83 matches
-
pe bară. Prin intermediul acestei bucșe este asigurată culisarea ansamblului roată - flanșă - ax - lagăre - bare orizontale, pe ghidajul vertical. Pentru a asigura o funcționare în condiții cît mai apropiate de realitate, dispozitivul este prevăzut la partea superioară cu o platformă de lestare, pe care sunt așezate greutăți egale cu cele preluate de roată în timpul lucrului. Platforma este astfel poziționată încît sarcina să apese exact pe axul roții și să se deplaseze pe verticală odată cu roata. Pentru aceasta, platforma este prinsă de ansamblul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
așezate greutăți egale cu cele preluate de roată în timpul lucrului. Platforma este astfel poziționată încît sarcina să apese exact pe axul roții și să se deplaseze pe verticală odată cu roata. Pentru aceasta, platforma este prinsă de ansamblul roatăflanșă - bare- bucșă. Lestarea se face cu ajutorul unor dale de beton. 6.4. DISPOZITIVELE PENTRU MĂSURAREA CARACTERISTICILOR PRIVIND TASAREA SOLULUI Pentru măsurarea principalelor caracteristici rezultate în urma acțiunii roată - sol s-au folosit atît instrumente clasice cît și dispozitive realizate de autor: - profilometrul;penetrometrul;dispozitivul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
x 100mm și o riglă metalică de doi metri prevăzută cu o rigletă ce are posibilitatea să se deplaseze pe lungimea riglei. Pentru măsurarea propriu-zisă a razei statice s-a procedat la umflarea anvelopei la presiunea de regim maximă și lestarea corespunzătoare acestei presiuni. Distanța măsurată din axul roții pînă la punctul de sprijin reprezintă tocmai raza statică a anvelopei. Raza liberă a roții se poate măsura cu aceeași riglă metalică dar fără lestarea roții. Diferența dintre cele două citiri reprezintă
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
anvelopei la presiunea de regim maximă și lestarea corespunzătoare acestei presiuni. Distanța măsurată din axul roții pînă la punctul de sprijin reprezintă tocmai raza statică a anvelopei. Raza liberă a roții se poate măsura cu aceeași riglă metalică dar fără lestarea roții. Diferența dintre cele două citiri reprezintă deformația radială a pneului. Balonajul pneului, umflat la presiunea maximă de regim, este influențat, bineînțeles, de gradul de încărcare a roții. Modificarea acestuia poate fi pusă în evidență cu ajutorul unui dispozitiv tip “șubler
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
forței tangențiale de tracțiune și rezistența la rulare vor fi: Pentru mărirea forței tangențiale de tracțiune se folosesc, ca metode clasice de creștere a aderenței, atașarea de dispozitive suplimentare la mecanismul de rulare, aplicarea tracțiunii pe patru roți motoare și lestarea tractorului. Printre dispozitivele suplimentare montate la roțile motoare, amintim: roțile cu zăbrele (colivii), roțile cu pinteni, lanțurile cu crampoane, zăbrelele escamotabile, semișenilele elastice, șenilele din cauciuc, pneurile de schimb și roțile duble. Ca dispozitive incluse în transmisia tractorului se menționează
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
colivii), roțile cu pinteni, lanțurile cu crampoane, zăbrelele escamotabile, semișenilele elastice, șenilele din cauciuc, pneurile de schimb și roțile duble. Ca dispozitive incluse în transmisia tractorului se menționează puntea motoare din față și blocajul diferențialului. Dispozitivele aplicate ca greutăți de lestare au în vedere greutățile suplimentare și lichidul din pneurile roților motoare. Prin aplicarea diferitelor metode de mărire a aderenței se realizează mărirea forței tangențiale de tracțiune a tractorului, forță care, așa cum am mai arătat, este dată de produsul dintre coeficientul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
din raportul F’t/Ft, rezultă că prin aplicarea tracțiunii pe patru roți motoare se realizează o creștere a forței de tracțiune cu 30 % pe sol tasat și cu 40 % pe sol afânat. Mărirea greutății tractorului care se realizează prin lestare, este posibilă în limitele sarcinilor portante ale pneurilor. Efectul măririi greutății tractorului este creșterea directă a forței de tracțiune. Astfel, spre exemplu, pentru o mărire a greutății de aderență a tractorului cu 100 kgf, atunci când λ este 1, se va
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
tracțiune: Ft supl = G supl(ϕ - f) - kgf Această forță suplimentară este egală cu: - 60 kgf pentru lucrul pe sol tasat; - 40 kgf pentru lucrul pe sol afânat. Rezultă că pentru fiecare mărire cu 100 kgf a greutății tractorului, prin lestare cu greutăți suplimentare sau cu apă în pneuri, este posibilă o creștere a forței de tracțiune cu 60 kgf pe sol tasat și 40 kgf pe sol afânat. Efectul practic al măririi aderenței tractorului prin utilizarea diferitelor dispozitive clasice de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
trei treceri succesive, după care s-a determinat, pentru început, densitatea aparentă și rezistența la penetrare, pentru a se stabili gradul de tasare. O secție a tăvălugului amintit are lățimea de lucru de 1,4 m, iar greutatea sa, fără lestare, a fost de 417 kg. Arătura, la adâncimea reglată de 30 cm, a fost executată pe urma trecerilor secției de tăvălug, pe cele două miriști, cu agregatul U-650 + PP330. Pe baza celor menționate au fost stabilite variantele experimentale (tabelul 63
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de utilajele agricole, întrucât acesta este factorul cauzal principal al tasării. Presiunea pe sol depinde de caracteristicile constructiv- funcționale ale utilajului (masă, număr de roți, dimensiunile anvelopei, presiunea în pneuri etc); - reducerea presiunii exercitate de roți asupra solului prin: evitarea lestării roților motoare în afara necesității unei forțe maxime de tracțiune, folosirea pneurilor de joasă presiune, utilizarea mașinilor agricole cu organe active acționate de la priza de putere a tractorului; - utilizarea unor culoare speciale (amenajate sau nu) pentru traficul greu ocazionat de unele
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
100 m de un pod peste un râu sau fluviu sau o curbă a unei căii navigabile. În lacuri și alte acumulări naturale de apă stătătoare, cu o adâncime de peste 8 m, CR trebuie pozată pe fundul acestora folosind lestări corespunzătoare. În cazul unor maluri abrupte, adâncimea de pozare nu poate fi mai mare de 2 m și mai mică de 0,8 m. Deviația de la orizontală a CR realizată într-o tranșee pe fundul lacului trebuie să fie de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 9 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259708]
-
100 m de un pod peste un râu sau fluviu sau o curbă a unei căii navigabile. În lacuri și alte acumulări naturale de apă stătătoare, cu o adâncime de peste 8 m, CR trebuie pozată pe fundul acestora folosind lestări corespunzătoare. În cazul unor maluri abrupte, adâncimea de pozare nu poate fi mai mare de 2 m și mai mică de 0,8 m. Deviația de la orizontală a CR realizată într-o tranșee pe fundul lacului trebuie să fie de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259709]
-
100 m de un pod peste un râu sau fluviu sau o curbă a unei căii navigabile. În lacuri și alte acumulări naturale de apă stătătoare, cu o adâncime de peste 8 m, CR trebuie pozată pe fundul acestora folosind lestări corespunzătoare. În cazul unor maluri abrupte, adâncimea de pozare nu poate fi mai mare de 2 m și mai mică de 0,8 m. Deviația de la orizontală a CR realizată într-o tranșee pe fundul lacului trebuie să fie de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259710]
-
de traversare; ... p) condițiile practice de realizare. ... Articolul 238 Traversările subterane se pot executa: a) prin foraj orizontal dirijat sub cota de afuiere a albiei râului; ... b) prin așezarea conductei în șanț deschis sub cota de afuiere cu sau fără lestare. ... Articolul 239 Traversările subterane executate prin foraj dirijat se recomandă în cazul în care configurația terenului, din punct de vedere geometric și geologic, permite această metodă. Articolul 240 (1) La traversările de ape și în zone mlăștinoase, conductele cu diametrul
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
și în zone mlăștinoase, conductele cu diametrul nominal mai mare sau egal cu 100 mm trebuie calculate și din punctul de vedere al flotabilității, în vederea asigurării cu lesturi. (2) Lestarea conductei se poate realiza în două variante constructive: a) lestare continuă, în care greutatea suplimentară se aplică sub forma unei cămăși continue de beton armat peste toată conducta izolată anticoroziv și protejată mecanic; ... b) lestare discontinuă, în care greutatea suplimentară se aplică pe porțiuni distanțate între ele, sub forma unor
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
vederea asigurării cu lesturi. (2) Lestarea conductei se poate realiza în două variante constructive: a) lestare continuă, în care greutatea suplimentară se aplică sub forma unei cămăși continue de beton armat peste toată conducta izolată anticoroziv și protejată mecanic; ... b) lestare discontinuă, în care greutatea suplimentară se aplică pe porțiuni distanțate între ele, sub forma unor lesturi din beton armat, peste conducta izolată anticoroziv și protejată mecanic. ... (3) Stabilitatea conductei pe fundul șanțului este asigurată dacă forța ascensională este mai mică
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
conductei [m]; ... – D_i - diametrul interior al conductei [m]; ... – Y_iz - greutatea specifică a izolației [N/mc]; ... – Y_o - greutatea specifică a oțelului pentru conductă [N/mc]. ... Articolul 242 În situația în care F_G < F_A, se calculează diferența F_l = F_G – F_A, unde: – F_l - necesarul de lestare, pentru fiecare metru de conductă [N/m]. ... Articolul 243 (1) Se caută un furnizor de lesturi pentru conductă sau se proiectează lesturile. (2) Lesturile pot fi formate din greutăți din beton armat sau din fontă, tangențiale sau de tip „șa“, montate
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
pot fi formate din greutăți din beton armat sau din fontă, tangențiale sau de tip „șa“, montate la distanțe calculate pentru a se asigura condiția prevăzută la art. 240 alin. (3) . Articolul 244 (1) Se poate alege și soluția de lestare continuă, care implică o grosime minimă de beton pentru a asigura acoperirea armăturii cu 3÷5 cm. (2) Betonarea continuă a conductelor se poate face și cu beton armat cu fibră de plastic. (3) Fibrele de plastic pentru armarea betonului
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
agresivității, sau se aplică soluția autolestării, prin îngroșarea conductei în zona traversării. Articolul 246 (1) Materialul lestului poate fi din beton armat, conform reglementărilor în domeniu. (2) Stabilirea materialului lestului se face în funcție de agresivitatea apei. Articolul 247 Calculul lestării conductelor se realizează în conformitate cu prevederile legale în domeniu. Articolul 248 Pentru calculul lestării se pot utiliza și proceduri operaționale proprii, acolo unde acestea există. Articolul 249 Pozarea conductelor la subtraversări în șanț deschis se realizează, de regulă, la
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
Materialul lestului poate fi din beton armat, conform reglementărilor în domeniu. (2) Stabilirea materialului lestului se face în funcție de agresivitatea apei. Articolul 247 Calculul lestării conductelor se realizează în conformitate cu prevederile legale în domeniu. Articolul 248 Pentru calculul lestării se pot utiliza și proceduri operaționale proprii, acolo unde acestea există. Articolul 249 Pozarea conductelor la subtraversări în șanț deschis se realizează, de regulă, la o adâncime de 50,00-100,00 cm sub cota de afuiere generală, considerată de la generatoarea superioară
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
populațional în scopul identificării de prezumție a unei boli, anomalii sau a unui factor de risc. Simulator de scufundare - incintă presurizată utilizată pentru simularea condițiilor reale în vederea antrenamentului scafandrilor, compusă dintr-o zonă uscată și una umedă. Sistem de lestare - componentă a echipamentului de scufundare utilizată pentru micșorarea flotabilității scafandrului. Datorită costumului de neopren, scafandrul are o flotabilitate pozitivă care trebuie redusă prin adăugarea unor greutăți - de regulă confecționate din plumb - înșirate de cele mai multe ori pe o centură
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
populațional în scopul identificării de prezumție a unei boli, anomalii sau a unui factor de risc Simulator de scufundare - incintă presurizată utilizată pentru simularea condițiilor reale în vederea antrenamentului scafandrilor, compusă dintr-o zonă uscată și una umedă Sistem de lestare - componentă a echipamentului de scufundare utilizată pentru micșorarea flotabilității scafandrului. Datorită costumului de neopren, scafandrul are o flotabilitate pozitivă care trebuie redusă prin adăugarea unor greutăți - de regulă, confecționate din plumb - înșirate de cele mai multe ori pe o centură
ORDIN nr. M.157 din 23 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286605]
-
în lungul malului. Peste acest strat, urmează un strat de fascine așezate joantiv perpendicular pe primul strat. Ultimul strat, superior, este alcătuit identic cu cel inferior, iar spațiile dintre fascine se umplu cu piatră sau bolovani atât ca element de lestare cât și ca element de rezistență la eroziunea apei (fig. I.1). Figura I.1. Saltea de fascine cu grosime de 45 cm – lestată cu 0,145 mc de piatră de carieră sau bolovani de râu; stratul 2 - suluri joantive ... ... b. saltelele de
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
două caroiaje (la partea inferioară și cea superioară) alcătuite din fascine de 15 cm așezate distanțat la 1,00 m, iar între ele două straturi de fascine de 20 cm grosime așezate joantiv. Caroiajul superior se umple cu piatră atât pentru lestare cât și ca element de rezistență la eroziune (fig. I.4). Figura I.4. Saltea de fascine cu grosime de 100 cm – lestată cu 0,195 mc de piatră de carieră sau bolovani de râu; straturile 3 și 4 - suluri joantive ... ... ... 5.1.1.4. În
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
lemn. În cazul execuției pe mal, saltelele se pot realiza în suprafețe de până la cca. 1500 mp, lansate la apă pe măsura executării în avalul amplasamentului și aduse prin remorcare contra curentului pe poziția finală, unde se scufundă prin lestare. ... 5.1.1.6. Datorită volumului mare de material și forță de muncă înglobate în saltelele și rogojinile de fascine, se recomandă utilizarea numai pentru lucrări de mică extindere. ... ... 5.1.2. Saltele din materiale geosintetice 5.1.2.1. Saltelele din materiale geosintetice pot, în alcătuire corespunzătoare
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]