25 matches
-
de doisprezece ani, două pahare și vasul cu gheață. Ansamblul îl scoase pe soț din negrele-i văsări și-l trecu în lumea celor vii. Porniră televizorul, erau ca de obicei știri dar nu asta îi interesa și începută să legumească băutura care le aduse aminte cât de fericiți sunt. Doamna, se folosi cu abilitate de context, iar când îți dădu jos chiloțeii cel mai puternic om al lumii dădea clar semne că a înțeles mesajul și era deja pregătit pentru
CEL MAI PUTERNIC OM AL PLANETEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1489659507.html [Corola-blog/BlogPost/340447_a_341776]
-
graiul lor aparte, ritmat (căci accentuau fiecare silabă) povesteau acolo, sub ochii sfinților, care ce-a mai pățit, cum fată oile, cum mai au lapte, cât fân mai au, ce gadini îi mai bântuie, ce câni le mai țin piept. „Legumeau” până seara o ploscă cu țuică bătrână, păstrată anume. Lumea din afara bisericii le era străină deja. Cei mai tineri se angajau la mină, își lepădau portul, graiul și credințele. Bătrânii îi numeau pe orășeni „barabe”. De acolo, pentru ai lor
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
de interesele ajunșilor la putere, proștii înecați în alcool, leneși, veșnic jeluindu-se de lipsuri și sărăcie. Asocierile sale de cuvinte, expresiile pitorești, surprind prin originalitate. Vezi „speriat clește”, „a da pe trompă”, „a sifona fonduri dintr-o afacere”, „a legumi berea”, ”a lua printr-o suveică” și altele. Comicul onomastic de la Caragiale citire, ridicat pe culmi nebănuite de dramaturgul israelian Hanoch Levin, ajunge la M.B.-Bujeniță să-i surpaseze pe amândoi. Personaje ca Imelda Quizdan născută Mădulariu, Rândunel Zoaie zis
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1493625644.html [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
linie de consecință, stabilind și un record de viteză domestică (imposibil de omologat însă), doamna se întoarse cu o cană, apoi se așeză pe un scaun privindu-l hipnotic pe Aristide care, ca un nesimțit ce era, gemea de plăcere legumind borșul de putină printre dinți. Armistițiul dură cam un minut după care, doamna, luată de un val de căldură, smulse cana din mâna netrebnicului și rosti hotărât: - Dacă nu spui acum, tot ce trebuie, mă duc la nenorocitu’ ăla dă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
pentru care deranjez, primesc voie să mă așez. Asta, deoarece nea Costandache devine extrem de amabil când e vorba să explice ceva din domeniul legislativ sau politic, considerându-se un fel de enciclopedie aproximativ vorbitoare. Pe parcursul a cam două ceasuri, în timp ce legumea litruța de bastârcă cu care venisem înarmat, mi-a deslușit, răbdător, că: „aștile-ai regulili dă la Uniunea Europeană, băga-mi-aș io picioarili-n eli sî-m’ bag, cî, la vremea mea-i băteam cu funia udă șî, io-ti, n-o murit
RIPOSTA PROPORŢIONALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1404142959.html [Corola-blog/BlogPost/360008_a_361337]
-
Dumitriu, publicat în Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014. Paralelă subtilă a noțiunilor de exil și diasporă. Ficțiune și realitate. Îmi scrie, paradoxal, pe prima pagină a cărții: „Acest cadou la a mea a 75-a aniversare, s-o legumiți și mai vedem!” Ceva s-a schimbat în stilul acestui nou Caragiale al României de azi? Să își fi pierdut stiul burlesc al scrierilor sale?! Cine îi smulsese acestui scriitor rafinat râsul-plânsul operelor sale care au reuși de mii de
EUGENIA DUMITRIU by http://confluente.ro/articole/eugenia_dumitriu/canal [Corola-blog/BlogPost/357467_a_358796]
-
puterea de vindecare a necazurilor noastre prin ... Citește mai mult Paralelă subtilă a noțiunilor de exil și diasporă. Ficțiune și realitate.Îmi scrie, paradoxal, pe prima pagină a cărții: „Acest cadou la a mea a 75-a aniversare, s-o legumiți și mai vedem!” Ceva s-a schimbat în stilul acestui nou Caragiale al României de azi? Să își fi pierdut stiul burlesc al scrierilor sale?! Cine îi smulsese acestui scriitor rafinat râsul-plânsul operelor sale care au reuși de mii de
EUGENIA DUMITRIU by http://confluente.ro/articole/eugenia_dumitriu/canal [Corola-blog/BlogPost/357467_a_358796]
-
Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Paralelă subtilă a noțiunilor de exil și diasporă. Ficțiune și realitate. Îmi scrie, paradoxal, pe prima pagină a cărții: „Acest cadou la a mea a 75-a aniversare, s-o legumiți și mai vedem!” Ceva s-a schimbat în stilul acestui nou Caragiale al României de azi? Să își fi pierdut stiul burlesc al scrierilor sale?! Cine îi smulsese acestui scriitor rafinat râsul-plânsul operelor sale care au reuși de mii de
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_constantin_eugenia_dumitriu_1391422920.html [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
mai spunem! Bravii concetățeni ai lui Maradona umblau ca nebunii să-l bată pe umăr și să-i ceară ceva de băut, iar apoi îl înjurau cu drag pentru norocul său porcesc. ***** În umbra sulfuroasă a bufetului gării, domnul Ilie legumea o tărie împreună cu dragul său naș. Amândoi plini de importanță fiindcă, hai să fim sinceri, erau cei care, doar știa toată lumea, încă de acum trei decenii prevăzuseră destinul de excepție al actualului cetățean de onoare Maradona Pălugă. - Hai, noroc, nașu
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1487244198.html [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
inimă: - Blagadariu vam, batiușka! Țarul chiar lăcrimă puțin, înduioșat de nobilele lor purtări și îi trimise în curte să vadă dacă nu cumva mai au ceva treabă de făcut. Bietul Ludovic se ținea de pereți pe când țarul așezat pe fotoliu legumea ceva icre și le stropea cu o votcă pe care și-o adusese cu el. Încercă și o glumă cu regele: - Ludovic, dragă, poți continua să mănânci și sunt convins că mâncatul în picioare te va mai ajuta la digestie
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1441701037.html [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
că Ozerov fusese trimis într-o călătorie la noi tocmai ca să se liștească după teribilele critici relatate de toată presa ideologică și comentate până-n cele mai mărunte rubrici de teorie literară. Venise în liniștea Casei de creație de la Sinaia și legumea cumpătat la votcă povestindu-ne prin ce furci caudine trecuse. Înțelegeam că fusese groaznic pentru el, și de asta le-a fost milă confraților pe care-i mai avea în conducere, trimițându-l aici să se liniștească prezentând filme sovietice
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358292591.html [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
emis de Vasile Lupu la 6 august 1641: „călugărilor de la sfânta mănăstire de la Sfânta Vineri și de la mănăstirea Balicăi, ca să fie tari și puternici cu cartea domniei mele a lua a zecea din toată pâinea și din fân, și din legumi și din tot venitul la sat la Chișinău.” Satul rămâne în stăpânirea acestor două mănăstiri până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea când trece în stăpânirea mănăstirii Galata. Cutremurul din 1802 a determinat avarii importante care au fost
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
abandonată. Alimentând Însă plăcerea morbidă pentru mizerii interpersonale și sociale, media determină modificarea structurii perceptive și cognitive a românului de rând, Îl transformă Într-o legumă negânditoare, care ajunge să accepte hrana ce i se dă: artificială, modificată, chimică. Rostul legumii e să crească, să se dezvolte și atât. O contribuție la schimbarea percepției publice pot produce, desigur, oamenii politici și responsabilii instituționali. Dar n-am văzut primari care să se plimbe prin cartiere și prin sate, Împreună cu consilierii lor, și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și din Făurei. Să aibă a lua a zecea din toate sămănăturile, din țarini cu pâne și din fânețe și din prisăci cu stupi, însă din 50 unul iar fiind mai puțini câte o para de stup, din grădini cu legumi și din heleșteie și din livezi și din tot locul, cu tot venitul moșiei, după obiceiu, iar oamenii ce vor fi șezători cu casa pe acele moșii să aibă a lucra boieresc câte 12 zile, 6 vara și 6 toamna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a vrut să jongleze? septembrie 2006 President’s League Ascensiunea Stelei în Europa induce, vrînd-nevrînd, procente în plus în sondaje pentru patronul ei. Acum doi ani, deși Steaua pătrundea iarăși, după o îndelungată absență, în primăvara europeană, Gigi Becali își legumea acasă, în propria sufragerie, eșecul electoral. Candidatul, descălțat în șosete în fața camerelor TV, constata cu surprindere că partidul său n-a atins un prag electoral și promitea răzbunare. între timp, Gigi a devenit George, a încercat să se cizeleze și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
reduce aria de manifestări și te face să pari mai puțin sociabil. Din cauza lui am devenit un sedentar și (aproape) un solitar. E un handicap greu de mascat în public. Cînd cel de lîngă tine înfulecă satisfăcut și tu abia legumești din bucate, contrastul e prea izbitor ca să treacă neobservat. Ajungi astfel la acel gen de „situații delicate”, chiar penibile, în care ești întrebat ca la doctor și trebuie să-ți etalezi intimitatea. Există, dacă vrei și alte explicații, o tiranie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Gusti, dar și de către asociațiile de femei, au dezvăluit opiniei publice starea precară a agriculturii și consecințele sociale grave ale nefolosirii eficiente a imenselor posibilități de care dispunea țara (în special calitatea excepțională a pământurilor cultivate, condițiile favorabile pentru zootehnie, legumiși pomicultură etc.). Dacă în țările occidentale femeile angajate, relativ mai puține numeric, dar bine calificate pentru cele mai diferite munci agricole, dețineau rolul central în obținerea unor producții record (de lapte, ouă, păsări, plante industriale etc.) „la noi țăranca muncește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Petre Roman. Era la fel de controversat, starletă! Te consumi, se arde ca imagine publică. Peste 10 ani ce mai spunem despre Ponta? La ora actuală, Ponta este subiectul nr. 1 foarte primejdios al României pentru că el mai are... Nu și-a legumit, e într-o permanentă ardere scenică, care duce la arderea personalității. Se creează o ardere, o epuizare a opiniei publice. Îi știm totul, că a plagiat, că face, că drege... Consumul de ieșit tot timpul e o mare greșeală chiar
Cristoiu: Ponta este epuizat. E subiectul nr. 1 foarte primejdios al României by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30469_a_31794]
-
a supărare, înotând în sosuri grase și în nămoluri tăcute, și iar se dedulcea cu subsuori de rinocer aduse tot de pirații înrăiți în patimi slinoase, procurate și vândute pe bani grei, grei ca țărâna de pe mormintele imperiale și apoi legumea încet-încet stomacuri de greieri și piciorușe de lăcustă până simțea că sângele îi aleargă buiestru pe sub pleoape, amestecându-se cu lumina, la început hospoasă și înțepătoare ca nisipul și apoi limpede ca un izvor de munte gâlgâind untos a văz
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
de bucate datează de la începutul secolului 14, iar cel mai vechi manuscris de la noi, cu acest conținut, datează de la jumătatea secolului 17, din epoca brâncovenească, și se numește Carte întru care să scriu mâncările de pește și raci, stridii, melci, legumi, ierburi și alte mâncăruri de sec și de dulce, dupre orânduiala lor. Cuvinte moștenite din latină Despre prânzurile prelungite ale aristocraților romani s-a scris mult. Despre ce mâncau oamenii de rând aflăm din cuvintele latinești transmise limbilor romanice; unele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fi avut loc nimeni de ei, își luau grosul ce le-a fost de mare folos mai apoi, ca să-și pună pe picioare afaceri cu firme și buticuri și sereleuri familiale, iar firimiturile de la masa lor îmbelșugată rămâneau să fie legumite de ceilalți salariați ai școlii și de către copii. Ceva de ochii lumii, o mânjeală, acolo, trebuia să le rămână și copiilor. Că doar cum se numeau acareturile alea din camioane, dacă nu ajutoare umanitare pentru copii. Orfanii, vezi, cei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mișei la ocolul târgului Iașilor... Așijderea și satul Socola și Iezărenii să aibă a lucra svintei mănăstiri într-o lună trei zile la toate trebile... și să aibă a lua de-a dzece din pâine și din fânaț, și din legumi, și din toate viniturile câte vor hi pre locul svintei mănăstiri”. Să știi că pe lângă necazurile suferite de călugărițe, la acea vreme se mai găseau și oameni de bine. Nu se putea altfel și cred că știu la cine se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Lunca Bârnovii: din Găureni, din Todirel, din Piciorul Lupului, din Ciurea, de pe Ciurbești... din țarini, din toate semănăturile, din fânațe, din pomeți, din vii, din prisăci cu stupi... și dintr-altele din toate, pe obicei, cum și din grădini cu legumi din care vor ave de vânzare... Și tot omul gospodar... să aibă a lucra mănăstirii... pe an acele 12 zile... cum și pentru crâșme, di pe numitele moșii, când n-a ave vin băutură mănăstire de vânzare în crâșme, atunce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o „mare bucătărie țărănească“. În schimb, trebuie semnalată o caracteristică fundamentală a alimentației țărănești: vegetarianismul, impus în primul rând de sărăcie, dar și de respectarea strictă a numeroaselor posturi ortodoxe; ambele au un rol important în întemeierea românească a devizei „Legumește, maică, legumește!“. Strictețea mai sus-amintită poate ajunge la cazuri tragice, ca în episodul narat de Martha Bibescu în Izvor - țara sălciilor : nou născutul țărăncii Salomia moare din cauză că maică-sa nu are cum să-l alăpteze, refuzând orice hrană de dulce
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bucătărie țărănească“. În schimb, trebuie semnalată o caracteristică fundamentală a alimentației țărănești: vegetarianismul, impus în primul rând de sărăcie, dar și de respectarea strictă a numeroaselor posturi ortodoxe; ambele au un rol important în întemeierea românească a devizei „Legumește, maică, legumește!“. Strictețea mai sus-amintită poate ajunge la cazuri tragice, ca în episodul narat de Martha Bibescu în Izvor - țara sălciilor : nou născutul țărăncii Salomia moare din cauză că maică-sa nu are cum să-l alăpteze, refuzând orice hrană de dulce pe timpul Păresimilor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]