148 matches
-
nostru și am citat-o în repetate rânduri. • John L. McKenzie, Dictionary of the Bible, Collier Macmillan Publishers, London-New York, 1965. Este mai modest, dar, fiind alcătuit de un singur autor, e mai unitar. Toate numele divine sunt tratate la lema GOD (pp. 315-318). Nu dă bibliografii, ci doar citează autori cu care e de acord sau cu care polemizează. Deși conține multe informații de tip enciclopedic, abundă și cele de teologie biblică. Dar punctul de plecare, în privința numelor divine, este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Léon-Dufour, Cerf, Paris, 1988. Această lucrare de mare profunzime și claritate, alcătuită de un colectiv printre care strălucesc cele mai de seamă nume de exegeți biblici francezi contemporani, a fost tradusă în foarte multe limbi, printre care și limba română. Lema NOM, după ce prezintă semnificația numelui la popoarele vechi și deci și la vechii evrei, tratează numele de persoane și apoi numele lui Dumnezeu. Cuvintele de pe parcurs care constituie, la rândul lor, leme sunt marcate cu asterisc. Articolul trimite, așadar, la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
foarte multe limbi, printre care și limba română. Lema NOM, după ce prezintă semnificația numelui la popoarele vechi și deci și la vechii evrei, tratează numele de persoane și apoi numele lui Dumnezeu. Cuvintele de pe parcurs care constituie, la rândul lor, leme sunt marcate cu asterisc. Articolul trimite, așadar, la Dieu, Yahweh, Père, Fils, Jésus, Seigneur, Pasteur, Saint. Articolele DIEU și YAHWEH, ambele redactate de Jacques Guillet, sunt cele mai interesante pentru cercetarea noastră. Capitolul I de la art. DIEU, intitulat Dieu est
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Israelț, Cel Preaînalt (‘Elyôn), Cel Veșnic (‘Olam), Cel care mă vede (El Rô’i), Cel Puternic sal lui Iacobț. Partea a doua, referitoare la Noul Testament, vorbeste despre rolul lui Isus Hristos că revelare definitivă și totală a lui Dumnezeu făcută oamenilor. Lema YAHWEH se ocupă, cum e firesc, de originile acestui nume (dar nu în detaliu, cum o fac dicționarele enciclopedice ale Bibliei), de semnificația lui și de istoria lui. În privința semnificației, nu tranșează între părerile contradictorii, dar afirmă: „E sigur însă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dată cuvântul grecesc din textul NT și, adesea, si echivalentul ebraic din VT. • The Interpreter’s Dictionary of the Bible - An Illustrated Encyclopedia, editor George Arthur Buttrick, Abingdon Press, Nashville-USA, 1990 are întreaga informație despre numele divine din Vechiul Testament la lema GOD, names of (vol. ÎI, pp. 407-417). După o introducere în care se arătă relația numelui cu persoana în Biblie, cu concluzia că persoana lui Dumnezeu e concentrată în numele său, autorul (B.W. Anderson) vorbește pe rând despre Numele revelat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
locală însușita de evrei, ci de o manifestare a zeului suprem, ’ El; deci, de o treaptă în revelarea progresivă a lui Dumnezeu. • The Standard Jewish Encyclopedia, Cecil Roth Editor în Chief, Revised ed., Massadah Publishing Co., Jerusalem - Tel-Aviv, 1966, la lema GOD, Names of (col. 765) adaugă, la numele despre care am vorbit, numele date de rabini: Ha-Maqom („locul” prezenței divine Šekinah), Ha-Qadoš Barukh Hu („Cel Sfânt, fie binecuvântat”), Ha-Gevurah („Tăria”), precum și alte nume prezente în texte liturgice, ca Ha-Rahaman („Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
precum și alte nume prezente în texte liturgice, ca Ha-Rahaman („Cel Îndurător”). • Dictionnaire critique de Théologie sous la direction de Jean-Yves Lacoste, PUF, 1998. Cum e și firesc, un astfel de dicționar tratează mult mai substanțial „atributele divine” decât „numele”. La lema NOM, după o introducere ce oferă câteva date de antropologie și teologie biblică pentru înțelegerea modului în care a avut loc revelarea progresivă a Dumnezeului lui Israel, se ocupă doar de Tetragrama și, foarte sumar, de numele lui Isus. 1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
trei capitole - probleme, proiecte, studii de caz - abordează gradual complexitatea aspectelor de mediu. Tratarea lor s-a fundamentat pe literatura de specialitate și pe experiența vastă a specialiștilor din diverse domenii industriale aplicative ca bază explicativă de abordare a temelor, lemelor și dilemelor din perspectiva unei poziții apropiate și prietenoase față de suportul natural care susține orice dezvoltare. Cartea își propune să dezvolte abordări corecte în raport cu mediul, pentru a forma atitudini ecotehnologice în acțiune viitorilor specialiști chemați să rezolve problemele aplicative care
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
aici vor fi utile în înțelegerea celorlalte secțiuni ale abordării formale. Cele mai multe definiții sunt asemănătoare ca formă celor ale lui Sen (1970a) și Austeen-Smith și Banks (2000). footnote> [d<footnote Simbolurile se citesc după cum urmează: d = definiție, t = teoremă, l = lemă, e = exemplu, o = observație. footnote>.1.x.1*]: Există o mulțime finită a alternativelor X și o submulțime ( χ ) a tuturor mulțimilor nevide ale lui X. Formal: { : 2 \ }XS Sχ = ∈ ∅ . [d.1.x.2*]: O relație binară slabă de preferință
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o singură relație de preferință socială. Diferența dintre cele două este aceea că funcțiile de decizie socială solicită tranzitivitatea preferinței sociale, în vreme ce funcțiile de decizie socială solicită doar aciclicitatea acestora. [t.1.x.1*]<footnote [t.1.x.1*] este lema 1*l din [Sen, 1970a, p. 16]. footnote>: Dacă R este reflexivă și completă, atunci o condiție necesară ca C(S,R) să fie definită pe X este aceea ca R să fie aciclică pe X. Demonstrație [t.1.x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fi mulțimea indivizilor nu există o funcție de bunăstare socială (i.e. tranzitivă și completă) care să îndeplinească U,P,I, D. Demonstrație [t.1.3.1*]. Se face în patru pași, cu ajutorul unei definiții introduse de Sen în (1970a), a doua lemă introdusă de Sen în (1986), și cu folosirea condiției Pareto împreună cu lema de contracție a grupului și cea de expansiune a câmpului. [d.1.3.5*]: Un grup de indivizi G este decisiv pentru x împotriva lui y, dacă x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
completă) care să îndeplinească U,P,I, D. Demonstrație [t.1.3.1*]. Se face în patru pași, cu ajutorul unei definiții introduse de Sen în (1970a), a doua lemă introdusă de Sen în (1986), și cu folosirea condiției Pareto împreună cu lema de contracție a grupului și cea de expansiune a câmpului. [d.1.3.5*]: Un grup de indivizi G este decisiv pentru x împotriva lui y, dacă x este preferat strict lui y când i.e. G este decisiv, indiferent dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a câmpului. [d.1.3.5*]: Un grup de indivizi G este decisiv pentru x împotriva lui y, dacă x este preferat strict lui y când i.e. G este decisiv, indiferent dacă există sau nu opoziție. [l.1.3.1*]: Lema de expansiune a câmpului<footnote Prin câmp se înțelege aria de cuprindere a decisivității: de la o pereche ordonată la toate. footnote>. Pentru orice funcție de bunăstare socială care satisface U, P și I, și o mulțime S de alternative, dacă un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială care satisface U, P și I, și o mulțime S de alternative, dacă un grup G este decisiv asupra oricărei perechi de alternative, atunci acesta este decisiv asupra tuturor perechilor de alternative, adică este decisiv. [l.1.3.2*]: Lema de contracție a grupului. Pentru orice funcție de bunăstare socială care satisface U, P și I, și o mulțime S de alternative, dacă un grup G, (oricare ar fi acesta) este decisiv, atunci orice submulțime a acestui grup este, la rându
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
satisface U, P și I, și o mulțime S de alternative, dacă un grup G, (oricare ar fi acesta) este decisiv, atunci orice submulțime a acestui grup este, la rându-i, decisivă. Demonstrație [l.1.3.1*]. Pentru a demonstra lema de expansiune, să presupunem că avem două perechi de alternative (x,y) și (a,b)<footnote Demonstrația este oferită pentru cazul în care alternativele sunt distincte. Așa cum nota însă și Sen în (1995), „demonstrația pentru cazurile în care nu toate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferă pe „a” lui „b” (ceilalți putând avea orice altă preferință asupra acestei perechi). Așadar, G este într-adevăr decisiv asupra lui (a,b)” [Sen, 1995, p. 4]. De aici, decisivitatea asupra unei perechi a fost extinsă asupra tuturor perechilor. Lema este demonstrată. Demonstrație [l.1.3.2*]. Pentru a demonstra lema de contracție a grupului, să presupunem că avem o mulțime de alternative S, și că luăm grupul decisiv G și îl partiționăm în două subgrupuri, G1 și G2. Să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
asupra acestei perechi). Așadar, G este într-adevăr decisiv asupra lui (a,b)” [Sen, 1995, p. 4]. De aici, decisivitatea asupra unei perechi a fost extinsă asupra tuturor perechilor. Lema este demonstrată. Demonstrație [l.1.3.2*]. Pentru a demonstra lema de contracție a grupului, să presupunem că avem o mulțime de alternative S, și că luăm grupul decisiv G și îl partiționăm în două subgrupuri, G1 și G2. Să presupunem, mai departe, că toți indivizii din G1 preferă pe x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
G2 preferă pe z lui y, așadar G2 este decisiv asupra (z,y). Din cele două cazuri, fie G1 fie G2 este decisiv. Altfel spus, contractând G la G1 sau G2, decisivitatea lui G se păstrează și în submulțimile sale. Lema este demonstrată. Ultimul pas al demonstrației ia ca punct de reper grupul relevant prin condiția Pareto. Presupunem așadar că toți indivizii preferă la fel între două alternative, și că acesta este grupul decisiv. Prin lema de contracție a grupului putem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
păstrează și în submulțimile sale. Lema este demonstrată. Ultimul pas al demonstrației ia ca punct de reper grupul relevant prin condiția Pareto. Presupunem așadar că toți indivizii preferă la fel între două alternative, și că acesta este grupul decisiv. Prin lema de contracție a grupului putem partiționa grupul (alegând întotdeauna partea lui decisivă) până ajungem la un grup decisiv format dintr-o singură persoană. Prin lema de expansiune a câmpului, dacă acea persoană este decisivă asupra unei singure perechi, atunci ea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
toți indivizii preferă la fel între două alternative, și că acesta este grupul decisiv. Prin lema de contracție a grupului putem partiționa grupul (alegând întotdeauna partea lui decisivă) până ajungem la un grup decisiv format dintr-o singură persoană. Prin lema de expansiune a câmpului, dacă acea persoană este decisivă asupra unei singure perechi, atunci ea este decisivă pe toate perechile de alternative. Dar asta înseamnă că avem un dictator. Așadar, singura funcție de bunăstare socială care satisface condiția Pareto, condiția independenței
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de fiecare dintre ei în mod separat. footnote>. Indivizii cu valori liberale, „adevărații liberali”, vor fi indiferenți în privința alternativelor care se află în sfera personală a altor indivizi. [d<footnote Simbolurile se citesc după cum urmează: d = definiție, t = teoremă, l = lemă, e = exemplu, o = observație. footnote>.3.2.1*]: Restricție Farrell. Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi (x,y) și preferă strict pe x lui y, atunci ceilalți indivizi trebuie să fie indiferenți între x și y<footnote Pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
observa că pe cinci dintre x aspectele din perechile pe care acționează procedura paretiană avem opoziție față de preferința de pe x aspectele ( x variantele ) libertariene, pe trei nu avem sens opus, și pe una avem același sens. Respectând condiția pusă în lemă, trebuie să facem în așa fel încât preferințele din perechile paretiene să nu fie opuse celor din perechile libertariene. Din premise, dacă asta se întâmplă, atunci preferința socială va fi aciclică. Avem, așadar de aici prin cvasitranzitivitate. Dar prin preferința
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x; c) coerentă - să poată determina o subrelație Q , a lui R (i.e. o parte a produsului cartezian al tuturor alternativelor), care să fie aciclică pe reuniunea perechilor drepturilor individuale. Dacă relația este aciclică, atunci alocarea drepturilor este coerentă<footnote Lema 1, aparținându-i lui Suzumura (1978), arată că o alocare de drepturi este coerentă, dacă există o funcție de decizie socială pentru fiecare intersecție dintre profilul social și mulțimea drepturilor individuale. [Suzumura, 1978, p. 331] footnote>. Voi enunța, acum, restricția lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]