971 matches
-
reușit. Femeia cu blană de vulpe înspicată, cu numele voievodal și anacronic Maria de Mangop și "tovarășul de la ghișeu" sînt un fel de Stan și Bran ai unei epoci ciudate, brutale și poetice în același timp. Pasajul e semnificativ pentru letopisețul scriitorului Radu Cosașu: " Am renunțat la cimitir, am ocolit liceul și m-am dus în tîrg, pe Matei Millo, să dau un anunț la Romania liberă. Și am redactat, repede, inspirat, într-un cot: "DISPARUTĂ. Femeie frumoasă, cu palton de
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
asta avant la lettre. Privim trecutul cu dezaprobare, deseori, uitânt că în neamul nostru au existat, și există încă, orice s-ar spune, dovezi trainice de putere populară, în spirit și, în general în comportament. Iată ce scrie Neculce în Letopisețul său. Să luăm aminte, uitând de prezent care este întrecut de pildele din vechimea noastră. De exemplu, Dabija vodă, printre candidații plecați la Țarigrad, habar nu avea că el va fi alesul... Neculce notează: Dabija-vodă nemica nu știe, nici în
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
grup sintactic - cam cu greșeli, cam pentru asta - sau chiar a unui enunț, în care nu vizează neapărat numai verbul predicat (Cam doarme). Folosirea adverbului e veche: nu puține citate care să-l conțină se pot aduna, de exemplu, din Letopisețul lui Neculce, unde cam apare în forma (curentă în limba veche) can: "era o samă din ficiorii lui can făr' de ispravă, zlobivi"; " în rè parte era can strașnic"; "răcniè tare, can cu grabă"; "numai nu pre putință, ce can
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
în orice caz, la scriitorii din secolele trecute găsim din plin primele forme. Citez cîteva exemple din Cantemir ("ce numai ca cum preste puterea simțirilor ar fi", Istoria ieroglifică), Neculce ("trimițiindu-i cartea acie..., ca cum vrè hi de la singur Dumitrașco-vodă", Letopisețul țărîi Moldovei); construcția are numeroase atestări la Bălcescu ("se fățărnici ca cum n-ar ști nimic din cele urmate", Românii sub Mihai-voievod Viteazul) și e încă prezentă la Titu Maiorescu ("rămîne ca cum n-ar fi fost", Critice). Evident, o
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
Ion Golea și Ion Ureche, G. Bacovia de N. A. Gheorghiu, Ion Pillat tradus de Elena Văcărescu și N. A. Gheorghiu. O seamă de cuvinte mai reproduce fragmente din opera lui Vasile Pârvan, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Al. Russo, C. Noica. Cronica, Letopiseț, Glossarium, Dialog, Arhive, sunt tot atâtea titluri de rubrici a căror directitate de cuprindere este mai mult decât explicită. Scriind în "Anotimpuri" despre "Caete de Dor", Titus Bărbulescu observă relația de fond a literaturii exilului: "O poezie adevărată a exilului
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
o parte în orientarea direcției, când în alta, Dan Buciumeanu folosește fiecare detaliu al comentariului său pentru a ajunge să stabilească dimensiunile, proporțiile statuarei lui Dosoftei. Punctul său de pornire și de sprijin este portretul făcut de Ion Neculce în Letopisețul Țării Moldovei, "În țara noastră pre ceasta vreme nu este om ca acela"; dar se asigură asupra a tot ce s-a scris despre personalitatea mitropolitului cărturar pe fondul etic al intelectualului sud-est european în partea a doua a secolului
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
se deschide cerurile, asteptând o voce sau o poruncă. Și mulți s-au întrebat într-o limbă veche: noi nu vom fi răsplătiți pentru că am dus o viață cumsecade? Asta în timp ce soarele asfințeste si bătrânul Aerostate plânge din vechime cu letopisețe si didahii. În nebuniile semnelor nu mai disting nimic, în nebuniile crucilor de deal poți doar să-l revezi pe fratele mort întors de pe front. În nebuniile arătărilor se sprijină doar plânsul si oamenii locului care par hărăziți muțeniei -mâncând
Răsplata by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/6338_a_7663]
-
și demne de toată încrederea. Ele pornesc de la premise diferite, atât pentru că fiecare caz are specificul său, cât și pentru că valorifică tradiții particulare ale cercetării filologice sau istorice a textelor.Volumul Marii cronicari ai Moldovei însumează în 1600 de pagini letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin și Ion Neculce, însoțite de un studiu introductiv, de glosare, de concise schițe biobibliografice și de bine selectate repere istorico-literare. Gabriel Ștrempel a asigurat îngrijirea ediției și întreg aparatul critic. În prefață, Gabriel
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
și până la cronicile versificate din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pentru textele lui Grigore Ureche și Miron Costin (inclusiv De neamul moldovenilor) sunt preluate edițiile de Opere îngrijite de P. P. Panaitescu din 1955 și 1958, pentru letopisețul lui Nicolae Costin - ediția lui Ioan Șt. Petre din 1942, confruntate din nou cu manuscrisele, iar pentru letopisețul lui Ion Neculce, împreună, desigur, cu O samă de cuvinte, Gabriel Ștrempel reia propria ediție din 1982. Este deci o reautentificare a
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
și Miron Costin (inclusiv De neamul moldovenilor) sunt preluate edițiile de Opere îngrijite de P. P. Panaitescu din 1955 și 1958, pentru letopisețul lui Nicolae Costin - ediția lui Ioan Șt. Petre din 1942, confruntate din nou cu manuscrisele, iar pentru letopisețul lui Ion Neculce, împreună, desigur, cu O samă de cuvinte, Gabriel Ștrempel reia propria ediție din 1982. Este deci o reautentificare a textelor, după cele mai bune ediții - gest de care clasicii noștri au periodic nevoie într-o gestionare responsabilă
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
mari cronicari ai noștri sunt trei - Costin și Neculce. Regret pierderea poetului Miron Costin din Viiața lumii, datorită formulei istoriografice adoptate. Modelul declarat al lui Gabriel Ștrempel este ediția din 1852-1854 a lui Mihail Kogălniceanu, care reunește în trei volume Letopisețele }ării Moldovei, fiind "cea dintâi imprimare la noi a literaturii istorice, cea dintâi sistematizare a textelor, cea dintâi încercare de privire critică asupra izvoarelor noastre narative". Pentru prima dată de la Kogălniceanu, ediția lui Gabriel Ștrempel (primind astfel și un discret
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
complete" ale scriitorilor români, "pentru cercetători". Aceeași replică poate părea însă, totodată, cu atât mai nesurprinzătoare cu cât de asemenea se știe - e adevărat, de mai puțini - că Al. Piru cita, pe drept cuvânt, ca opusă prin valoarea ei textologică letopisețului publicat de Kogălniceanu, ediția "științifică" a profesorului Iorgu Iordan, cu care G. Călinescu nu se afla, tocmai atunci, în relații prea cordiale, ci mai mult temperamentale, deci, în definitiv, tot cordiale, dar de alt tip de acord. Cu alte cuvinte
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
ostentativă, dimpotrivă, e discretă și voalată, ca o broderie de borangic și mătase, alb pe alb, de pe cele mai rafinate ii românești -, pasta groasă a narațiunii are, pe alocuri, la Maria Toacă, ecouri și miresme de codri seculari ori din letopisețe. Limba română se înveșmântează, uneori, cu aburoase sonuri de bucium și aer arhaic, orchestrată fiind în perioade lungi, somptuoase, în drapaje grele de tâlcuri, care te duc, vrând-nevrând, chiar dacă stilul, pe ansamblu, e altul, cu gândul la marile panoramări semnate
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cu picioarele în două ligheane...unul cu apă rece ca ghiața iar celălalt cu apă clocotită? -Sincer...nu. Încearecă scriitorule - și vei vedea nevăzutul! -Cum crezi că va fi cotat noul tău volum în rațiunea actuală a cititorilor? Precum un letopiseț. M-am simțit obligat să scrijelez pe pergamentul timpului aceste practici nătânge, să știe posteritatea că prin eclipsa mileniului III, nu chiar toți oamneii au fost nebuni. -Poete, am observat că de o vreme scrii cu toate mâinile și nu
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și culturii noastre contemporane, vine în linie dreaptă din autorii domnești ai Letopisețelor și ai voievozilor pentru care pământul românesc era singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele din care am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
să se mențină pe muchia subțire și alunecoasă dintre pornografie și artă Ioana Bradea, în romanul ei de debut, Băgău, publicat în mai la Editura EST, Samuel Tastet Editeur. Au încercat și Marius Ianuș, și Alexandru Vakulovski, cu Pizdeț și Letopiseț, și Ioana Baetica, în "romanul fracturist" Pulsul lui Pan, dar ei sînt încă într-o fază diletantă a șocării de dragul subversiunii, într-o formulă nedecisă a autoficțiunii furioase, între poem-proză-jurnal, cu ostentația lipsei de complexe și de complezențe, supărați pe
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
că greșesc numindu-le: Eminesciana, Hasdeiana, Caragialiana, Argheziana, Călinesciana, Istratiana, Lucian Blaga, Mircea Eliade. Teodor Vârgolici se plimbă degajat în întreaga literatură română de la folclor (Sărbătorile la români de Simion Florea Marian, ediție îngrijită de Iordan Datcu) și de la cronicari (Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche) și scriitorii religioși, precum Antim Ivireanul, ale cărui Didahii au fost editate de Gabriel Ștrempel, la M. Blecher, Eugen Ionescu și Radu Rosetti, de la Creangă (Dicționarul personajelor sale, excelent, realizat de Valeriu Cristea), de la Dinu
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
a cărturarului nemțean, alcătuită nu doar din cărți și reviste, ci și din nu puține manuscrise, unele cu adevărat rarisime. Virgil Cândea a constatat cu mirare cu câtă ușurință i-a încredințat spre studiere manuscrisul unei cronici, prima versiune a Letopisețului Țării Românești. Omul avea "sufletul cu adevărat nobil" (Damian P. Bogdan), îl caracterizau "demnitatea și bunul simț" ( Gh. Bobulescu). Prin caracterul său a rămas, toată viața sa, cu adevărat un mare generos. S-a mai spus și despre alții că
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
cu pistolul și cu profesori marxiști împătimiți. Să auzi forma unei tobe sau Am vrut să știu de unde-i lumina sunt fantastice, Ireparabile e perfect realistă, iar Miraculoasa istorie... și Cestita poveste a corabeei sunt două istorii scrise în limba letopisețelor. Povestirea în care un țăran îndărătnic primește prin poștă, de la un expeditor incert, un computer, de care-i e frică ca de dracu, e de un haz nebun. Plăcerea ficțiunii este evidentă mai ales în Un obiect tensionat..., o povestire
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
amuzate de zeflemeaua princepelui la adresa sultanului. O altă grilă în cartea lui Ovidiu Pecican ne este oferită prin analiza propagandei interne a principelui moldav cu ajutorul bisericilor și mănăstirilor, apoi prin restaurarea pietrelor tombale pentru a puncta importanța dinastiei Mușatinilor, prin letopisețe, cronici și geste. Ștefan cel Mare facilitează o adevărată industrie a evangheliarelor, psaltirilor, apostolilor, mineielor; nu este vorba, însă, doar de biblioteci mănăstirești, ci și de biblioteci personale, dată fiind mulțimea copiștilor și miniaturiștilor din epocă - toate acestea pledează pentru
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
vârf de munte Nu contemplă cum curge Istrul Clădește peste Țară punte Că Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să sune Adună-ți ostenii sub armă Că steaua ta să nu apună Când vrea o putere infama. De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune! ------------------------------------ New York 3 martie 2012 SĂ NE UNIM ! Să ne unim spre re-ntregirea Ținuturilor strămoșești Să nu trăim doar cu-amăgirea Din rugăciuni duhovnicești Pentru a
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
Documentarea este minuțioasă și se extinde în literatura de specialitate germană, franceză, latină, greacă, italiană, engleză, rusă etc. Astfel, pentru perioada medievală apelează la extrasele de patrologie, în limba greacă și latină, ale lui J. P. Migne, dar și la letopisețe kievene și rusești, însoțindu-și însemnările cu extrase din partituri de epocă. Nu sunt neglijate textele specialiștilor vremii: J. Combarieu - La musique et la magie, Etudes de philologie musicale, Hugo Riemann - Handbuch der Musikgeschichte, Georg Schünemann - Geschichte der deutschen Schulmusik
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a venit cu ele direct la noi”, ne-a declarat prof. dr. Vasile Țâra, directorul B.C.U.T. După cum ne-a declarat expertul Thomas Mochnacs, cel care a făcut evaluarea și expertiza, între piesele de rezistență ale achiziției se numără Letopisețele Țării Moldovei de Miron și Dimitrie Costin (1782), Carte sau Lumina de Antim Ivireanu (1699), Kiriakodromion de la Alba Iulia (1699), sau cărți străine precum Notita ultraque cum orientis tum occidentis (Basel 1552), Meditationes graecaniae... (Frankfurt 1580), Florus Hungaricus (Amsterdam 1663
Agenda2003-26-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281183_a_282512]
-
loc să fie deja ocupat de regretata scriitoare Rodica Ojog-Brașoveanu, cu reeditarea din mai 2004 a cărții „Vulturul dincolo de cornul lunii“, apărută în colecția Ora H a Editurii Nemira. Pe poziția imediat următoare se află o carte a aceleiași autoare, „Letopisețul de argint“, iar al optulea loc în top dă câștig de cauză lucrării „Tehnici de manipulare“ de Bogdan Ficeac, singura carte de non-ficțiune din topul vânzărilor Nemira. Ei îi urmează, pe locul nouă, „Abația“ de Dan Doboș, și, ultima pe
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
marca acest eveniment au fost precedate de ample lucrări de restaurare a Cetății de Scaun de la Suceava și a Mănăstirii Putna, unde domnitorul și-a așezat singur mormântul. Personalitatea și lunga sa domnie (1457- 1504) sunt evocate de Grigore Ureche („Letopisețul Țării Moldovei”, ediția 1958), astfel: „Fost-au acest Ștefan Vodă un om nu mare de stat(...) ; om întreg la fire, neleneș, și lucrul său îl știa acoperi, și unde nu gândiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde
Agenda2004-26-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282593_a_283922]