ALTFEL DE ISTORIE A ARMATEI ROMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_altfel_de_istorie_a_armatei_pompiliu_comsa_1384921944.html [Corola-blog/BlogPost/346870_a_348199]
-
Ionești în perioada 1834-1837, să fabrice rachiul numai la cazanele lor care erau și insuficiente 685. În cazul locuitorilor din Cerneți, care din vechime aveau vii la Breznița, Trestinic, Buliga, Gâldanu și Orgutova, arendașul le lua mai mult decât era legiuit, din care cauză ei cereau să se constituie o comisie formată din boieri și locuitori de bază care să supravegheze măsuratul vinului 686. În alte cazuri (la Gârla Mare în 1834), locuitorii erau opriți să lucreze viile, să sădească sau
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
fiindcă acest lucru, nu știu cum, este trecut cu vederea de unii, mulți deși sunt plini de zeci de mii de rele, când văd că vine sărbătoarea, că împinși de însăși această zi, se ating de Sfintele Taine pe care nu este legiuit nici măcar să le vadă într-o asemenea dispoziție. Iată, așadar, că Sfântul Ioan Gură de Aur nu numai că întărește în chip vădit intenția și opinia lui pentru cei ce iubesc să asculte adevărul, dar răstoarnă în chip profetic acest
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
de la alții. Și deși mulți dumnezeiești Părinți de la diferite sinoade locale le-au scris de multe ori, tot nu și-au lăsat obiceiul lor până ce nu s-a ținut Sfântul Sinod I Ecumenic din anul 325 care, pe lângă altele, a legiuit și despre Paști să nu le mai prăsnuiască cineva împreună cu iudeii, ci după echinocțiul de primavară, în zi de duminică, pentru ca să nu mai coincidă cu paștele iudaic. Cu toate acestea, unii au insistat în răul lor obicei, și acestora li
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
I Ecumenic și le atribuie regula celor patruzeci de zile și spune că au fixat-o drept lege, vrând prin aceasta să-i convingă și să tragă spre ascultare și supunere. Căci cine nu știe că Postul Sfintelor Păresimi este legiuit de Sfinții Apostoli, care spun în canonul 68: "Dacă vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citeț sau cântăreț nu postește Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul, să fie
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul, să fie depus ori caterisit din treapta, iar daca este laic să fie îndepărtat sau afurisit". Sau, poate, zice el, Sfinții Părinți de la Sinodul I au legiuit și au adăugat această Saptamană Mare a Patimilor, cum spune în altă parte același: "De aceea Parinții au întins perioada postului, dându-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
dându-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să ne apropiem (de împărtășanie). Dar prilejul cel mai adevărat, pentru care Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Sinodul I a legiuit Păresimile, pare a fi următorul: deoarece creștinii de pe atunci erau nepăsători și nu posteau tot Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile, ci unii posteau numai trei săptămâni, alții șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia în locul său, potrivit descrierii lui Socrate din Istoria bisericească (cartea V, capitolul 22), de aceea Sfinții Părinții ai Sinodului I au înnoit iarași Canonul 68 al Sfinților Apostoli și au legiuit să se postească neîncălcate toate patruzeci de zile; iar Sfântul Ioan Hrisostom, vorbind despre această înnoire, susține că au fixat-o acei Sfinți Părinți. Dar fiindcă ei îl pun înainte pe dumnezeiescul Hrisostom ca un apărător al celor patruzeci de
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Biserică la hirotoniile arhiereilor li se pune pe cap Evanghelia lui Iisus Hristos, ca să învețe cel hirotonit adevărata a Evangheliei, și ca să învețe că deși este capul tuturor, acționează sub legile ei: stăpânind peste toți, dar fiind stăpânit de legi; legiuind toate, dar fiind legiuit de lege". De aceea un viteaz din cei din vechime pe numele lui Ignatie, care s-a distins prin arhierie și martiriu, scriind unui alt arhiereu, spunea: "Nimic să nu se facă fară socotința ta, nici
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
li se pune pe cap Evanghelia lui Iisus Hristos, ca să învețe cel hirotonit adevărata a Evangheliei, și ca să învețe că deși este capul tuturor, acționează sub legile ei: stăpânind peste toți, dar fiind stăpânit de legi; legiuind toate, dar fiind legiuit de lege". De aceea un viteaz din cei din vechime pe numele lui Ignatie, care s-a distins prin arhierie și martiriu, scriind unui alt arhiereu, spunea: "Nimic să nu se facă fară socotința ta, nici tu să nu faci
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
fiindcă acest lucru, nu știu cum, este trecut cu vederea de unii, mulți deși sunt plini de zeci de mii de rele, când văd că vine sărbătoarea, că împinși de însăși această zi, se ating de Sfintele Taine pe care nu este legiuit nici măcar să le vadă într-o asemenea dispoziție. Iată, așadar, că Sfântul Ioan Gură de Aur nu numai că întărește în chip vădit intenția și opinia lui pentru cei ce iubesc să asculte adevărul, dar răstoarnă în chip profetic acest
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
de la alții. Și deși mulți dumnezeiești Părinți de la diferite sinoade locale le-au scris de multe ori, tot nu și-au lăsat obiceiul lor până ce nu s-a ținut Sfântul Sinod I Ecumenic din anul 325 care, pe lângă altele, a legiuit și despre Paști să nu le mai prăsnuiască cineva împreună cu iudeii, ci după echinocțiul de primavară, în zi de duminică, pentru ca să nu mai coincidă cu paștele iudaic. Cu toate acestea, unii au insistat în răul lor obicei, și acestora li
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
I Ecumenic și le atribuie regula celor patruzeci de zile și spune că au fixat-o drept lege, vrând prin aceasta să-i convingă și să tragă spre ascultare și supunere. Căci cine nu știe că Postul Sfintelor Păresimi este legiuit de Sfinții Apostoli, care spun în canonul 68: "Dacă vreun episcop sau preot sau diacon sau ipodiacon sau citeț sau cântăreț nu postește Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul, să fie
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
și Marele Post de patruzeci de zile ori miercurile și vinerile de peste tot anul, să fie depus ori caterisit din treapta, iar daca este laic să fie îndepărtat sau afurisit". Sau, poate, zice el, Sfinții Părinți de la Sinodul I au legiuit și au adăugat această Saptamană Mare a Patimilor, cum spune în altă parte același: "De aceea Parinții au întins perioada postului, dându-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
dându-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să ne apropiem (de împărtășanie). Dar prilejul cel mai adevărat, pentru care Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Sinodul I a legiuit Păresimile, pare a fi următorul: deoarece creștinii de pe atunci erau nepăsători și nu posteau tot Sfântul și Marele Post de patruzeci de zile, ci unii posteau numai trei săptămâni, alții șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
șase, iar alții în alt mod, fiecare cum se obișnuia în locul său, potrivit descrierii lui Socrate din Istoria bisericească (cartea V, capitolul 22), de aceea Sfinții Părinții ai Sinodului I au înnoit iarași Canonul 68 al Sfinților Apostoli și au legiuit să se postească neîncălcate toate patruzeci de zile; iar Sfântul Ioan Hrisostom, vorbind despre această înnoire, susține că au fixat-o acei Sfinți Părinți. Dar fiindcă ei îl pun înainte pe dumnezeiescul Hrisostom ca un apărător al celor patruzeci de
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
prințese, motani, pisici și zîne în coaja decorativă a unor ouă pascale. Sparte sau - nu zic bine ,sparte" - ciocnite delicat, apucate de mijloc și făcute cumva să plesnească, dau la iveală bucăți de manuscris rătăcite la noi dintr-o țară legiuită de copii. Care, cu vopseluri și hîrtie chinezească (vorba lui Arghezi!), se descurcă minunat să-și învingă plictiseala și să fățuiască lumile pustii. Să vedem cam ce desenează (cartea alternează paginile scrise cu schițe verzi, naive spre abstracte, felul de
Moșii roșii by Simona Vasilache [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
felul acesta la o parte rânduiala cea veche a tăierii împrejur a trupului, măcar că aceasta nu-l curăța pe om cu totul de păcat. Și a înlocuit-o cu tăierea duhovnicească a Sfântului Botez, adică dezbrăcarea de trupul păcatelor cărnii, legiuind Botezul darului celui nou, care este din apă și duh. A luat chipul nostru cel plin de păcate pentru a-l răscumpăra pe om și a-l îndumnezei.A pironit păcatul pe crucea suferințelor Sale și l-a împăcat pe
TĂIEREA ÎMPREJUR CEA DUPĂ TRUP A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/1_ianuarie_taierea_imprejur_ion_untaru_1388550840.html [Corola-blog/BlogPost/365731_a_367060]
-
Pușcă de la brâu (marca nu i-o știu) Să-i spună curat că s-a înșelat , Iepure nu sare din mandre mioare Nici fazanii buni nu cresc prin pășuni. Și s-or înțelege că-i proastă o lege Cine a legiuit-o nici că a citit-o Și-a adus “aportul”că ogarul “mortul”. Vor lăsa sudalma și vor bate palmă Vor lupta-mpreună pentr-o lege bună. De n-or izbuti atunci vor veni Cu toți la Palat și ...s-
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1450254170.html [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
Dragobete, Dragobete, încinge dragu cu bete !... - Știi, că-i dea noastră, dar ai auzit că la străini poți câștiga o soață frumoasă, numai pentru o zi ? - Râzi de cartea mea, domnule ! Dacă-i p-o zi, aia nu-i nevastă, legiuită dă om și de Dumnezeu, pă tot traiu. Nu te-ntrece, că nu mă poți întoarce ! N-are când le face și desface toate-ntr-o zi !... - Nu râd, nene, că ești om cu minte, dar cu bani, se poate
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dragobete_de_stana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
de particule, atematice groaze, supletivism, forme ionice, aoriste fără augment, misterioase pasive, pronume înviate și regăsite, dualul, uitatul dual, hapax legomena, politeți numai la a doua singular, șuvoaie de cuvinte necunoscute, unele țăndărite metri gratia, alte mai lungi decât e legiuit prin glosare, tmeze, craze, anafore, rejeturi, asindetoane, polisindetoane, chiasme, metonimii. Și deasupra tuturora, zeiască, sintaxa marelui orb. Îți recomandăm Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul Feriți de vipia dimineții și a amiezii, cu marea sub
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi by https://republica.ro/zsorosul-meu-un-miliardar-grec-m-a-dus-trei-ani-la-rand-pe-o-insula-minunata-sa-citesc-texte-vechi [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
o nevoie trebuie "neapărat" aprobarea ministrului, deoarece învățătiarea sau directoarea pot fi acuzate de favorism, poate susținut financiar. O ipoteză. De teama DNA ce-o fi și aceasta! O fi oare necesar ca legiuitorul să legifereze o lege care se legiuiască aplicarea legilor în lumina legiuită a legii? Am ales oare un asemenea competent legiuitor? Sau eventul o vom face mâine ca tot legiuitorii au intrat în vacanța de alegeri? De inovație, respectiv de schimbare, nu mai poate fi vorba când
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1468238912.html [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
lor. Corupții sunt oare de vină? Sau noțiunea de corupție este ea însăși coruptibilă? Vin alții de pe alte meleaguri care, cu aportul competent al televiziunii, să ne învețe cum să ne organizăm viața, când aleșii noștri fac tot posibilul ca să legiuiască harababura legilor care ar trebui să stea la baza organizării judicioase a vieții de toate zilele. Noi trăim deosebit de greu, deosebit de bine ar zice legiuitorul, numai și numai datorită legilor date de legiuitor pentru „popor”. Doar și ei, aleșii noștri
LIDERI ŞI TIPARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1468238912.html [Corola-blog/BlogPost/350627_a_351956]
-
fii pedepsit cum ar cere legea. Ori economia țării nu poate fi susținută de incompetenți indiferent de culoarea lor politică. Cât timp oare se va mai scurge până ce biciul și zăhărelul nu vor mai fii principalele legi ale legiuitorilor care legiuiesc în propriu interes deși au fost aleși să legiuiască în favoarea alegătorilor lor. Sunt curios ce va constata noua jurisdicție asupra crimelor istorice care ne-au îngropat țara în minciună, înșelătorie cu alte cuvinte corupție, iar cei încă necorupți asist nepăsător
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1426066629.html [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]