17 matches
-
a spune, parcă, fără a greși, că ,,suntem mulți și multe credințe, dar ne rugăm unui singur Dumnezeu!”. O dată cu al patrulea capitol: Aspecte ale vieții social-economice, aflăm alte amănunte privind recensământul populației, ocupațiile de bază ale locuitorilor - agricultura, creșterea animalelor, lemnăritul sau albinăritul, dar și despre vânătoare și pescuit ori colectarea fructelor de pădure. Apoi, cu bucurie, descopăr date istorice privind învățământul din această localitate. ,,Primele începuturi cunoscute în documente ale învățământului în Groșii Țibleșului se înscriu în cadrul celui confesional. Deși
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
născuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, într-un sat din Bistrița Năsăud; provenea dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului, se îndeletnicea cu lemnăritul. Și astăzi, în această zonă deosebit de frumoasă, cu munți împăduriți și codrii falnici se mai practică această meserie, moștenită din tată-n fiu. „Dar lui Vasile-i plăceau cărțile!” - mi-a spus nea Mitică - și a continuat să-mi povestească
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
prea știam de unde să încep. Ce să-l întreb. Energia locului pusese stăpânire pe mine. Eram fascinată. M-a văzut încurcata și a început singur, simplu, să-mi prezinte vechile ustensile de cioplit, unelte folosite în gospodării, “instrumentele muzicale pentru lemnărit”, cu răbdarea unui dascăl de țară. Încet, am prins curaj. -- Cum v-ați caracteriza în câteva cuvinte, pentru cei ce nu va cunosc? Un pălmaș, un cioplitor în lemn, care vrea să facă viața mai frumoasă...Vezi tu, noi suntem
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/clarissa_emanuela_1414751938.html [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
născuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, într-un sat din Bistrița Năsăud; provenea dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului, se îndeletnicea cu lemnăritul. Și astăzi în această zonă deosebit de frumoasă, cu munți împăduriți, cu codrii falnici se mai practică această meserie moștenită din tată-n fiu. „Dar lui Vasile-i plăceau cărțile!” mi-a spus nea Mitică și a continuat să-mi povestească
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
cu animalele sau 26 de zile pe an cu palmele. Nona o dădeau din cereale: grâu, ovăz, porumb și din animale: miei, iezi, stupi. Conscrierea din 1779 atestă o serie de ocupații în funcție de care se stabilesc taxele din crâșmărit, morărit, lemnărit, ghindărit, meșteșuguri. Domeniul nu avea în folosință teren arabil sau vie în hotarul satului, doar un fânaț care producea 24 stânjeni de fân în valoare de 240 florini anual. Conscrierile urbariale ale secolului al XVIII-lea stabilesc categoria pământurilor, în funcție de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
s-a modificat. Documentul, destul de complet, din 1770 intitulat „Beneficia et maleficia locorum", oferă și alte date privind situația economico-socială a satului. În nouă puncte de întrebare se analizează beneficiile care se puteau obține de la colonii satului, legate de pescuit, lemnărit, morărit, ghindărit iar punctele rele se referau la calitatea pământului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea servituțile feudale devin tot mai numeroase și mai grele. La un an după înfrângerea răscoalei lui Horea, țăranii din satul Bălnaca
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
În pofida vitregiilor timpului, ciocâltenenii continuau să se ocupe cu prelucrarea pământului și creșterea animalelor, ocupații ce le-au moștenit din moși strămoși, visând la o viață mai bună și la un viitor mai fericit. Printre ocupațiile auxiliare se enumeră: morăritul, lemnăritul, țesutul pielăritului, etc. În urma păcii de la București (16 mai 1812), Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus, ceea ce a avut urmări grave asupra populației autohtone. Reforma agrară din Basarabia n-a oferit nici o palmă de pământ locuitorilor satului Ciocâlteni, deoarece
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
găsit foarte multe unelte indispensabile unei comunități, de tip Dridu, cum ar fi străpungătoare din os (36), fusaiole (26), cuțite (11), cute (8), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), piese de harnașament (2), greutăți din lut (2), clopote (2), precum și piese de port, pandantive (3), mărgele (2), brățări (2), inele (2), nasturi (2), iar cele mai puține (câte un exemplar) sunt obiectele de vestimentație
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dintre acestea, doar 20-25% au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b) unelte de os și metal: străpungătoare os (36), cuțite (11), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), și câte un exemplar de cui, ciocan, pilă, pensetă, ac, otic, pinten, cârlig de undiță, vârf de lance, tub și spatulă din os; c) obiecte de port din os, lut, piatră, bronz, fier și argint
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Făgăraș, Lencăuți - Cernăuți, Dobrynovcy (Dobronăuți) - Cernăuți și Revno - Cernăuți, ultimele din Ucraina (pentru pintenul din fier). Gama de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de lemnărit, câte un ciocan, cui, ac, pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole (seceri, cosoare, un otic), unelte de os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și o spatulă) și obiecte casnice din lut și piatră (fusaiole, greutăți și cute) - pl. LXII-LXX
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o mărgică (Dodești). În vederea prelucrării lemnului, localnicii se foloseau de o gamă variată de unelte, printre care se numără topoarele (unele erau de luptă, utilizate ca arme, iar altele erau unelte), dăltițe, sfredele, ciocane, dornuri, cuie sau unelte speciale de lemnărit din siturile de la Dodești, Negrești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni. Comerțul ocupa un loc special în viața cotidiană a comunităților locale, prin intermediul său pătrundeau diferite mărfuri (produse de consum perisabile), unelte, obiecte de podoabă și vestimentație etc. Relațiile cu lumea bizantină se reflectă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
arheologic au permis datarea stațiunii în secolele IX-X. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981-1983, 1986. Majoritatea materialului se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (vas de provizii din L23 - nr. inv. 16660; fusaiolă din L25 - nr. inv. 13498; unealtă de lemnărit - nr. inv. 1512), iar o mică parte la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Maxim-Alaiba 1988, p. 253-261 (inițial, așezarea de la Gara-Banca a fost încadrată în secolele VIII-IX, iar ulterior s-a revenit asupra datării, fiind rectificată pentru secolele IX-X); Maxim-Alaiba
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
grafică. Astfel, Vasile Petri tipărește Nou ABC DAR românesc (1878, cu numeroase ediții), și Legendar sau carte de citire pentru școlile poporale (1913), Dimitrie Comșa - Albumul de crestături în lemn (1904, reeditat în 1909), I. Apolzan - Uneltele de mână de la lemnărit (1908) ș.a. În 1896, conducerea firmei este preluată de Peter Drotleff, fiul lui Josef Drotleff (junior), care va recurge la o modernizare fără precedent a editurii. La aceeași instituție apelează și E. Borcia, când traduce în românește „voiajul turistic în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286877_a_288206]
-
sau făceau comerț ambulant cu obiecte de uz casnic. Knezina cu 3 case locuite de caravlahi în care trăiau 22 suflete. Iodar așezat lângă pârâul Iadar la Sud de Subunița avea 7 case cu 52 locuitori ce se ocupau cu lemnăritul și negoțul. La Kusonic se afla o familie compusă din 10 persoane venite din Percovic. Satul Lapere din districtul Zvonik are 24 case și colibe. Modiava era una din cele mai vechi colonii cu 30 de case și 220 locuitori
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sau făceau comerț ambulant cu obiecte de uz casnic. Knezina cu 3 case locuite de caravlahi În care trăiau 22 suflete. Iodar așezat lângă pârâul Iadar la Sud de Subunița avea 7 case cu 52 locuitori ce se ocupau cu lemnăritul și negoțul. La Kusonic se afla o familie compusă din 10 persoane venite din Percovic. Satul Lapere din districtul Zvonik are 24 case și colibe. Modiava era una din cele mai vechi colonii cu 30 de case și 220 locuitori
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Chiar și astăzi, tălmăcenii nu au mai mult de o sută de oi (cu câteva excepții). Modalitatea în care se utilizează munții ce aparțin satului pentru pășunatul oilor, este strict reglementată prin tradiție, regulile fiind moștenite din vechime (Herseni, 1985b). Lemnăritul. Cu o suprafață totală a pădurilor mai mare decât multe alte sate din Mărginime (în 1941 era de 57,6 % din totalul suprafeței agricole), Tălmăcelul își bazează o parte importantă a economiei pe activitățile legate de prelucrarea lemnului (brădărit exploatarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
multe alte sate din Mărginime (în 1941 era de 57,6 % din totalul suprafeței agricole), Tălmăcelul își bazează o parte importantă a economiei pe activitățile legate de prelucrarea lemnului (brădărit exploatarea bradului și realizarea unor construcții din lemn de brad, lemnărit tăierea și fasonarea lemnelor de foc, cărbunărit pregătirea mangalului). Înainte de anii 1950, toate acestea activități aduceau venituri substanțiale sătenilor, pentru că exista o cerere considerabilă la oraș pentru lemnele de foc. Astfel, în prima parte a secolului trecut, cărbunarii depășiseră numărul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]