133 matches
-
I. Creangă) • circumstanțial: „Fata care știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, își suflecă mânecile...” (I. Creangă) „Când punea mama laptele la prins, eu (...) de pe a doua zi începeam...” (I. Creangă) „Ocazia e iute la fugă și leneșă la întors.” (M. Eminescu) Caut apă bună de băut. • complement: A dat de băut la toți. „Dar când auzeam de legănat copilul, nu știu cum îmi venea...” (I. Creangă) • atribut: „...Scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
6.12. Simulările" Dempsey și Zimbardo (1978) evidențiază rolul esențial al condiționării aflat la baza proceselor de învățare. Astfel, s-a observat că animalele care trăiesc în captivitate și nu trebuie să-și vâneze prada pentru a se hrăni devin leneșe. La Chicago Brookfield Zoo, două pume deveneau foarte obosite doar în timpul mesei, astfel încât directorul adjunct al Grădinii Zoologice a decis să le schimbe programul de hrănire (fixat până atunci la intervale fixe) într-unul cu intervale variabile și să le
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
afirmare a individualității prin creație. Elementele acestui crez artistic sunt răzvrătirea, veninul, durerea, care intră în componența unui "act oficial" prin care poetul lasă urmașilor moștenirea literară. În Testament, Arghezi consideră poezia o domniță răsfățată, plină de sensibilitate spirituală. "Întinsă leneșă pe canapea/ Domnița suferă în cartea mea". În concepția lui Arghezi, sfera literară este o îmbinare între talent, inspirație, efort: "Slova de foc și slova făurită/ Împerecheate-n carte se mărită". Poetul se consideră robul cititorului, care este " Domnul". Flori
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de onoare după care ordona începerea serbării. Aceasta se deschide cu un balet, (Cele 4 anotimpuri), în care zeul Ianus își face o intrare festivă pentru a prezenta Anul Nou. Dansuri strălucitoare se succed evocând iarnă înghețată, dulceața primăverii, vara leneșa și în sfârșit, printr-o bacanala, toamna. După un cor destul de scurt, care aduce un omagiu dansatorilor, Arrigo se regăsește singur cu Elenă și Procida. Ambii poartă pe cap un turban roșu, semn distinctiv de recunoaștere pentru conspiratori, care toți
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fata moșneagului s-a întâlnit cu ,,Motanul încălțat” căruia îi intrase un spin în lăbuța; față i-a scos spinul iar la întoarcere motanul i-a dăruit niște potârnichi pe care le vânase; în schimb, fata babei pentru că a fost leneșa și rea nu a primit de la motan decât niște broaște. Actul de creație este diferit de la copil la copil; el reflectă inteligență, gândirea creatoare, nivelul de cunoștințe al acestora, încercările,căutările lor, iar datoria noastră de dascăli este de a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
însamnă nenorocire în casă. Neputință Omul neputincios îl cunoști numaidecît, că i-i limba galbănă. Dacă cineva-i neputincios și se udă noaptea, să se afume cu frînghie de la limba clopotului. Nevăstuică Nevăstuica a fost fată de popă, și de leneșă ce-a fost, s-a făcut animal. Nevăstuica fuge numai cînd pui rășchitorul de-a curmezișul la gura coteneței. Cînd se ivește o nevăstuică, i se pun o furcă și un fus, ca să fugă [și] să nu muște vitele. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Petitjean 1989. Ne vom mulțumi aici cu analiza unui scurt pasaj dintr-un roman al scriitorului cilian Luis Sepúlveda: T83 [...] [e0] Fratele tău Nushiño îți va spune că [e1] Shuarii nu le ucid decît pe maimuțele tzanza, cele atît de leneșe. [e2] Și de ce, frate? [e3] Maimuțele tzanza nu fac decît să doarmă atîrnate de copaci. [34] Înainte de a-ți răspunde, fratele tău Nushiño o să tragă un pîrț lung și sonor, în așa fel încît nici o maimuță tzanza să nu îl
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
am fi ajuns subit la un armistițiu. — Trebuie să plec, zic într-un final. Suze nu cunoaște pe nimeni aici. — Cât stă la New York? întreabă Luke, ridicând privirea. — Doar câteva zile. Iau o gură de șampanie și privirea îmi zăbovește leneșă asupra camerei. N-am mai fost niciodată în dormitorul lui Elinor. E la fel de imaculat ca și restul casei, cu pereți în culori pale și mobilă foarte scumpă, făcută la comandă. — Hei, ghici, spun, amintindu-mi brusc. Mâine mă duc cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
aici se află Al. Macedonski - cu proză, D. Petrino (după conflictul cu Junimea), N. Skelitti, M. Gregoriady de Bonacchi, Pantazi Ghica. O bogată activitate jurnalistică are, în primii ani (1868-1869), Gr. Alexandrescu, semnatar de articole politice, înviorate de accente satirice (Leneșa, Arendașul prudent ș.a.), și traducător din Ed. Laboulaye. Cu articole de polemică politică sau de critică este prezent și Pantazi Ghica, acesta tipărind aici și o scrisoare în care critică scrierile teatrale ale lui B. P. Hasdeu. Cezar Bolliac dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289014_a_290343]
-
coji și boabe mult aromatice, servit fierbinte În ceșcuțe de cafea și cu bonomie orientală; sau la precupețele zvelte și legănate pe șolduri sub cobilița cu chiupuri mari de pământ și cu străchioara cu cărbuni aprinși la fund, oferind gospodinelor leneșe la gătit ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet și tuslamaua prea suculentă, din călcâi, muche și mură, cu usturoi; sau la noptatecul ospătar ambulant cu cren vurști calzi, serviți cu hrean, cu vin fiert și pâine de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fecioara cu brațele albe, lujer de palmier, fiica lui Alcimon, cra iul feacilor, cea căreia Minerva Îi insuflase cutezanța de a privi pe Ulise În pielea goală - Își Îndemna spre râu catârii Înhă mați la carul cu rufe rămase nespălate, leneșa de ea, până În ajunul nunții sale; apoi, pungulițele mele Întocmite dibaci din peticele de oaie vopsite În cafeniu, În galben și În roz tandru, cu zeamă de coji de nucă, de scumpie, de ceapă și alte buru ieni, și [cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
înfățișarea lui fizică și psihică, voind neapărat să-și păstreze alura de „Herr Professor“, probabil chiar și prin bordelurile pe care însuși se lăuda prietenilor și colegilor că le frecventează asiduu, poseda o inteligență pe cât de ascuțită, pe atât de leneșă. Acest fost băiat de bani gata (sub comuniști menit ani de zile la neagră mizerie, târându-și după el în lipsuri penibile soția și fetele, căci pentru averea părintească pierdută trebuiau acum ei să plătească, vinovații prin naștere) s-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în gură... și când a venit Sfânta Duminică de la biserică, și-a pus mâinile n cap de ceea ce-a găsit acasă. Dar Sfânta Duminică, blândă și îngăduitoare, na vrut să-și puie mintea c-o sturlubatică și c-o leneșă de fată ca aceasta; ci i-a spus să se suie în pod, să-și aleagă de-acolo o ladă, care i-a plăcea, și să se ducă în plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit și și-a
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
trăi și mai mult de reflexivitate și de sentimentul complexității vieții. Cultură preventivă, anxietate sanitară și estetică, tensiune între exigențele prezentului și cele ale viitorului: suntem departe de a ne hrăni cu clipa care trece și cu plăcerile așa cum vin: leneșa nepăsare hedonistă dă înapoi pe măsură ce devine un actor autonom și informat. La umbra frivolității consumeriste, o nouă consistență ne-a luat în stăpânire exigențele. Orgie hard, sex cumintetc " Orgie hard, sex cuminte" Nu încape nicio îndoială că, printre factorii care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
eliminarea toxinelor acumulate în urma dietei bazate pe carne. Ce ne facem cu cei care postescă de nevoie, prin brațul nemilosă al „teribilei nevoi”? Nu luăm aici în discuție acele familii (cazuri cunoscute în comună) care șiau vândut pământul pe băutură, leneșe, nepricepute, care trăiescă cu ce d Dumnezeu. Dimpotrivă, au fost și mai sunt familii harnice, pun mâna pe orice lucru, se apucă de orice ca să câștige și ca să iasă din nevoi. Din mărturiile înregistrate de Olimpia Bădăluță în anul 1960
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spitale); - vagabondajul migrator (bande de delincvenți). Atentatele la moravuri și prostituția au următoarele forme: - prostituatele înnăscute sunt, după clasificarea lui C. Lombroso, psihopate cu o imaturitate afectivă și morală; ele se caracterizează prin: impudicitate, frigiditate, superstiții, alcoolism, sunt gurmande, agitate, leneșe, vanitoase, vicioase, imprevizibile, mitomane, cu un intelect de limită; se mai notează absența simțului moral, indiferență afectivă, înclinații către rău; sunt imprevizibile și cu un mare potențial delictual; - prostituatele ocazionale sunt persoane morale, dar care au căzut victime mizeriei, provenind
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
e geanta veche, primită înainte de Primul Război Mondial de la o mătușă din Elveția, și care îi devine un fel de apendice monstruos: „Pe partea unde se închidea, niște linii în pielea moale, urme ale unei mode în agonie, se răsuceau leneșe, șovăind parcă, în contururi lăbărțate. Degetele subțiri și noduroase ale stăpânei se înfundau în desenul ăsta, făcându-se una cu modelul; părea că pielea uzată a uneia și a celeilalte provine de la același animal mort“. Personajele masculine sunt apariții episodice
Femei by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3302_a_4627]
-
și elastic că o pulpa de atlet, iar de sub cămașă lungă și nisipie se bălăngănea un cordon unduitor. S-a apropiat de omul din Dudești, care îl privea ca si cum n-ar mai fi fost nimeni în toată piața. O briză leneșa i-a umflat părul că un lan răscopt, iar mâna lui osoasă a slobozit pe genunchii turistului o carte cu foi de matase. Nici n-a mai apucat să-l privească pe mesagerul topit în lumina de amiază, rămânând cu
Miracol la Veneția by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8624_a_9949]
-
ănfătisarea rectorului sau a primului ministru. Leutu' an sus, Leutu' an jos; Leutu' an față, la P5; Leutu' lângă fabrică de pâine; Leutu' pe malul Dâmboviței; Leutu' luând șuturi șăgalnice, parcă date cu ăncetinitorul, semănând mai mult cu o saltare leneșa din fund; Leutu' primind mângâieri; Leutu' ănconjurat de muște; Leutu' beat crița, ăn aplauzele mulțimii; Leutu' băgat an seama de toată lumea. Dar marea lui calitate este că nu și-o ia niciodată an cap, de parcă ar mirosi cu nasul lui
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
produce sentințe/premoniții: Se vor înmulți celularele, se vor înmulți./ Poți să ții marea în palmă?". Discursul poetic înghite sfere semantice contradictorii (celularul, dansul Claudiei, supa de alge, moartea) care nu creează totuși tensiuni, pentru că se lovesc într-o inerție leneșa de tonalitatea uscată a versului. Al doilea ciclu, Aproape haiku-uri se înscrie pe linia pendularii între încercarea înregistrării faptului cotidian și reflecția filozofica. (Își face loc aici umorul involuntar: "Asemeni trestiei,/ celularul sună în vînt,/ singuratic".) În Veneam din
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]
-
un loc unde se-ncuibă, vindecător, poezia. Walhalle subacvatice, din a căror fostă poză, cu toate efectele ei de măreție, rămîne jindul măcinat de disperare după un loc altfel decît celelalte, în care materia nu se mai frămîntă, încremenită-n leneșe filosofii. Spre altădată în acum" e drumul care-nvinge marea, lumea care absoarbe orice doar ca să-l respingă, îndată, ca epavă. A putea, din epave recondiționate cu filme despre cum a fost, să mai faci o flotă, fie ea și
Ţărmul pierdut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9870_a_11195]
-
gît. Cîte grade trebuie să aibă soarele ca să încălzească un sînge înghețat? Sau, mai bine zis, la cîte grade îngheață soarele (de spaimă, de lumină, de aceea)? Să colorăm în roșu firele acestea de iarbă fragedă și să ne înlocuim leneșele noastre vene și artere rutiere. Să dăruim cîte o palmă celor adormiți - pe bancă, pe burtă sau pe noi. Dacă doi îndrăgostiți ar avea doar trei picioare, cu totul, ce armonios s-ar mai împleti ele, noaptea în special (s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6962_a_8287]
-
în acest caz... Până ce făptașii să fie prinși și pedepsiți de autorități, se observase că, la cantina unde servea Narcisa și mâncau cei doi, aceștia erau tratați de victimă cu multă umilință și cu o promptitudine inexplicabilă pentru ea, o leneșă și-o răzgâiată mai înainte. Desfășurarea faptelor reale pare mai curând o intrigă ieftină, cum se întâmplă de regulă în viața curentă; o ficțiune neverosimilă ca în cărțile cu deficit de inventivitate. Cei doi făptași se iau la ceartă într-
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
de buzunar, cu lanț, e cu totul altceva și nu numai pentru că are capacul aurit, incrustat, iar cadranul împodobit cu stelele cerului. Ceasul de buzunar e facut ca să pierzi timpul când vrei să știi cât e oră. Mâna se duce leneșa spre buzunar, caută că într-o scorbura, dibuie ceasul, îl scoate la iveală că pe o minune a lumii. Ochiul se oprește lacom pe lanț, pe capac. Degetul apasă cu distincție butonul, capacul se deschide greu că o poartă de
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
tinereții ei de moldoveancă din Tecuci. "Deșirat și spălăcit, cu gesturi de manechin și vorba pierdută", profesorul Rim își exprimă "firea sensibilă" prin obsesii erotice, împărtășite până și în prelegerile lui universitare: "Făcea studentelor teoria insidioasă a amorului fizic". Apariția leneșei și grosolanei Sia în casa Rim, sub deghizarea convenabilă de "infirmieră", îngrijind bolile imaginare ale profesorului cu mijloace nu tocmai medicale, completează cadrul familial cu o notă de vulgaritate. Stilul autoarei, în general distant și incisiv, se complace aici în
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]