972 matches
-
drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și culturii noastre contemporane, vine în linie dreaptă din autorii domnești ai Letopisețelor și ai voievozilor pentru care pământul românesc era singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele din care am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
și se adăpostea așa zisă bibliotecă a gimnaziștilor rămâni.”( Istoria literaturii române de George Călinescu). Acesta bibliotecă care se întindea pe câteva rafturi și dulapuri era alcătuită din autori români, broșuri, foi răzlețe, calendare la modă, opuri istorice printre care Letopisețele lui Kogălniceanu, alte cărți de beletristica atât cât putuse să strângă profesorul din leafa lui și din donații. Trebuie să spunem că bibliotecă era aproape clandestina în casa lui Pumnul pentru că legile de atunci interziceau elevilor de a întreține biblioteci
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
și Moldavilor, inclusiv atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “, este o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano-Carpato-Pontic.Același lucru se află și în “Letopisețul Țării Moldovei “ a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere”în greutăți și netocmele “ din care pricină ușor au
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
Iorga , Studii și documente , vol IV , București , 1902, p. 20. 13.Relatată de preotul Haralambie Tudor de 85 de ani din Izverna . Cronica Țării vorbește de Izverna ca loc de trecere și de Stoica cel Bătrân , călăuză . 14. Cronicari munteni . Letopisețul cantacuzinesc, în vol I , București , 1962, p. 151. 15. Ibidem , p. 152 ; Radu Crețeanu , art cit ,p. 941. 16. Radu Crețeanu , art .cit, p. 941. 17. A.O. V , 1926 , nr.27, p.340. 18.Radu Popescu , Istoriile domnilor Țarii
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
și Moldavilor, inclusiv atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “, este o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano-Carpato-Pontic.Același lucru se află și în “Letopisețul Țării Moldovei “ a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere”în greutăți și netocmele “ din care pricină ușor au
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
ostentativă, dimpotrivă, e discretă și voalată, ca o broderie de borangic și mătase, alb pe alb, de pe cele mai rafinate ii românești -, pasta groasă a narațiunii are, pe alocuri, la Maria Toacă, ecouri și miresme de codri seculari ori din letopisețe. Limba română se înveșmântează, uneori, cu aburoase sonuri de bucium și aer arhaic, orchestrată fiind în perioade lungi, somptuoase, în drapaje grele de tâlcuri, care te duc, vrând-nevrând, chiar dacă stilul, pe ansamblu, e altul, cu gândul la marile panoramări semnate
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! O, eroi! care-n trecutul de măriri va adumbriseți, Ați ajuns acum de modă de va scot din letopiseț, Și cu voi drapându-și nulă, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
ca fiu, tot nelegitim, al lui Ștefan Tomșa. Denumirea de „Armeanul” îi vine de la originea armenească a mamei. În același timp, un alt izvor istoric îi cufundă în ceață originea: „Nu știu cine era și de unde se trăgea...”, spune călugărul Azarie în letopisețul său. Iar cronicarul leșesc Martin Paskovski, trage spuza pe turta nației sale, încercând să acrediteze ideea că Ioan-Vodă ar fi fost polonez. Oricare i-ar fi fost însă obârșia, așa cum frumos spune Dinu C. Giurescu, „...Ion Vodă rămâne, în primul
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
adânci în gânduri. În evocările sale Ștefanelli ne mărturisea: „ Câte amintiri din copilărie îi vor fi trecut atuncea prin creerii săi înferbântați de atâtea gânduri, de atâtea impresii, bucurii și nevoi!” S-o fi văzut din nou în bibliotecă printre „Letopisețele” cronicarilor, tipărită de M. Cogălniceanu, sau cu „Istoria mondială” a lui Wellter, coborând la originea popoarelor lumii antice... Își aminti, probabil, o noapte geroasă de ianuarie, când sta îndurerat lângă corpul neînsuflețit al iubitului învățător și se ruga către „frumoasa
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
-și înveșminteze sufletul cu impresii și simțiri sacre. Iar în clipele de reverie codrii Cosminului cu Dumbrava Roșie din apropiere, Lencăuții și Șipenițul îi aduceau în memorie pe Ștefan cel Mare cu arcașii lui, care prin aceste locuri scriseseră în letopisețul Țării pagini glorioase. Aici într-un vis frumos, s-a văzut și El adăugând alte pagini de glorie la cronica acestui neam. L-a văzut mai târziu o lume. Dragoș OLARU, șef de secție la Arhiva Regională de Stat Cernăuți
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
nu-i descoperise încă semne de "alienat". "Știi ce, dragul meu, hai să demisionăm, tu de la "Românul", eu de la "Timpul", și hai să ne călugărim, căci nu suntem făcuți să trăim între lupi. La mănăstire, în chiliile solitare, să scriem letopisețe în cari să înșirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc, pentru ca să se știe cât amar a suferit românul, cât a trăit pe acest pământ", îi spunea poetul. În anul 1884, repetă gândul salvării prin călugărire, ecoul lui răzbătând într-o
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
de Dumnezeu, în Vlaherne” și completează: ”Întru această zi s-a săvârșit din viață Marele Ștefan, Domnul Moldo-României, în anul 1504, și s-a înmormântat în Sfânta Mănăstire Putna cea fundată de dânsul...” În continuarea notei este redat textul din Letopisețul lui Ion Neculce, unde ne spune că încă din timpul vieții, Voievodul Ștefan cel Mare își făcuseră loc în inimile răzeșilor lui drept ”sveti” - ”sfânt”. Nici de această dată, calitatea de vizionar a lui Melchisedec Ștefănescu nu a dat greș
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
au crezut că lovind în confrate și dând din coate poate să ajungă în fruntea breaslei. Nicolae Bălcescu în „Românii subt Mihai Voievod Viteazul” a urmat, prin plagiere, firul povestirii lui Florian Aaron. Al. Dobrescu susține în „Pirateria intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate spunând că: „Nicolae Milescu nu a plagiat...”, iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fericirea_de_a_fi_condamnat_de_al_florin_tene_1379138665.html [Corola-blog/BlogPost/365038_a_366367]
-
intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate spunând că: „Nicolae Milescu nu a plagiat...”, iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este un plagiat”. Același autor spune că dascălii de manuale și cursuri universitare: P.T. Cernătescu, latinistul N. Quintescu, Titu Maiorescu, în „Cursul de logică
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fericirea_de_a_fi_condamnat_de_al_florin_tene_1379138665.html [Corola-blog/BlogPost/365038_a_366367]
-
de când s-a descălecat Țara și de cursul anilor și de viața domnilor carea scrie de la Dragoș Vodă până la Aron Vodă, în Colecția „Columna” volumul Cronicari moldoveni, texte selectate de Anatol Ghermanschi, Editura Militară, București, 1987). După prima versiune a Letopisețului de la Putna, zidirea a început la un an de la cucerirea Cetății Chilia, la 4 iulie 1466, iar după a doua versiune și după Cronica moldo-polonă, la 10 iulie 1466. Lucrările de construcție s-au desfășurat pe durata a patru ani
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
după victoria obținută de voievodul Ștefan și oștenii săi asupra tătarilor la Lipinți. În toate documentele istorice referitoare la acest eveniment se subliniază atmosfera de mare sărbătoare la care au participat mulțimi de oameni din toate categoriile sociale ale vremii. Letopisețul de la Putna și cel al lui Grigore Ureche arată că slujba a fost săvârșită de un sobor de 64 de arhierei, preoți și diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist, episcopul Tarasie al Romanului, egumenii mănăstirilor. Pornind de aici, importanța mănăstirii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
dânsul iese răspunsurile și pecetea țării în mâna lui...”. La 40 de ani devine spătar sub domnia lui Alexandru Iliaș și Vasile lupu, iar la 52 de ani mare vornic al Țării de jos, moment din care începe să scrie Letopisețul Țării Moldovei până în ultima clipă a vieții: Mulți scriitorii au nevoit de au scris rândul și povestea țărâlor, de au lăsat izvod pă urmă, și bune și rele, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cele
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
izvod pă urmă, și bune și rele, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cele rele să se ferească și să socotească, iar despre cele bune să urmeze și să să învețe și să să îndirepteze...” Letopisețul lui Grigore Ureche începe de la descălecatul lui Dragoș vodă ( 1359 ) până la a doua domnie a lui Aron vodă ( 1594 ), prezentând cronologic viețile domnitorilor Moldovei pe parcursul a 235 de ani cu referiri la istoria locurilor, la originea limbii sau la însușirile
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
semnile arată, carile le vedem multe pretitindirile: movili mari și mici și șanțuri pre Nistru, pre Prut, prin codri, n-au mai putut suferi, ce s-au risipit și s-au pustiit...” Ștefan cel Mare ocupă un loc privilegiat în Letopisețul lui Grigore Ureche: Deciia Ștefan vodă strâns-au boierii țării și mari și mici și altă curte măruntă dimpreună cu mitropolitul Theoctistu și cu mulți călugări, la locul ce se chiamă Direptatea și i-au întrebatu pre toți : este-le
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
tabără di l-au fărămat - atuncea zic să fi zis Ion vodă : Caută că eu multe feliuri de morți groaznice am făcut, iară această moarte n-am știut să o fi făcut...” Și astăzi, după atâtea sute de ani, citirea Letopisețului Moldovei, cu toate evenimentele și întâmplările povestite ca nimeni altul de către Grigore Ureche, reprezintă o întreprindere mai mult decât profitabilă, o plăcere a minții și o delectare a sufletului. Referință Bibliografică: „ ... de la Rîm ne tragem ...” / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
au crezut că lovind în confrate și dând din coate pot să ajungă în fruntea breaslei. Nicolae Bălcescu în „Românii subt Mihai Voievod Viteazul” a urmat, prin plagiere, firul povestirii lui Florian Aaron. Al. Dobrescu susține în „Pirateria intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate spunând că: „Nicolae Milescu nu a plagiat...”, iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fericirea_de_a_fi_condamnat_de_al_florin_tene_1387116434.html [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]