694 matches
-
adevărat că e îndrăgostit de Shakira. Pe ultimele cuvinte ale întrebării, până să se dumirească Vargas Llosa despre ce este vorba și să mediteze la un posibil răspuns, este montată o secvență cu o tânără îmbrăcată sumar în piei de leopard și care se ondulează frenetic și felin într-un clip muzical. E chiar Shakira! ,Shakira?, repetă Vargas Llosa. E cumva o cântăreață?" - ,Da, vine prompt răspunsul. Sunteți îndrăgostit de ea?" Înțeleg. Era nevoie de ,ceva tare". E nevoie de ,rating
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
-l Stamatiadi, nepotul scriitoarei, are în plan un volum Străina. În acest roman întâlnim personaje cunoscute din romanele anterioare: Elena, Marcian, Aimée și doctorul Walter care moare în urma unui experiment medical, neizbutit, dar și personaje noi precum Ina și Lucian, Leopardul. Din manuscrisul Străinei nu se cunosc decât câteva fragmente, în majoritate publicate până azi în "Viața Românească", "Revista Fundațiilor Regale", "Lumea" lui G. Călinescu, "Kalende", "Gazeta literară", "Ramuri", "Revista scriitoarelor"... Într-o "notă scurtă" se face precizarea: Numele de Străina
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
În sfârșit, până acum, zise el, așa precum am bănuit și desigur am spus, n-am fost lovit de nici o fiară. Dar acum să crezi cu toată inima. Iată merg acolo și voi fi ucis dintr o singură mușcătură de leopard. Și îndată, la sfârșitul spectacolului, dându-se drumul unui leopard, dintr-o singură mușcătură a curs atâta sânge, încât poporul, întorcându-se spre el, îi striga în față mărturia celui de al doilea botez: Mântuit, spălat; mântuit, spălat. Într-adevăr
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și desigur am spus, n-am fost lovit de nici o fiară. Dar acum să crezi cu toată inima. Iată merg acolo și voi fi ucis dintr o singură mușcătură de leopard. Și îndată, la sfârșitul spectacolului, dându-se drumul unui leopard, dintr-o singură mușcătură a curs atâta sânge, încât poporul, întorcându-se spre el, îi striga în față mărturia celui de al doilea botez: Mântuit, spălat; mântuit, spălat. Într-adevăr era mântuit cel care se spălase în modul acesta. Atunci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ei despre pătimirea pe care și-ar dori-o, Saturninus mărturisea întradevăr că ar voi să fie aruncat la toate fiarele, ca să poarte adică o coroană mai glorioasă. Așadar, la începutul spectacolului, pe când el și Revocatus se luptau cu un leopard, au fost atacați pe scenă și de un urs. Saturus însă de nimic nu se temea mai mult ca de urs. Presimțea însă că va fi ucis de o mușcătură de leopard. Așadar, când a fost aruncat în fața unui porc
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe când el și Revocatus se luptau cu un leopard, au fost atacați pe scenă și de un urs. Saturus însă de nimic nu se temea mai mult ca de urs. Presimțea însă că va fi ucis de o mușcătură de leopard. Așadar, când a fost aruncat în fața unui porc mistreț, vânătorul care-l legase de acest mistreț a fost sfâșiat mai degrabă de această fiară, iar a doua zi după spectacol, acesta muri. Saturus a fost doar trântit la pământ. Iar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu s-ar mira când s-ar gândi la nenumăratele biciuiri și puterea răbdării, pe care le întâlnim numai la niște adevărați luptători pentru credință, iar după aceste lovituri cine n ar admira lupta lor cu fiarele flămânde, cu săriturile leoparzilor, a diferitelor soiuri de urși, a mistreților și a taurilor îmboldiți asupra lor cu fier și cu foc, și peste tot, răbdarea neîntrecută a acestor eroi față de oricare dintre fiare?” (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VII, 1
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de cruce, trimițând cu o inimă hotărâtă și senină, în cea mai deplină liniște lăuntrică, rugăciunile lui către Dumnezeu fără să se urnească sau să se întoarcă măcar din locul în care se afla, într-o vreme când urșii și leoparzii, inspirând teamă de moarte, aproape că atingeau trupul lor, dar nu știu cum, printr-o putere dumnezeiască și negrăită, li se înțepenea botul și îndată se repezeau înapoi. Și tot astfel puteai vedea și pe ceilalți, cinci de toți, cum au fost
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ce-ar mai veni. (Onești, joi, 4 ianuarie 2001) Aici, ăn coperta zilei Iată și-o zgură umflând vitrina fără-afiș, doar din a fi iar gura lumii otova, pe-aflatu-n treabă, cu dinții rămași în gardul virtual, de după care mai părea leopard. (Onești, vineri, 5 ianuarie 2001) Unde ănclin creduliu S-a ridicat o cortină, ține-te bine, că scena lipsind, nici decorul nu-i cu cine joacă, actorii atârnă de rol în regie proprie, în fine, pură improvizație să ai de unde
Poezie by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/7639_a_8964]
-
meu. N-am ce face dacă apar în ochii unora cu boiul Crailor de Curtea Veche. Cartea îmi dă o ținută și apucături anume. Când sunt pe Pod, încerc să consonez cu ele, să trec prin turma bucureșteană ca un leopard; insignifianța nu e deloc potrivită. Rolul nu-mi displace, dar îl duc greu în cafenea, unde nu rumegă respectuoase ierbivore ca afară, latră șacali. Ce vreau să spun? Că fără notarea mea intimă, fără jurnal, nu pot fi dezvăluit, nu
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
unde mi-e greu să asociez un personaj cu un roman - de la Cristian Simionescu nu rețin nici un vers. Dar, continuând paralela cu scriitorul ceh, pot să-mi aduc aminte de câte un pivot narativ/poetic: o pălărie la unul, un leopard, un elixir și un Swift la celălalt. Astfel de pivoți nu sunt ticuri verbale, ci un soi de matrice a textului. "Neamintirea" versurilor nu înseamnă că nu-mi place poezia lui Cristian Simionescu, ci că acea coeziune de care vorbeam
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
o mască tristă poemele sunt niște pești lucioși care îmi scapă din mâini cioburile colorate se recompun în imagini străine greu de înțeles poate nici aceste rânduri nu sunt adevărate ele sunt doar scândurile unui gard vopsit îndărătul căruia jalnicul leopard este ținut în viață cu perfuzii ca să-și mai arate colții în sărbătorile legale acum e târziu mașinile fâșâie prin ploaie un copil oarecare urlă nu știu dacă am să adorm golul nu se umple scriind nu se mai umple
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
Dar să presupunem că lupii ar fi hoinărit noaptea pe străzile înguste ale Alfamei sau prin livezile de măslini; de ce s-ar fi temut însă regele, el, care găzduia în palat o adevărată grădină zoologică, un elefant, un rinocer, cîțiva leoparzi, în timp ce unele mînăstiri din oraș se lăudau cu crocodilii din iazurile lor? Dezolanta imagine a "tîrgului nemernic, unde iarna lupii se fofilau pînă în preajma Curții", din care lipsesc fluviul, colinele și zidurile, adică totul, poate fi, la rigoare, justificată ca
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
să-i acordăm, lui Dumitriu, o circumstanță atenuantă, o putem afla chiar în mențiunea lui Vinea: autorul Cronicii îi folosește opera ca pe una din sursele sale documentare. Să luăm acum în discuție cel de-al doilea caz verificabil: "Camera Leoparzilor". Nu e nici un dubiu: tînărului dandy Dumitriu i-a plăcut nespus sintagma, o preia împreună cu ideea de grup secret, învăluită, însă, și într-un ușor abur balzacian, făcînd de altfel, trimitere la Istoria celor treisprezece. În Cronică apare un cerc
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
însă, și într-un ușor abur balzacian, făcînd de altfel, trimitere la Istoria celor treisprezece. În Cronică apare un cerc monden, pe care "asociații" săi îl numesc "societatea anonimă ŤCorupția Românăť" și care se întîlnesc undeva pe Calea Victoriei, în "Camera Leoparzilor" dintr-o mansardă, dedîndu-se farselor și "voluptăților secrete", stîrnite de propriile istorisiri picante. "Leoparzii" Cronicii aplică, în fond, programul "leoparzilor" lui Vinea, care au "plăcerea sadică" de a povesti și asculta "cancanuri și anecdote" și de a practica "bîrfa crîncenă
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
treisprezece. În Cronică apare un cerc monden, pe care "asociații" săi îl numesc "societatea anonimă ŤCorupția Românăť" și care se întîlnesc undeva pe Calea Victoriei, în "Camera Leoparzilor" dintr-o mansardă, dedîndu-se farselor și "voluptăților secrete", stîrnite de propriile istorisiri picante. "Leoparzii" Cronicii aplică, în fond, programul "leoparzilor" lui Vinea, care au "plăcerea sadică" de a povesti și asculta "cancanuri și anecdote" și de a practica "bîrfa crîncenă". Altfel, epic și anecdotic, între cele două serii de "leoparzi" nu există nici o legătură
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
monden, pe care "asociații" săi îl numesc "societatea anonimă ŤCorupția Românăť" și care se întîlnesc undeva pe Calea Victoriei, în "Camera Leoparzilor" dintr-o mansardă, dedîndu-se farselor și "voluptăților secrete", stîrnite de propriile istorisiri picante. "Leoparzii" Cronicii aplică, în fond, programul "leoparzilor" lui Vinea, care au "plăcerea sadică" de a povesti și asculta "cancanuri și anecdote" și de a practica "bîrfa crîncenă". Altfel, epic și anecdotic, între cele două serii de "leoparzi" nu există nici o legătură. E clar: Dumitriu i-a preluat
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
de propriile istorisiri picante. "Leoparzii" Cronicii aplică, în fond, programul "leoparzilor" lui Vinea, care au "plăcerea sadică" de a povesti și asculta "cancanuri și anecdote" și de a practica "bîrfa crîncenă". Altfel, epic și anecdotic, între cele două serii de "leoparzi" nu există nici o legătură. E clar: Dumitriu i-a preluat ideea și formula, dar, în acest caz, Vinea e nedrept. Nu este vorba de un furt. Căci procedeul lui Dumitriu e, în chip mărturisit, ludic, intertextual; în mod mascat, el
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
i-a preluat ideea și formula, dar, în acest caz, Vinea e nedrept. Nu este vorba de un furt. Căci procedeul lui Dumitriu e, în chip mărturisit, ludic, intertextual; în mod mascat, el îl indică pe Vinea: "Atîta despre Camera Leoparzilor și cei care se întîlneau în ea: restul, adică istoria acelui grup de oameni despre care nimeni n-a știut că sunt un grup va fi povestită altădată și de altcineva (s.n.)". Și mai găsim, în Cronică, o reverență codificată
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
istoria acelui grup de oameni despre care nimeni n-a știut că sunt un grup va fi povestită altădată și de altcineva (s.n.)". Și mai găsim, în Cronică, o reverență codificată: capitolul Plăcerile tineretului - unde cineva își amintește de "Camera Leoparzilor" și unde, la barul "Șeherezada", îi vedem în plină activitate pe membrii "Corupției Române", ațîțați de o dansatoare exotică, pe placul fantasmelor lui Vinea - este dedicat lui "I. I.", adică tocmai lui Ion Iovanache. "Lista acestor prădăciuni, îi scrie Vinea
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
și Cocea sînt creionați fugar, dar recognoscibil, ca niște complotiști republicani, în prima parte a Cronicii.) Poate că aceste narațiuni fac parte dintre paginile arse de Vinea. Ipoteză nesigură: autorul Lunatecilor a păstrat capitolele referitoare la Nae Ionescu și "Camera Leoparzilor". Poate că, totuși, pe celelalte le-a distrus, dar pentru că ele n-ar fi rezistat epic dacă ar fi fost puse în paralel cu cele rescrise în Cronică. Dar la fel de posibil e, la un scriitor care-și pierdea timpul în
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
indirect: în Declarație, el susține că Dumitriu și-a însușit pînă și "nume" din manuscrisele sale. Nici un nume din romanele sale ori din listele lui minuțioase de personaje nu se regăsește, însă, în Cronică. Vinea a fost el însuși un "leopard" veritabil, căruia îi plac "povestirile orale" și "bîrfa crîncenă". Obiceiul lui de a-și difuza oral "opera personală", cu un incitant caracter documentar, are rezultate surprinzătoare chiar pentru enunțător. O probă în acest sens o oferă Ovid S. Crohmălniceanu, care
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
dar admirabil de a povesti. (Mi-amintesc de un domn Lazăr, nu știu ce era, moșier... ceva; sau I. Igiroșianu, sau Gussi, diplomatul.) Am mai văzut asta în Anglia, talentul de a relata, de a conversa epic". De unde și atracția cronicarului pentru "leoparzi", printre care trebuie enumerat și Scarlat Froda, care "îmi povestește din viața sa și din asta iese Cariera lui Dimitrie Cozianu (I)". Am insistat asupra acestor lucruri deoarece nu cred că putem limpezi, cît de cît, raporturile dintre Vinea și
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
și una din cauzele ranchiunii lui Vinea față de Dumitriu, recunoscînd, totuși, că, "pentru vîrsta lui, avea o cultură și cunoștințe poliglote, care-l situau mai presus de tinerii din generația lui". E vizibil, însă, că scriitorul care a inventat Camera leoparzilor a avut, ca și Henriette Yvonne Stahl, o influență formativă asupra viitorului autor al Cronicii; cîteva idei despre românitate și despre urbanitatea românească, lansate fugar de Vinea, se regăsesc, amplificate, la Dumitriu. Acesta din urmă i-ar fi putut fi
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Dumitriu. Dar nu cred că Vinea și-a distrus o parte din manuscrise din cauză că, la o eventuală percheziție, s-ar fi descoperit similitudini între ele și unele pasaje ale autorului Cronicii. Dovadă că, de pildă, n-a distrus paginile despre "leoparzi". Dovadă că a păstrat în mape pînă și proba incontestabilă a complicității sale cu "transfugul": traducerea lui Hamlet: "Există în arhiva lui Vinea, ne precizează Constandina Brezu, întreg Hamlet-ul transcris de mîna lui, în englezește. Caietul e împărțit în două
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]