632 matches
-
să accepți teroarea nesomnului și a muncii până dincolo de limita puterilor, când ai fost dresat să ,ți se dea" totul pe gratis? La acest nivel, al orbirii voluntare a indivizilor, comunismul a fost, într-adevăr, o utopie. O utopie a leneșilor și a hoților. Când, prin modificarea legii, molatecul cuvânt ,ocrotește" a fost înlocuit cu mult mai fermul ,garantează", lumea a ieșit, triumfalist, la un șpriț, convinsă că ultima redută a comunismului a căzut. Ei bine, lucrurile nu stau chiar așa
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
jur de 15-17 lei. Nu cred că e deloc mâncare accesibilă oricui. Când eram student țin minte că era mult mai ieftină relativ și la alte chestii de același fel. Oricum eu văd mâncarea fast food o mâncare pentru cei leneși, sau în criză de timp, sau care nu știu să se autogospodărească. Taxa am auzit că va crește prețul cu maxim 50 de bani. Cred că e puțin față de cresteriile care le-au făcut patronii de la an școlar la an
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
fi liber în cadrul scrisului, chiar dacă am scris poezie, proză, multe articole de critică și istorie literară, am alcătuit ediții critice, sau am scris un număr imens de articole politice. Asta-i situația - n-o mai pot schimba. Am fost un leneș care a muncit foarte mult.
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
menținându-și mândria intelectualului: "Am redactat totuși articolul despre Naționalism transcendental - ca un fel de editorial al "Caetelor de Dor" (în numărul doi), temă reluată într-un eseu tardiv (Starea D'intâi a României)". În 1954 i-a apărut romanul Leneșul. Alte posibilități materiale l-au îndepărtat de Paris. "Între timp revista a devenit o revistă normală, adică" după cum insistă el asupra noului conținut "culturală". Este exact trăsătura asupra căreia insistă și Virgil Ierunca. În convorbirea cu el, la întrebarea pusă
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
lirism, patetismul concentrat al scrutării condiției umane a emigrantului, meditație existențială pusă mereu sub semnul gândirii lui Mihai Eminescu, în Dorul de veșnicie și Păcală sau existența absolută. Idei prin care se stabilește relația cu romanele sale Logodnica Tăcerii și Leneșul. De pe altă poziție, ca tematică, scrie Virgil Ierunca, nu și ca idee conținută. Ipostazele surprinzătoare ale sentimentelor, frumusețea artistică, diferența spațială, interesul lui mergând înspre Maurice Blanchot, André Gide, J. P. Sartre, Jean Paulhan, René Daumel, Drieu la Rochelle, Camus
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
domeniul opiniilor. Ca orice foc, critica arde, frige, hai s-o înăbușim, s-o stingem. Ne tragem la răcoare, tratăm și ne tratăm. Iată, în rezumat, "diplomația" din totdeauna a leneșilor și corupților". Corectivul nostru: corupții nu sînt de regulă "leneși"ci, hélas, activi, chiar extrem de activi, propagîndu-și lipsa de scrupule pe diverse planuri și în diverse medii, străduindu-se a-i acorda o funcție complexă. "Lenea"lor ar constitui un factor benefic... O mențiune aparte merită adnotarea lui Constantin Călin
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
extravagantul personaj? ,,Vina făptașului este... că nu face nimic În raport cu (ne)faptele, verdictul este disproporționat. El ar fi fost dictat, ni se explică, de necesitatea înăbușirii în fașă a oricărei tendințe de parazitism. Era nevoie de intimidarea prozeliților potențiali ai leneșului, de descurajarea lor publică. Naratorul este optimist în privința eficacității pedepsei capitale. Să amintim aici că Albert Camus se îndoia de eficacitatea ghilotinei cerînd abolirea pedepsei capitale, comutarea ei în muncă silnică. Argumentele prezentate de el în celebrele Reflecții despre ghilotină
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
îl dădea în anul acela; că el, prima zi din an, și-o petrece totdeauna singur, lucrând... Îl invidiam pentru disciplina lui, în scris. Mai cu seamă acum că mă anunțase telefonic că se și apucase de un nou roman... Leneșul din mine se înviorase subit. Am ieșit în balcon și am tras adânc în piept aerul primei nopți. 1968 mirosea bine. De câteva luni, mă gândeam la Anabasis. Opera, aventura grecului filosof, general, strateg și istoric, Xenofon, prieten cu Socrate
Expediție în interior by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10495_a_11820]
-
Horia Gârbea Povestea unui om leneș Amu', cică era odată într-un sat, în vremuri grele de tranziție, un om grozav de leneș. De leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca. La televizor nu se uita, politică nu făcea, în sindicat nu era înscris, iar de citit, citea numai reviste de-alea cu muieri dezbrăcate, dar și alea destul de
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
Horia Gârbea Povestea unui om leneș Amu', cică era odată într-un sat, în vremuri grele de tranziție, un om grozav de leneș. De leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca. La televizor nu se uita, politică nu făcea, în sindicat nu era înscris, iar de citit, citea numai reviste de-alea cu muieri dezbrăcate, dar și alea destul de rar. Oamenii
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
era înscris, iar de citit, citea numai reviste de-alea cu muieri dezbrăcate, dar și alea destul de rar. Oamenii din orașul lui, care era o capitală îndepărtată, de prin sud-est, se mirau din ce trăiește. Dar se vede treaba că leneșul avea proprietăți care-i rentau, bani puși prin bănci, că, fără să muncească, o ducea bine, ba îi mai punea pe alții să muncească pentru el. Leneșul le stătea în gît vecinilor și-i necăjea ca un castravete în dos
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
de prin sud-est, se mirau din ce trăiește. Dar se vede treaba că leneșul avea proprietăți care-i rentau, bani puși prin bănci, că, fără să muncească, o ducea bine, ba îi mai punea pe alții să muncească pentru el. Leneșul le stătea în gît vecinilor și-i necăjea ca un castravete în dos. L-au reclamat ei la fisc, dar leneșul plătise impozitele, la poliție și parchet, dar leneșul a scăpat sub cuvînt că legea împotriva lenei încă nu se
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
prin bănci, că, fără să muncească, o ducea bine, ba îi mai punea pe alții să muncească pentru el. Leneșul le stătea în gît vecinilor și-i necăjea ca un castravete în dos. L-au reclamat ei la fisc, dar leneșul plătise impozitele, la poliție și parchet, dar leneșul a scăpat sub cuvînt că legea împotriva lenei încă nu se votase. I-au trimis scrisori de amenințare, dar leneșul avea o zi de lene totală și s-a șters cu ele
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
bine, ba îi mai punea pe alții să muncească pentru el. Leneșul le stătea în gît vecinilor și-i necăjea ca un castravete în dos. L-au reclamat ei la fisc, dar leneșul plătise impozitele, la poliție și parchet, dar leneșul a scăpat sub cuvînt că legea împotriva lenei încă nu se votase. I-au trimis scrisori de amenințare, dar leneșul avea o zi de lene totală și s-a șters cu ele undeva, fără să le mai citească. Atunci s-
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
ca un castravete în dos. L-au reclamat ei la fisc, dar leneșul plătise impozitele, la poliție și parchet, dar leneșul a scăpat sub cuvînt că legea împotriva lenei încă nu se votase. I-au trimis scrisori de amenințare, dar leneșul avea o zi de lene totală și s-a șters cu ele undeva, fără să le mai citească. Atunci s-au hotărît să-l spînzure că, ziceau ei, să nu mai dea pildă de lenvie și altora. S-au ales
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
cu ele undeva, fără să le mai citească. Atunci s-au hotărît să-l spînzure că, ziceau ei, să nu mai dea pildă de lenvie și altora. S-au ales vreo doi, doisprezece, douăzeci și s-au dus la casa leneșului, l-au umflat pe sus, l-au pus într-un camion, că n-aveau car cu boi, și hai cu dînsul la locul de spînzurătoare. Pe drum, se întîlnesc ei cu un Mercedes roșu, condus de un șofer, în care
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
un camion, că n-aveau car cu boi, și hai cu dînsul la locul de spînzurătoare. Pe drum, se întîlnesc ei cu un Mercedes roșu, condus de un șofer, în care era, în spate, o cucoană. Cucoana, văzînd camionul și leneșul întrebă cu milă: - Oameni buni, se vede că omul cel din camion e bolnav și-l duceți la vreo doftoroaie, undeva, sau la vrăjitoare, că la spitale, în ziua de azi, slabă nădejde. - Ba nu, cucoană. Să ierte cinstita fața
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
din camion e bolnav și-l duceți la vreo doftoroaie, undeva, sau la vrăjitoare, că la spitale, în ziua de azi, slabă nădejde. - Ba nu, cucoană. Să ierte cinstita fața a dumneavoastră, ce frumos machiată este, dar aista-i un leneș fără pereche și-l ducem la spînzurătoare să curățim societatea de un trîndav. Uitați, și acum, că îl spînzurăm, zace nemișcat și citește reviste dintre acelea de nici nu le putem pronunța numele. - Alei! Oameni buni! zise cucoana înfiorîndu-se. E
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
din vechiul regim și niște icre negre, ia, așa, pentru împrejurări grele, Doamne ferește. Și, de, creștini sîntem. A mînca și el posmagi cu caviar pe lîngă casa mea. Dă..., sîntem datori a ne ajuta unii pe alții. - I-auzi, măi leneșule, ce zice cucoana! spuseră oamenii. Îți dă adăpost și posmagi, să tot trăiești, să nu mai mori. Hai, spune: vrei la dînsa pe posmagi și icre negre sau la spînzurătoare? Alege liber, că sîntem în democrație. La care leneșul zise
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
măi leneșule, ce zice cucoana! spuseră oamenii. Îți dă adăpost și posmagi, să tot trăiești, să nu mai mori. Hai, spune: vrei la dînsa pe posmagi și icre negre sau la spînzurătoare? Alege liber, că sîntem în democrație. La care leneșul zise atunci cu jumătate de gură: - Dar muie... ți-s posmagii, cucoană? - Vai de mine, zise ea. Nu-s muieți! Muieți vrei? Îți trebuie ție? Altfel nu poți? - Ba, răspunse leneșul, dacă nu-s muieți, mai bine să mă spînzure
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
spînzurătoare? Alege liber, că sîntem în democrație. La care leneșul zise atunci cu jumătate de gură: - Dar muie... ți-s posmagii, cucoană? - Vai de mine, zise ea. Nu-s muieți! Muieți vrei? Îți trebuie ție? Altfel nu poți? - Ba, răspunse leneșul, dacă nu-s muieți, mai bine să mă spînzure. - Ehei, oftă cucoana atunci, multe păcate-mi fac eu cu tine, leneșule. Dar, decît să merg în iad că am lăsat să te spînzure, mai bine voi muia chiar eu tot
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
cucoană? - Vai de mine, zise ea. Nu-s muieți! Muieți vrei? Îți trebuie ție? Altfel nu poți? - Ba, răspunse leneșul, dacă nu-s muieți, mai bine să mă spînzure. - Ehei, oftă cucoana atunci, multe păcate-mi fac eu cu tine, leneșule. Dar, decît să merg în iad că am lăsat să te spînzure, mai bine voi muia chiar eu tot ce-oi putea, arză-i focul de posmagi. Oamenii îl urcară pe leneș în spatele limuzinei, lîngă cucoană și plecară mulțumiți c-
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
atunci, multe păcate-mi fac eu cu tine, leneșule. Dar, decît să merg în iad că am lăsat să te spînzure, mai bine voi muia chiar eu tot ce-oi putea, arză-i focul de posmagi. Oamenii îl urcară pe leneș în spatele limuzinei, lîngă cucoană și plecară mulțumiți c-au scăpat de el. Iar cucoana zise, pipăind mijlocul leneșului: - Să te văd acum, leneșule, cum ți-ai plăti cei posmagi muieți! Dar leneșul era tare de virtute, de, ca omul nemuncit
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
să te spînzure, mai bine voi muia chiar eu tot ce-oi putea, arză-i focul de posmagi. Oamenii îl urcară pe leneș în spatele limuzinei, lîngă cucoană și plecară mulțumiți c-au scăpat de el. Iar cucoana zise, pipăind mijlocul leneșului: - Să te văd acum, leneșule, cum ți-ai plăti cei posmagi muieți! Dar leneșul era tare de virtute, de, ca omul nemuncit. Încît cucoana, ce era și ea dintre cele tîrtoșe, zise șoferului: - Mînă înainte și să nu te uiți
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
voi muia chiar eu tot ce-oi putea, arză-i focul de posmagi. Oamenii îl urcară pe leneș în spatele limuzinei, lîngă cucoană și plecară mulțumiți c-au scăpat de el. Iar cucoana zise, pipăind mijlocul leneșului: - Să te văd acum, leneșule, cum ți-ai plăti cei posmagi muieți! Dar leneșul era tare de virtute, de, ca omul nemuncit. Încît cucoana, ce era și ea dintre cele tîrtoșe, zise șoferului: - Mînă înainte și să nu te uiți îndărăt. Și cum e Mercedesul
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]