159 matches
-
de ciorbă, doi păstârnaci și-un colț de pâine pe zi. Adevărul e că noi, militarii, învățați cu greul pe front am rezistat mai bine decât civilii, intelectualii, care erau firavi”. După închisoare, Cavalerul Ordinului Mihai Viteazul s-a angajat... lemnar, apoi dulgher la Trustul de Construcții Timișoara, în fine casier, post din care în 1968 s-a pensionat. Și abia atunci începe/reîncepe o preafrumoasă poveste despre pasiune... Cavaleria în pantaloni scurți „Am mers călare de la Prut la Stalingrad și
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
luna septembrie 2003, se va începe execuția unei fântâni publice în cartierul Crișan, pe amplasamentul situat la intersecția străzii Țepeș Vodă cu strada Țițeica. La rețeaua de iluminat public din zona Crișan-Ghiroda, pe străzile Furnicii, Vălișoara, Flacăra, Bobâlna, Luncani, Spartacus, Lemnari, Aleea Ghirodei, Brumărele, N. Ursu, în acest an au fost înlocuite 10 lămpi de 110 W și 10 lămpi de 220 W. Pentru anul 2004, au fost prevăzute lucrări de întreținere și modernizare a rețelei de iluminat public pe străzile
Agenda2003-30-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281274_a_282603]
-
afli, emoțiile unei reușite sunt aceleași. Potrivit jurnalistei, Să Sartiglia nu este tocmai un festival folcloric, ci mai mult un fel de ritual al bărbăției, unde două bresle, cea a fermierilor respectiv agricultori și crescători de animale și cea a lemnarilor, se întrec în curse de acrobație călare. Prima probă constă într-un galop nebun în care, cavaleri aleși de șeful fiecărei bresle, se numește Șu Componidoru, trebuie sa nimerească o stea cu un diametru interior de aproximativ 15 cm. Pentru
Mihaela Tatu, singurul jurnalist român care a participat la Sa Sartiglia - Foto () [Corola-journal/Journalistic/23279_a_24604]
-
Verne, Demetrescu, Cantului, Turda, Ștrandului, Glinka, Calea Dorobanților, Alpiniștilor, Orăștie, Palmierilor, Rozelor, Zimnicea, Cometei, Romul Ladea, Moldovei, Aleea Ghirodei, Garofiței, Cerbului), Dumbrăvița - străzile Szabo Arpad, Gh. Doja, Petőfi; Ghiroda Nouă - străzile Luncani, Vălișoara, Flacăra, Țiteica, Aleea Ghirodei, Fuior, Spartachiadei, Caprei, Lemnarilor, Cocostârcului, Cărăbuș, Mătrăgunei, Lăptarilor, Bobâlna, Țepeș Vodă, Pelican; Sânnicolau Mare - Piața 30 Decembrie, str. 16 Decembrie; Foeni - Vama, Compresoare, U.M. , Vama Cruceni, Șarlota, Moșnița Veche - forajele 13 și 14, SP Moravița, Gottlob (p), Sandra (p). MARȚI: Timișoara (străzile Brândușei nr.
Agenda2004-23-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282515_a_283844]
-
avionul, cât am mers pe munte. Tare mă bucur că i-am salvat și că azi am putut să ne revedem sănătoși", a mai spus Gheorghe Giurgiu. Revederea moților salvatori și a victimelor accidentului aviatic a avut loc în cadrul "Zilelor lemnarului", manifestare care are loc la acest sfârșit de săptămână în comuna Horea. La locul tragediei a urcat și o fanfară de tineri din județul Neamț, care au intonat, printre altele, și imnul național. Medicii Radu Zamfir și Sorin Ianceu și
Salvatorii şi medicii răniţi în Apuseni s-au întâlnit la locul prăbuşirii avionului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21801_a_23126]
-
un club“. (Temesvarer Zeitung din 14 ianuarie 1903). „Un jubileu meritat. După succesele obținute cu producțiunea arangiată, reuniunea noastră de cânt din Recița ne-a surprins cu un nou manifest de însuflețire și bucurie. Veteranul Vasile Cioran, maestru la branșa lemnarilor, și-a serbat adecă jubileul de 50 de ani, de când stă în serviciul societății, și fiind membru al Reuniunii noastre“. (Controla din 18 ianuarie 1903). 75 ani „Sărbătoarea ziarului. Publicația de limbă maghiară «Krassószörényi Lapok» și-a serbat jubileul de
Agenda2003-2-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280564_a_281893]
-
Vând casă în localitatea Parța, compusă din 4 camere, baie, pivniță, anexe, curte și grădină în suprafață de 3 400 mp, cu 22 000 euro, negociabil. Tel. 392061, după ora 19,00. Vând teren în Ghiroda Nouă, la capătul străzii Lemnari, suprafața 6 500 mp, apă, curent, gaz, preț 6 USD/mp. Telefon 202185. Ocazie! Vând teren intravilan (loc de casă) în Timișoara, Calea Buziașului, 27 000 mp. Rog doar oferte foarte serioase, preț negociabil. Tel. 0740236323 (după prânz). Persoană fizică
Agenda2003-11-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280809_a_282138]
-
14, sc. A, B, Barițiu (p), Gării (p)), Lugoj - Zona Cotul Mic (p); Buziaș (p), Sălbăgel (p), Cernăteaz (p), Boldur (p), Beregsău Mare (p), Jimbolia (p), Cheglevici (p), Birda (p), Ghiroda Nouă - Aleea Ghirodei, străzile Fuior, Cărăbuș, Spartachiadei, Caprei, Cocostârcului, Lemnari. MARȚI: Timișoara (străzile Tușnad nr. 8, 12, Cozia (p), Aron Pumnul (p), Salcâmilor (p), Cazane (p), Diaconu Coresi (p), Eneas (p), Feldioara (p), Dropiei nr. 12, sc. A, Virtuții (p), Înfrățirii, Drăgășani), Sălbăgel (p), Lugoj - Zona Cotul Mic (p), străzile
Agenda2006-06-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284736_a_286065]
-
Lugoj - Zona Cotul Mic (p), străzile Ț. Vladimirescu, Mureșului, Vlahuță, Teiului, 1 Mai, Panselelor, Bărnuțiu; Buziaș (p), Moșnița Veche, Beregsău Mare (p), Cernăteaz (p), Boldur (p), Cheglevici (p), Birda (p), Ghiroda Nouă - Aleea Ghirodei, străzile Fuior, Cărăbuș, Spartachiadei, Caprei, Cocostârcului, Lemnari, Prieteniei, Brateș, Moldovei, Cimbrului, Furnicii. MIERCURI: Timișoara (Bd. Republicii (p), străzile Sailer, Virtuții (p), Aida), Lugoj - Micro 5 (p), străzile Ț. Vladimirescu, Mureșului, Vlahuță, Teiului, 1 Mai, Panselelor, Bărnuțiu; Banloc (p), Beregsău Mare (p), Sânmihaiu Român (p), Cheglevici (p), Boldur
Agenda2006-06-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284736_a_286065]
-
fi făcând, dezbracă-ți trenciul, fă-te comodă. În cameră era aceeași neschimbată atmosferă, atât de plăcută pentru ea care fusese în ultimul timp târâtă prin zeci de interioare și-și lăsase casa în mâinile Sidoniei, să fie devastată de lemnari, de zidari, fără a mai avea posibilitatea de a-și recunoaște vechea ambianță, de-a se mai simți "ca acasă". Aici toate erau la fel, ce reconfortant, cărțile vrăfuite pe biroul lui Alexe, cu nenumărate semne făcute cu ajutorul scobitorilor, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lucrător Atelier de curelărie 1. Scaun de lucru pentru atelier buc. 1 5 Pentru fiecare lucrător 2. Tocilă (polizor) buc. 2 5 Atelier de lemnărie-rotărie 1. Scaun de lucru pentru atelier buc. 1 5 Pentru fiecare lucrător 2. Tejghea pentru lemnar buc. 1 5 3. Tocilă (polizor) buc. 2 5 Atelier de fierărie-potcovărie 1. Bormașină mare buc. 1 3 Pentru fiecare lucrător 2. Bormașină mică buc. 1 2 3. Foale pentru atelier buc. 1 5 4. Forje pentru fierar buc. 1
REGULI GENERALE din 2 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299062]
-
sistem rutier mediu. În anul precedent, Primăria municipiului Timișoara a executat lucrări prin această metodă în majoritatea zonelor periferice din oraș: Ciarda Roșie (str. Humulești, Petrila, Urseni), Ronaț (str. Banu Severinului, Radu de la Afumați, Xenopol), Ghiroda (str. Mătrăgunei, Cărăbușului, Spartachiadei, Lemnari, Cocostârcului, Caprei), Freidorf (str. Paganini, Bacalbașa), iar în acest an au fost abordate lucrări de întreținere prin stabilizare și așternerea unui covor asfaltic pe str. Plugarilor, Popovici Bănățeanu, Vistula etc. L. S. Program l La „COLTERM” Purtătoarea de cuvânt a
Agenda2005-39-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284232_a_285561]
-
ne-a declarat dl Viorel Popescu, directorul muzeului. „Vor fi alături de noi meșteri din Horezu, de pe lângă București, din Vâlcea și Târgu Lăpuș, din Negrești-Oaș și Baia Mare, de la Hunedoara și de la Suceava, vor face demonstrații, la fel ca la edițiile precedente, lemnarul Alexandru Perța Cuza și olarul Ionică Stepan, bunii noștri prieteni, pe durata celor trei zile de festival. Târgul de artă populară va ține de dimineața până seara, respectiv între orele 10-20. O dezbatere cu tema Sarcinile muzeului privind promovarea meșterilor
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
Poeziei, Naturii); Giroc, partea dreaptă (Drubeta, Vlădeasa, Ștefan Stâncă, Stegarilor, Pandurilor, Vântului); Șagului, partea dreaptă (Lacului, Științei, Teatrului, Cutezătorilor, Veveriței, Fraternității, Grădinii, A. Ipătescu); Bălcescu (Gh. Doja, M. Viteazul, C. Porumbescu, Corbului, Romulus, Șoimoș, Odobescu, case); Ghiroda Nouă (Ghirodei, Cocostârcului, Lemnari, Prieteniei, Mătrăgunei, Luncii, Pelicanului); Fratelia (Călătorilor, Berzei, Prut, Drubeta, Ulpia Triana, Arcidava); Gării ( N. Tritulescu, Nufărul, Olănescu, Gelu); Mehala (Aleea Viilor, Bucovinei, Mehedinți, Almajului, Plugarilor, Bărăgan); comuna Giroc. L. Scripcă, O. Nica Transparență decizională l Proiecte de interes local La
Agenda2005-17-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283605_a_284934]
-
cu 2 boi și 56 țărani fără animale de tracțiune, pălmașii și toți ceilalți care formau o categorie distinctă, s-o numim a patra, deoarece mai există o categorie distinctă, fără legătură cu alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor nevoiași, văduvelor, nevolnicilor, cei fără clacă boierească, au primit numai loc de casă și grădină. Cu câte 10 prăjini au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea țiganilor”, în sus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satele răzășești pânăă în prima jumătate a secolului al XX-lea. Nevoia i-a învățat pe unii dintre locuitori că, dacă plantezi vie și pomi, ai nevoie de vase mari de lemn, căzi și butoaie și au apărut dogarii, butnarii, lemnarii. Când s-a văzut că nu fiecare poate să facă cojoace din piele de oaie, au apărut 208 cojocarii, care au făcut și căciuli, au apărut și sumanarii croitori care șștiau să croiască și să coase stofa țărănească numită aba
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se încadreaz tipului treflat, cu pronaosul dreptunghiular și absida altarului decroșată. Ceea ce particularizează, însă, monumentul este forma rotundă a absidelor laterale și a altarului. Nu se mai poate admira forma rotunjită, cioplită în bârne a „colacilor”, cu mult meșteșug, de către lemnarii timpului, deoarece interiorul și exteriorul au fost acoperite cu scândură. De o deosebită valoare artistică este catapeteasma, care are un minunat decor sculptat în lemn de tei. Pictura, executată de un meșter necunoscut, de la începutul 240 secolului trecut, se subordonează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
azi Căminul Cultural)” - zice el greșind! Era prin 1962-1964, după câte îmi amintesc, biblioteca comunală, Căminul Cultural era în clădirea alăturată, construită după primul război mondial, în 19251927), era și el printre lucrători. L-au auzit când a zisă unui lemnar: „măi Gheorghe Hură, măi, vino de cioplește aici, mă”. „Vin acu’, cucoane” a fost răspunsul auzit de Toader Boca, copil, când ducea vacile la păscut, pe miriște. Construcția localului de școală s-a încheiat în 1889 și era remarcabil din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de minunatul meu prieten grădiștean. De asemenea, prof. Nicu Negoiță le-a arătat și explicat copiilor cum se țeseau covoarele și alte cuverturi, carpete, preșuri etc. cu ani în urmă, de către Țața Paraschiva, mama scriitorului; cum tatăl acestuia, un vestit lemnar al Grădiștei construia diverse obiecte, o parte din ele fiind exponate în muzeu, dar ne-a vorbit și despre rudele scriitorului, ba chiar am cerut explicații suplimentare despre personajele prezente în fotografiile ce se regăsesc în tablourile casei. Și după ce
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr mai mare de locuitori să aibă învățătură de carte. Aceasta
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
se numește singur “doar un pălmaș”. Genial, de o modestie rar întâlnită, pătruns de lumină și credința, un însuflețitor al lemnului, al “strâmbăturilor” întâlnite înaintea pașilor săi. Am urcat pe aleea de sub Tâmpa cu emoție și parcă drumul către Turnul Lemnarului, unde își avea Domnia sa atelierul, devenea tot mai anevoios. Am zăbovit o clipă, înainte de a coborî treptele spre ușa grea, larg deschisă, ca o gură spre o altă dimensiune. Am bătut ușor, cu sfiala, ca și cum m-aș fi aflat în fața
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
și a lemnului. În anul 1998 vine în Brașov și se stabilește aici, casatorindu-se cu Lomira Bradescu, astfel numele său devenind Ioan Croitor Bradescu. De-a lungul vremii și-a expus lucrările la expoziții atât în țară (Brașov : Turnul Lemnarului, Hotel Aro Palace, Reduta; Târgu Mureș) cât și în străinătate (Strasbourg - Franța, cu tema “Crucea și obârșia ei” , Bonn - Germania, “ Zilele Internaționale ale Bonnului”). În acest moment, lucrările Maestrului Ioan Croitor Bradescu se pot admira doar pe pagina de Facebook
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
se numește singur “doar un pălmaș”. Genial, de o modestie rar întâlnită, pătruns de lumină și credința, un însuflețitor al lemnului, al “strâmbăturilor” întâlnite înaintea pașilor săi. Am urcat pe aleea de sub Tâmpa cu emoție și parcă drumul către Turnul Lemnarului, unde își avea Domnia sa atelierul, devenea tot mai anevoios. Am zăbovit o clipă, înainte de a coborî treptele spre ușa grea, larg deschisă, ca o gură spre o altă dimensiune. Am bătut ușor, cu sfiala, ca și cum m-aș fi aflat în fața
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
se numește singur “doar un pălmaș”. Genial, de o modestie rar întâlnită, pătruns de lumină și credința, un însuflețitor al lemnului, al “strâmbăturilor” întâlnite înaintea pașilor sai.Am urcat pe aleea de sub Tâmpa cu emoție și parcă drumul către Turnul Lemnarului, unde își avea Domnia sa atelierul, devenea tot mai anevoios. Am zăbovit o clipă, înainte de a coborî treptele spre ușa grea, larg deschisă, ca o gură spre o altă dimensiune.Am bătut ușor, cu sfiala, ca și cum m-aș fi aflat în fața
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
Am ucis prima ființă vie la vârsta de 5 ani. Era un porumbel alb, prins de o pisică. Mama îl recuperase. Cum tata era plecat, mi-a înmânat mie o securice, m-a trimis la lemnar să tai pasărea cu aripi franțe. Știam cum se face dar... cum să o fac? Tremuram tot, simțeam toporelul greu în mână firava, simțeam zvâcnirea sângelui, bătaia inimii porumbelului în cealaltă mână. A fost ultima dată când m-am simțit
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]