141 matches
-
vor Pașadia sau Povestitorul. Pe acesta din urmă îl putea uimi, în întîlnirea cu portretul străbunicului, contrastul dintre nume și costumul boieresc levantin, cam același peste tot în Balcani la începutul secolului al XIX-lea. Un occidental îmbrăcat în haine levantine, fie și fugar dornic să se ascundă în aceste părți, e un lucru destul de rar. Din ce motiv anume, ne lămurește disprețul Povestitorului față de portul primului dintre Măgureni. Uimirea cititorului ar putea fi și mai mare, căci el știe deja
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Românii, consideră Dan Ciachir, aveau, am spune în limbajul de astăzi, cultură maritimă. Aceasta le-a lipsit însă, în mod paradoxal, intelectualilor și artiștilor noștri”. Cu excepția lui Jean Bart, al cărui Europolis ar fi rămas singurul „roman nautic românesc”. Obsesia levantină îi dictează autorului această caracteristică impresie marină, care intersectează propria-i torpoare contemplativă: „Atunci, în primele zile din noiembrie, mi s-a întîmplat să văd marea nemișcată, de-a dreptul plată, sau, cum ar spune Mateiu I. Caragiale, «lucie ca
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
că nu mai e nimic de făcut. Poate nu întâmplător, acel domn are un nume cât se poate de potrvit: "Csendes" înseamnă, în maghiară, "Tăcut". Nu vom uita acest nume. Și nici demagogia partidului cu pretenții europene, dar cu mize levantine, care l-a trimis alături de incomparabilii Pleșu, Dinescu și Patapievici. De-acum, soarta CNSAS-ului n-ar mai trebui să ne privească deloc. Că se desființează sau nu, că va da sau nu la iveală mari ticăloșii e irelevant. Ca
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
această direcție avea să i se tragă sfârșitul. Vi-i puteți imagina pe Hrebenciuc, Popescu, Mitrea, Năstase, Oprișan și toți ceilalți renunțând la imensele averi pentru a îmbrăca rasa monahală cerută de Iliescu? Izolat la Cotroceni, înconjurat de-o curte levantină dominată de scenariile submediocre ale lui Talpeș ori de principialitatea de mucava a Corinei Crețu, "Bunicuța" n-a perceput, în realele ei dimensiuni, corupția din partid. O corupție în primul rând morală, a slugilor înstăpânite peste oala cu smântână. Că
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
recompense celor din subordinea sa, așa cum omul de la Mancha îi promitea lui Sancho "o insulă". Vă înșelați profund dacă vă imaginați - fie și în forma ocolită, a pseudo-refutării unor imaginari "detractori" - că ceea ce mă leagă de Vladimir Tismăneanu e o levantină "iubire de porunceală". Mi se pare de-a dreptul jenant să ajung să explic public aproape douăzeci de ani de istorie comună, de splendide zile petrecute împreună în diverse locuri ale strâmtei noastre planete. Nu stă în firea lui Vladimir
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
creatorii din generația imediat următoare, de pește cincizeci de ani, inclusiv cei mai tineri, sunt literalmente ignorați în Elveția, de instituțiile de concert. Cu exceptia situațiilor în care ocupă funcții importante. Nimic nou sub soare, am spune noi cei atașați zonei levantine a continentului european. Horațiu Rădulescu trăiește actualmente lângă Montreux, la Clarens. Este cântat și difuzat peste tot în lumea cea largă a muzicii, în festivaluri, în concertele din stagiune, în emisiuni de radio, de televiziune, din Europa până în America de Nord și
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
complex și, îndrăznesc s-o spun, complet. - Nu l-am văzut decât în treacăt, de mult, si am vorbit puțin. I-aș spune azi, de l-aș vedea, ca, vrând să scriu, prin ^82, o replică la cele 7 priveliști levantine proprii, care datau din ^68, l-am recitit în prealabil, cu gîndul că antrenamentul acesta e o întremare. Și, pasămite, a și fost (cf., în Areal, Addenda corrige). Thank you! - Nu sînteți de părere că idiomul poetic marca Șerban Foartă
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
dar și nenumărate figuri trecătoare ale căror nume, dacă au ieșit vreodată din cartea de telefon, s-au prăbușit acum, iremediabil, la loc, în paginile ei anonime. Această blîndețe curtenitoare, de popa de țară, exprimată fără nici o sfiala în reverențe levantine, moi și incolore că pielea meduzei, față de "cei mari", adică față de sărmanele jocuri de umbre de pe ecranul tranziției, s-a transformat subit în tunet și în strigat de luptă față de "cei mici", adică de artiștii din subordine. De două din
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
care nu dă doi bani decât pe îndestularea imediată a burții. Adică un popor care tratează cu totală indiferență propriul viitor! În felul acesta, cu o delicatețe pe care mulți politicieni vor fi tentați s-o ia, în buna tradiție levantina, à la légère, ni s-a sugerat că înainte de a pretinde ajutorul altora, ar fi bine să nu ne batem joc de propriul viitor. Chiar dacă el arată aidoma copiilor instituționalizați.
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
-i caracteriza pe cei care-i invadaseră biroul, totul a fost grotesc și teribil... Răzvan Th. este personificarea Vidului împodobit cu cultură occidentală (franceză) - un gen de intelectual fără scrupule, avid de putere, juisor și cultivat, provenit direct din lumea levantină!" Cu aceeași sagacitate, dar și cu un sentiment al pierderii ireparabile este urmărită și descrisă ruinarea lentă, prin îmbătrânire, a lui Emil Cioran, a cărui minte ajunge să semene de la un moment dat cu un monument lăsat în paragină. Cartea
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
n-am mai văzut de pe vremea când vreo doi senatori de azi se înghionteau pentru un loc cât mai central la bucile lui Ceaușescu. Dacă până și un post de televiziune creat pe bani occidentali îmbrățișează cu atâta nerușinare obiceiuri levantine, cred că dezastrul e mai gros decât ne imaginăm! În ce-l privește pe Ion Iliescu lucrurile sunt destul de limpezi - cum să reformezi un dinozaur comunist care și atunci când vorbește despre junețea sa de dansator de "conga" nu uită că
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
ci se face oglindă a unor experiențe creștine care, în cele din urmă, sunt compatibile cu traiectoria oricărui creștin 108. Părinții se străduiau mai puțin să placă și mai mult să fie folositori. Ei nu urmăreau fala numelui, nici adulațiile levantine ale celor ce parcurgeau textele lor. Popularitatea și laudele oamenilor le erau total străine. Urmăreau în toate doar un singur scop: mântuirea. În operele lor, nimic nu se conformează vanității stilului, căutării limbajului elevat, armoniei frazelor cizelate. N-au de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
motiv că �acolo publică Mircea Mihăieș, "care l-a atacat pe patriarhul Teoctist"�! Trebuie spus că e vorba de finanțarea din bugetul public, și nu din buzunarul acestui primar care și-a făcut din unsuroșenie un stil și din șmecherie levantină un mod de-a se manifesta politic. În al doilea rând, unica mea contribuție la revista Timpul� s-a redus la o pagină dactilo, ca răspuns la ancheta inițiată de redacție asupra spiritului... bănățean. Am profitat de prilej pentru a
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]
-
cea de la Zenta (1697). Brâncoveanu a plătit regulat haraciul, pe care l-a tot mărit până ce l-a dublat ca valoare, a executat toate dispozițiile, a mituit cu prodigalitate pe toți marii corupți de la Istanbul și a întreținut o clientelă levantină scumpă dar care l-a ajutat mult. De asemenea, s-a detașat de boierii pro-austrieci și a sancționat aspru pe Bălăceni confiscându-le averile și expunând capul marelui agă într-un proțap lângă casele lui din București. (E drept că
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
Carismatic ca un inorog, ciufut ca un coiot din Bălțile Brăilei, incomod pentru spiritele levantine, puternic precum gorunul lui Horea, iconoclast cât Al. Macedonski, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Marin Preda și Eugen Barbu la un loc, temut ca regele savanei: Leul -, ajuns în iarnă, Fănuș Neagu a adormit întru Domnul împăcat, știind că prima teză
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
stilistic Cafeneaua Pas-Parol. În intervalul atât de permisiv dintre acuitatea intelectuală a lui Ion Luca și acalmia uniform estetizantă a lui Mateiu. Multe dintre paginile volumului depun mărturie în favoarea acestei încadrări, multe dintre numele actanților au o rezonanță cel puțin levantină, de nu grecizantă de-a dreptul, multe dintre secvențe ne amintesc de răsfățul întotdeauna tensionat al câte unui Pașadia Măgureanu și al câte unui Mitică, al câte unui Aubrey de Vere și al câte unui Lache. Firește, asumate cu precauție
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
cu bună-credință, a privatului. Adică la a fi nevoit să exprimi ceea ce crezi fără a negocia cu suma diversă de verdicte prealabile de care, în intimitate, dispui. Din acest punct de vedere, Dan C. Mihăilescu predă o lecție - prin nimic levantină - de echilibristică. El își expune tocmai echivalența dintre tatonările colocviale în cerc restrâns și demonstrațiile exuberante construite în aer liber. Își dă în vileag și amicii cârcotași - merită citit perdaful întemeiat de care are parte Radu Aldulescu -, și inamicii mediocri
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
Mircea Iorgulescu Dimensiunea "levantină" a operei lui Panait Istrati a fost deseori evocată, în special din perspectiva culorii locale și a pitorescului unei regiuni ce a furnizat mari cantități de exotism literaturii și artei europene din secolul al XIX-lea, de fapt de pînă
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
de baroc, de senzualitate ținută în frâu de o construcție stăpânită, seamănă acestui pictor, născut în timpul Ťanilor nebuniť șŤles années follesťț, dintr-un tată român și dintr-o mamă din regiunea Beauce: arta lui Cara Costea e făcută din elanuri levantine și din clasicism" (în original în limba franceză, aici traducerea mea). Pictura este explicată prin prisma originii sale, ceea ce ar putea fi în bună măsură relevant. Scriitoarea se referea la un amestec de "francitate" - fără a folosi acest cuvânt - și
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]
-
cărți absolut uimitoare (fiecare în genul ei), apărute însă într-un moment socio-istoric nepotrivit, în care interesul pentru literatură și pentru cultură, în general, cunoștea o drastică diminuare. Fantasticul unor povestiri atât de originale, ca și magia verbală din "jucăreaua" levantină se potriveau și se potrivesc unui anumit orizont de așteptare; și unui cerc select, de cunoscători ai istoriei și stilurilor literare. Mircea Căr-tărescu, cel de azi, îmi pare a fi un beneficiar al propriei imagini și un captiv al gustului
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
mezelicul era o gustare nu lipsită de rafinament, deschizînd, deopotrivă, mesele copioase și discuțiile fine. Dacă ne-aducem aminte numai ce pune Filimon în farfuriile ciocoiului său, și tot se cuvine să-i facem loc, într-o istorie a frugalității levantine. La ospețele spiritului, corespondentul lui e mănușa aruncată în stilul liber al comentariului cîrcotaș-eseistic, subțire și ascuțit, suficient cît să stîrnească, nu îndeajuns ca să sature. Tradiția acestor petale parfumate cu un strop de otravă, plutind la suprafața tuturor disputelor, a
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
cinste. Astfel, îmi vine destul de greu să pricep febra activității de dragul activității, cu prețul sacrificiului vieții personale și afective, ori respectarea maniacală a regulilor celor mai absurde. Până la urmă, nebuni suntem și noi, balcanicii extravertiți, cu pretențiile noastre de trândăveală levantină, și ei, germanii sau niponii introvertiți, cu seriozitatea și cu politețea care te calcă pe nervi. Omul este mult prea profund pentru a se simți perfect satisfăcut de umilele posibilități reale pe care le deschide, plicticos si senil, cosmosul. Nihilismul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o reabilitare al cărei preț intelectual se simte aici, în cele 200 de pagini dedicate României moderne. În totul, un volum impresionant sub unghi documentar, a cărui principală însușire este că îți trezește în suflet icoana unui oraș de savoare levantină, o savoare amintind de vorba lui Alexandru Paleologu din volumul Bunul-simț ca paradox: „Orașul acesta pe care îl blestemăm la tot pasul, dar de a cărui inexplicabilă seducție nu ne putem în ruptul capului dezlipi."
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
o călătorie în România: „O parte din desenele făcute în 1841 se referă la România. Venind din Grecia și Turcia, Andersen a debarcat în Constanța, a traversat Dobrogea, apoi s-a urcat în Cernavodă pe vaporul austriac «Argos» (o navă levantină: nume grecesc, echipaj italian, comandat de căpitanul dalmat Marco Dobroslavici) și a urcat pe Dunăre. A petrecut mai multe zile în Orșova, la granița dintre imperii, stație menită să prevină pericolul izbucnirii unor epidemii. Aici a desenat clădiri, peisaje, siluete
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6267_a_7592]
-
toare: arhaicitatea combinată deopotrivă cu o anumită relaxare a moravurilor, dar și un conservatorism radical, o anumită senzualitate care face casă bună cu cruzimea, un neastâmpăr revolutionar arzând mocnit sub aparentul calm al administrațiilor imperiale în contrapondere cu o lene levantină, o vervă lingvistică în pasta atâtor limbi și dialecte, dar și un laconism spiritualizat etc. Ia ființă astfel un spațiu infinit de adânc, în care civilizația occidentală își proiectează dorințe inavuabile sau gustul pentru aventură. Balcanii devin un Orient mai
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]