22 matches
-
de la nr. 1 - 11 și de la 2 - 8 (case) Str. Lacului de la nr. 1 - 23 și de la 2 - 48 (case) Str. Laterală C.F.R. de la 1 - 119 (case) Str. Lăcrămioarei de la nr. 1 - 11 și de la nr. 2 - 14 (case) Str. Lemnari de la nr. 1 - 19 (case), Str. Leului de la nr. 1 - 17 și de la 2 - 18 (case) Str. Libelulei de la nr. 1 - 7 și de la nr. 2 - 6 (case), Str. Libertății de la nr. 2 la nr. 40 și de la nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Uzinele și Domeniile Reșița), în anul 1937. De asemenea pe părțile laterale sunt scaune, iar în mijloc sunt aranjate pe două rânduri. În anul 2000, scaunele vechi au fost înlocuite cu altele noi din lemn de stejar, executate de meșteri lemnari din Maramureș. În pronaos se află „o lespede dreptunghiulară, imitând marmura roșie, de dimensiunile unui mormânt, sub care probabil este înmormântat Hagi Nicolae Dimitrie. Lespedea însă nu are nici o inscripție”. Pentru pictura bisericii a fost adus renumitul pictor Arsenie Petrovici
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
statistik.at/blickgem/blick 1/g30602.pdf). Altenmarkt a făcut parte - ca și Nöstach-Hafnerberg și Thenneberg - din domeniul mănăstirii de benedicteni Mariazell în Austria (azi: Klein-Mariazell). Aceasta fusese ctită în 1134 sau 1136. Numai St. Corona, o așezare de muncitori lemnari, are o dezvoltare separată. De multă vreme Altenmarkt era un centru comercial al zonei în care cronicarii medievali găseau mulți meșteșugari și negustori (spre deosebire de satele învecinate populate doar de țărani). Starețul Michael I. l-a rugat de aceea pe regele
Altenmarkt an der Triesting () [Corola-website/Science/312124_a_313453]
-
imediata vecinătate. Biserica a fost lucrată în întregime manual, din bardă și cuțitoaie, fără joagăr sau fierăstrău de mână. Cu toate acestea, a fost decorată cu înflorituri și diferite motive lucrate cu multă migală și răbdare, din cuțite, de către meșteri lemnari. Atestarea lăcașului se documentează printr-o însemnare, de la paginile 1-3, în partea de jos a filelor Cazaniei (București, 1786): "„...Popa Gavriil sîn Petrii Popăscul ot Stiulbicani și s-au dat la biserica din Broșteni, unde se prăznuiește hramul sfântului ierarhul
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
cu ajutorul datelor din documente este propusă o reconstituire a planului și elevației bisericii. De asemenea se poate stabili tipul de cheotoare folosit și se pot urmări o serie de rafinamente de tehnică de lucru și elemente de decor ale meșterilor lemnari. Rezultatele dendrocronologice preliminarii datează biserica veche din Botiza din ultima decadă a secolului XVI. Prin urmare, reconstituirea parțială a acestei biserici completează materialul sărac, însă prețios, rămas din secolul XVI, anterior celor mai vechi biserici de lemn păstrate în satele
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
ridicat conform datelor săpate într-o bârnă a peretelui de sud al naosului și pe usciorii ușii de intrare în naos, în anul 1730, în luna august cu contribuța a tot satul și prin grija preotului Popa Ioan, de către meșteri lemnari deveniți anonimi prin ruinarea parțială a inscripției”. Naosul și absida au o boltă semicirculară, iar pronaosul este tăvănit cu scândură nouă, deasupra lui înălțându-se turnul cu coif piramidal. Suprafața totală a bisericii este de 72 mp (4x18m). Biserica din
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
circulau pe drumurile spre Chișinău (sec.XIX), deci locurile erau strașnice, dar tocmai din această cauză, trebuiau să fie străjuite. O alta origine posibilă a toponimului ar fi cea legată de ocupațiile tradiționale ale băștinașilor: în părțile strășenilor erau meșteri lemnari, specializați ca strășinari.
Raionul Strășeni () [Corola-website/Science/297501_a_298830]
-
cantor o sută de florini. Ani de la Hs. 1785". A fost ctitorită de un român pribeag, Gligor Filimon, urmărit de stăpânire pentru că luase parte la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Cei care au construit-o au fost doi meșteri lemnari, frații Vasile și Toader Indrieș de pe Crișul Repede. Bârnele încheiate „în cârlig", consolele și galeria deschisă a turnului, marcată cu arcade duble pe fiecare latură, demonstrează ingeniozitatea și îndrăzneala meșterilor constructori țărani. Biserica este ornamentată cu un brâu în torsadă
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
de Hunedoara s-a născut în această localitate), aflându-se pe blazonul Corvineștilor. Crenelurile simbolizează faptul că aici se găsea cetatea "Castellum Marschina". Cele 8 ferestre din zidul cetății reprezintă cele 8 sate componente ale comunei. Grapa simbolizează măiestria meșterilor lemnari. În arealul comunei se află 5 biserici și mai multe case de lemn declarate monumente de arhitectură aparținând patrimoniului național. Cele 8 bârne formează 9 casete, reluând ideea unității locuitorilor comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261881_a_263210]
-
decorul naosului, fac posibilă încadrarea cronologică a acestui lăcaș de cult între sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, biserica fiind atestată de conscripția din 1733. Așezată pe deal, biserica este o dovadă a iscusinței meșterilor lemnari de pe valea Agrijului. Este construită din bârne cioplite, așezate în cununi orizontale, în sistemul constructiv „blockbau”, îmbinate la colțuri în cheotori simple. Exteriorul bisericii este încins de un brâu în „frânghie”, același motiv fiind ales și pentru decorarea ancadramentului ușii
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
ar fi avut multe de aflat și de învățat. Biserica de lemn din Mărăști Pe valea Dunavățului, pe o veche vatră răzeșească (din anul 1968 în comuna Filipeni), vornicul Manolache Sturza, nepotul domnitorului Ion (Ioniță-Sandu) Sturza, avea să pună meșterii lemnari ai acestor locuri să dureze din bârne, în primul an al celui de-al nouăsprezecelea veacă (1801 - n.a.), o măreață și frumoasă biserică din lemn. Înainte de această biserică, pe la 1772-1774 (Recensământul zisă rusescă - n.a.), în Mărăști se afla un locaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
miroseau a mâl, dar lor le plăceau, deoarece erau grași și hrănitori. Era suficient să blochezi porțiuni de lagună și să aștepți ca soarele să sece apa; rezultatul? Sare cât cuprinde aproape gratis. Făceau negoț cu pește sărat. Angajaseră meșteri lemnari și călăfătuitori în multe locuri, cumpărau lemn pe coastele istriene și dalmate și construiau acele bărci lungi și iuți. Aveau sclavi și se fereau de străini, dar și unii, și alții, dacă erau de folos orașului, căpătau libertăți și drepturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Zimnicea (p), Cometei (p), Moldovei (p), Turda (p), Orăștie (p), Aleea Ghirodei (p), Ștrandului (p), Palmierilor (p)), Buziaș (parțial), Boldur (parțial), , Ghilad (parțial), Iecea Mare (parțial), Sânpetru Mare (p), Satchinez (p), Sacoșu Mare (parțial), Zolt, Ghiroda Nouă - Aleea Ghirodei, străzile Lemnari, Caprei, Cocostârcului, Fuior, Luncii, Mătrăgunei, Bobâlna, Pelican, Brumărele, Țiteica, Flacăra, Luncani, Vălișoara, Lăptarilor, Cărăbuș, Stațiunea Didactica, Pescărie. MARȚI: Timișoara (străzile Icar (p), Orian (p), Aștrilor (p), Sirius (p), Azurului (p), Lidia (p)), Buziaș (parțial), Sacoșu Mare (parțial), Boldur (parțial), Izvin
Agenda2005-51-05-util ptr. dvs () [Corola-journal/Journalistic/284531_a_285860]
-
atât de pitorescul peisajului întâlnit, cât și de frumusețea și grandoarea obiectivelor vizitate. În drum spre Tismana, puteți face un popas la Hobița, la casa patriarhului sculpturii universale, Constantin Brâncuși. Considerat un „Mallarmé al sculpturii“, artistul a crescut printre meșterii lemnari din Gorj, de unde își trage seva măiestriei, și a creat acele opere care l-au făcut cunoscut în întreaga lume. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, ridicat în cinstea eroilor morți în primul război mondial, exprimă sentimentul cosmic al lui Brâncuși
Agenda2003-49-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281810_a_283139]
-
satul cerându-le să contribuie prin muncă la ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost îngropați trunchiurile de salcâm și stejari, fasonați și pregătiți de meșteri lemnari, fiind prinși cu bile manele iar din nuiele s-au împletit și format scheletul pereților. </gap> La Hlipiceni, ca și în majoritata comunelor, s a reușit să se amelioreze șoselele județene prin a începe asfaltarea lor, iar la Todireni, pe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
satul cerându-le să contribuie prin muncă la ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele de lucru și s-au săpat vreo 10 gropi în care au fost îngropați trunchiurile de salcâm și stejari, fasonați și pregătiți de meșteri lemnari, fiind prinși cu bile manele iar din nuiele s-au împletit și format scheletul pereților. </gap> La Hlipiceni, ca și în majoritata comunelor, s a reușit să se amelioreze șoselele județene prin a începe asfaltarea lor, iar la Todireni, pe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în deriziune crispările vieții...! Dacă ar fi să prinzi capătul lumii din perspectiva veseliei proverbiale de la Săpânța, cam care ar fi textul pe care ți l-ai atribui sau pe care ai vrea să ți-l atribuie urmașii urmașilor meșterilor lemnari de azi? În primul rând "cimitirul" de la Săpânța nu mă reprezintă. Și, mai ales, nu reprezintă Maramureșul! Maramureșeanul! Cimitirul, cred eu, nu a fost și nu va fi niciodată vesel! Nici măcar cel de la Săpânța! Muritorul îl percepe ca pe unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a două ateliere de producere a hârtiei pentru țigări, cu două cuptoare și cu patru lucrători. Concomitent cu creșterea volumului de lucrări edilitare în orașe, cu mărirea nevoilor și a exigențelor orășenilor și a târgoveților, a sporit și numărul meșterilor lemnari, iar specializarea lor a făcut noi progrese. În acea epocă, în statisticile moldovene se face distincție între meșterii stoleri, dulgheri, rotari, cărătași, droșcari, butnari (dogari), zugravii de lemn etc. În catagrafiile orașelor găsim reprezentate mai toate specializările cunoscute astăzi. Unele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tradiționale, în acea perioadă, ca de pildă meșteșugul parchetării. În Moldova, nu se aflau astfel de meșteri. De aceea, Rosetti Roznovanu a adus, în 1851, pentru parchetarea „odăilor” sale de la Stânca, un meșter englez, care și-a luat ca ajutoare lemnari indigeni. Din statisticile întocmite în anul 1845 (care sunt incomplete, la multe orașe se indică specialitatea numai la meșterii creștini localnici), rezultă că în zece din cele 13 capitale de district ale Moldovei existau 977 de meșteri și calfe lemnari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lemnari indigeni. Din statisticile întocmite în anul 1845 (care sunt incomplete, la multe orașe se indică specialitatea numai la meșterii creștini localnici), rezultă că în zece din cele 13 capitale de district ale Moldovei existau 977 de meșteri și calfe lemnari. Numai în orașul Iași se îndeletniceau cu lemnăria și pietrăria 390 de oameni, dintre care 142 erau meșteri iar 248 calfe. Orașul Botoșani avea 136 de lemnari, Bacăul - 107 lemnari creștini indigeni, Galați, unde funcționa singurul șantier naval al Moldovei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a drumurilor, a podurilor, a caselor etc, în orașe sau în sate. Forma de producție cea mai răspândită, în care ei se încadrează, este mica producție. Procesul de diferențiere este un fapt pe deplin atestat. Meșterii mai avuți angajează lucrători lemnari, cu care execută de obicei lucrări mai mari. În 1858, de pildă, un Johan Baumgarten, teslar din Iași, se obligă să lucreze la reconstrucția castelului de la Stânca cu 24 de teslari, angajați de către el și sub conducerea sa. Acesta este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
majoritatea uneltelor folosite în gospodăria țărănească (plugul, grapa, războiul de țesut, carul, melița, furcile, greblele, scaunele, chiar și cuiele) erau lucrate din lemn sau aproape numai din lemn. Toate aceste unelte și obiecte de uz casnic erau executate de meșteri lemnari. Încă din timpuri vechi, dulgherii de pe Valea Proviței confecționau hambare (numite în limbajul local „hămbăroaie”) și tronuri având o utilitate certă: păstrarea cerealelor. Tronul mai servea și la așezarea la scurs a cărnii de porc, bine sărată. Aceștia după ce pregăteau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]