88 matches
-
dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și privirile hăt, departe în zenitul istoriei, îmbrățișind Glia cu brațele sale vânjoase și cucernice. Maria Tănase, spune prietenul și impresarul ei de o viață Gaby Michailescu, este o Leliță semeață cu garoafe albe în deschizătura sânilor. Legănându-și umerii ca la râu, cântă cu ochii închiși, smulgând fiecărei note alba petală lăsată să alunece printre degete pe dâra melodioasă... Sparge tonurile, își apropie o clipă mângâierea dulcei armonii, ca
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
tu stai, buratic, într-o altă lume. Unde-mi ești pădure ce țineai haiducii Sub umbrarul rece, de ciocoi ascunși, De-o mâna haină sunt copacii tunși, Și-n poalele tale nu mai cânta cucii. Unde ești bădie, unde ești lelița? Zace bancă goală, putrezind sub nuc Și de-așa pustie-îmi vine să mă duc, Scuturându-mi praful tălpii, pe ulița. Fuge peste dealuri azi copilăria Și pe sub alunii cei pletoși, o văd, Dar când deschid ochii e numai prăpăd, Vreme
FIRULE DE IARBĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1470943989.html [Corola-blog/BlogPost/383879_a_385208]
-
să plângă: -Doamnee, ce blestem a fost ăsta pe capul nostru, de-ai vărsat nenorocirea peste doi nevinovați? Ce ți-am stricat, noi, doi copii, cu iubirea noastră de ne-ai făcut asemenea rău? Coborî încet de pe prispă, ajutat de lelița Brândușa, se sprijini într-un ciomag și șontâcâind, o luă spre conacul cel nou. Când îl văzu, lumea rămase înmărmurită, se-nchină și tăcu. Schiopul merse direct în camera moartei, o privi și-o sărută pe mâinile ei firave și
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
care ajungeau populare." [3] Printre culegerile și creațiile muzicale ale sale se numără numeroase „manele”, romanțe și cântece de lume printre care: „Bordeiaș, bordei, bordei”, „Inima mi-e plină”, „Mugur, mugurel”, „Până când nu te iubeam”, „Nu mai poci de ostenit”, „Leliță săftiță”, „Și noi la Ilinca”, „Unde-auz cucul cântând” sau „Sub poale de codru verde”. Etnomuzicolog Gheorghe Ciobanu descrie însușirea lui Anton Pann de a lega muzica de text ca o preocupare a acestuia de a considera muzica un limbaj prin
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
pe toată suprafața cănii, că altminteri nu ți-o primesc. Fata ia comanda vădit nemulțumită și pornește spre bar dar el o strigă din nou. - Și dacă nu-ți reușește, te-nvăț eu dar îmi rămâi datoare. Zărzărică trece la „Leliță cârciumăreasă” în registrul lui plin de falseturi. O molfăială de zile mari. Nu poate să dea mai mult, săracul. Și cu toate astea, până acum nimeni nu l-a băgat în seamă de parcă ar face parte din decor. - Aveți idee
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 13 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_13.html [Corola-blog/BlogPost/375274_a_376603]
-
pe toată suprafața cănii, că altminteri nu ți-o primesc. Fata ia comanda vădit nemulțumită și pornește spre bar dar el o strigă din nou. - Și dacă nu-ți reușește, te-nvăț eu dar îmi rămâi datoare. Zărzărică trece la „Leliță cârciumăreasă” în registrul lui plin de falseturi. O molfăială de zile mari. Nu poate să dea mai mult, săracul. Și cu toate astea, până acum nimeni nu l-a băgat în seamă de parcă ar face parte din decor. - Aveți idee
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/O_cafea_buna_cap_13_ion_untaru_1326193583.html [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
care se-ndreptau spre horă și-i bârfeau: -O văzuși, fă, pe sluta asta...a lu’... -Aha! Ce caută, ghia, la horă? -Ce să caute? Asta nici cu naiba nu se mărită! -Ba se mărită, dac-o pețește moartea. Bârfele lelițelor de pe șanț forfecau pe toate care treceau pe drum: -Da’, p-asta lu’...O vezi, fă, cum se ține mare? -Păi! Moartea o caută pe-acasă și ea aleargă-ntr-un picior la horă. -Cum s-a mai împopoțonat , pațachina
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
hora, fă! Sparge hora dac-ajunge-n Piață! Așa se distrau cele care nu puteau sau nu voiau să meargă la horă. Ceilalți și celelalte mergeau pe drum ținându-se de mâini sau de braț, glumind și râzând, fără să ia seama lelițelor de pe șanț sau a babelor de la garduri. Când ajungeau în Piață, grupurile de fete se plimbau sfioase. Treceau pe lângă alte grupuri de pe alte ulițe, se studiau reciproc cu priviri piezișe și făceau remarci ironice cu șușoteli și chicoteli. Soseau alte
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
biata femeie că fiertura ei se numește kiorba, că poartă pe cap mahrama de biuriunciuk și că turcii pofteau o plăcintă de devlek din cuvata de lângă boru. Bucuroasă că și-a îmbogățit lexicul a alergat să-l comunice la toate lelițele din sat. Nu s-a întâmplat așa? Atunci să vă explice autorii DEX-ului ce și cum. Castraveți pe la Buzău Îmi este greu să accept că unele cuvinte românești au originea din limba bulgară., așa cum consideră autorii: stejar (stezer), cloșca
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
lor, decât acasă, departe de ei, de teamă să nu mi se întâmple ceva neprevăzut. Culesul avea loc toamna târziu, după căderea brumii și la plecare trebuia să ne îmbrăcăm gros de tot. Asemenea la secerat de grâu: își legau lelițele colțul zuvelcilor la brâu să nu le incomodeze, luau secerele în mâini, prindeau cu hărnicie spicele cu mâna stângă, se aplecau și tăiau grâul de la rădăcină, până când dădeau gata snopul. Și mai departe clădeau câte o claie dintr-un număr
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
1. Unui cartofor Jucându-și soarta la zar, Vându pământ și căruță, Fluieră vântu-n hambar Și-un răpciugos la... teleguță. 3. Unui cartofor Aruncând întruna zar, Își pierdu cal și căruță, Vânt se cuibări-n hambar... De-acum caut-o leliță Să facă nuntă... cu dar. 4. Unui cartofor Jucându-și soarta la zar, Vându pământ și căruță, Fluieră vântu-n hambar Și-un răpciugos la... teleguță. Unui sărac cu duhul Pe cât îmi este de bogat, Pe-atât îmi este fudul foc
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1417105588.html [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
printre ramuri , Cănd vară toată se preschimba-n toamnă , Si susura în râuri fericite , Împodobind a dealurilor coama . Foi galbene se risipesc alene Satule de preaverdele livezii Și- adorm pe veci , tăcute, în uitare , Lăsând în urmă mugetul cirezii . Zâmbesc lelițe cu frumoase rochii Și pește gard se cațără zorele , Cătând spre ceru-albastru , fără umbre , Din zori până la răsărit de stele . Își sorb în taină , picături de roua , Grădinile de apă însetate Și , leneșe , zăvoaiele de salcii Pe mal de-Oltet se
LA RASCRUCE DE-ANOTIMPURI de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/georgeta_giurea_1470568485.html [Corola-blog/BlogPost/343235_a_344564]
-
nu-i pușcat / Nici în sabie nu-i tăiat / Numa-n lupte ce-i luptat“.17 Părăsim acum acest tip de literatură populară în versuri de tipul S.F. și ne îndreptăm atenția asupra altor ocupații anexe, de astă dată a lelițelor de la Orăștie. Iată ce spun versurile unui colind cules din Balșa despre preocupările privitoare la industria casnică: „Nu te d’a-ntrista / Dalbă fecioriță! / Că noi ți-am venit / La curțile tale / Și noi ți-am adus / Și noi nu
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
felul de ramificații consanguine, mezalianțe și onomastice, poate chiar dincolo de primii oameni care-au fost izgoniți din rai, c-au păcătuit... Pe când era pe la acești pași ai „memoriei recente” (cea de substrat îi repugna, știe el de ce!) le întâlni pe lelițe dar le ocoli dibaci, nu fără a le auzi șușotind vorbe tânguitoare, fără curajul în relief pe care-l arătaseră nu cum mult timp înainte: „Tinco, fă, geaba muncușoara noastră dacă el n-ajunge sus. Un'l-ajută și descurcăleala
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_doamne_ce_sus_a_ajuns_.html [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
Ionuț jucîndu-se cu o nuielușă.Te așteptam să apari! -Am venit aseară.Ce faci acolo? Credeam că ești la Hunedoara. -Abia am terminat de cules mazărea.Apoi am fost la stână să aduc brânza.Bunica e plecată spre deal la lelița Sanda.Uite-o! A venit prin spate! E ca o pisică! Cred că nici n-a plecat până la urmă! E ca o pisică sălbatică îți spun! Ciobanul bătu în poarta verde și bunica îl primi cu o ușoară grimasă: -Te
AMELY P 6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p_6_florin_ciprian_ispas_1349804214.html [Corola-blog/BlogPost/343655_a_344984]
-
rustic solid, învolburat, dezlănțuit, cu un talent rotund, unitar, pătimaș, incontestabil”. După ce a prezentat în cuvinte puține dar pline de miez romanul și autoarea lui, apelând la recuzita din propriu-i rucsac și preschimbându-se direct, pe scenă, într-o leliță „bețâcă” (bețivă), Pelaghia lui Pârjol din „SURÂSUL UMBRELOR”, ținând „uieguța de pălincă” în mână a jucat magistral rolul personajului, însuflețindu-l, într-un moment de neuitat pentru cei prezenți. Au mai făcut aprecieri asupra cărții lansate scriitoarea și pictorița clujeancă
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ioana_rest_georgeta_resteman_1368477035.html [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
1954 în localitatea Talpoș, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Stuwerstr. 37/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Tinca, str. Gheorghe Lazăr nr. 1, județul Bihor. 205. Popp Rodica, fiica lui Papp Francisc și Lelița, născută la 24 februarie 1953 în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 90766 F'8arth, Wilhelmstr. 81, cu ultimul domiciliu din România în București, bd. Nicolae Grigorescu nr. 43, bl. D1, sc. 1, et. 5, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157710_a_159039]
-
Cehoslovacia (1942) și Iugoslavia (1942). Deși înregistrase la casele de discuri Electrecord și Odeon numeroase cântece populare, cântăreața a evitat să cânte la nunți. A cunoscut și repertoriul de petrecere pe care l-a promovat la restaurante, în programele nocturne („Lelițo cârciumăreasă”, „Fir-ai să fii mai băiete”, „Cine mă puse pe mine”, „În grădina lui Ion”). A apărut și în câteva filme artistice în roluri pasagere („Zile de neuitat”, în regia lui Haralambie Boroș) și în filme de televiziune („Pe
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
diverse momente, alături de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compoziții orientale, romanțe și cântece de lume printre care: "„Bordeiaș, bordei, bordei”", "„Inima mi-e plină”", "„Mugur, mugurel”", "„Până când nu te iubeam”", "„Nu mai poci de ostenit”", "„Leliță săftiță”", "„Și noi la Ilinca”", "„Unde-auz cucul cântând”" sau "„Sub poale de codru verde”". Unele dintre acestea au apărut în volumul „Poezii deosebite sau cântece de lume”, primele în ediția din 1931, iar celelalte în ediția din 1937, în care
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Tinerimea Moldovei”, „Cultura Moldovei” „Chipăruș”, „Moldova socialistă” ș.a. Redactor la Editura Școala Sovietică; secretar literar la Teatrul „Luceafărul”; director al Biroului de propagare a literaturii de pe lîngă Uniunea Scriitorilor. Primele poezii lirice „O călătorie prin rai”, „Seară de vară”, „O, leliță” ș.a., cu pronunțate accente umoristice, văd lumina tiparului în „Tinerimea Moldovei” (1954-1955). Debutează editorial cu volumul de poezii umoristice „Soare cu dinți” (1962), urmat de „Trandafir sălbatic” (1965), în care condamnă viciile sociale. Apariția vijelioasă a parodistului zeflemitor, care trage
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
în care figurează și prima poezie din corespondență, În catedrală, cu impresii de la Notre Dame de Chartres. Așa cum copilul drumetise de-a lungul și de-a lațul țării, la fel, în Franța călătorește. Se integrează precoce în atmosferă culturală franceză: "Lelița ne-a dus la operă, unde am văzut La Walkirie cu Litvine, piesa ne-a plăcut foarte mult. Luni mergem la matineu la Odeon să vedem L^Arlesienne și marți la Francaise pentru Le gendre du Monsieur Poirier și Electra
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
dus la operă, unde am văzut La Walkirie cu Litvine, piesa ne-a plăcut foarte mult. Luni mergem la matineu la Odeon să vedem L^Arlesienne și marți la Francaise pentru Le gendre du Monsieur Poirier și Electra, pe care lelița (mătușa lui cea mai îndrăgită!, n.n.) n-o cunoaște." Studiilor în litere le adaugă pe cele de drept, făcând față cu eroism unui concurs universitar pe două fronturi. În țară, isi efectuează serviciul militar, devine brigadier: "M-am făcut sportman
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
țină acestei lighioane fălcile încleștate și să nu-i dea prin minte să se trântească în ușa noastră, că n-ar fi rezistat unei astfel de namile și ne-ar fi păpat cât ai zice pește...! Vai de păcatele mele, leliță Leonoră, că multă minte îți mai trebuie! Cum poți crede, neta, și poți scorni una ca asta, că lupul ar încerca să intre-n casele oamenilor? Cum de-ți trec prin minte asemenea baliverne? Îmi sperii copchilul cu poveștile iestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]