166 matches
-
Depresionar al Mureșului apar soluri aluviale, pe luncă și cernoziomuri cambice (levigate) și argiloiluviale podzolite, inclusiv podzolice, pe terase, de regulă cu textură fină. ... – Relieful colinar de podiș se caracterizează printr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice (cu levigare slabă), soluri închise și brune (inclusiv eu-mezobazice), pseudorendzine până la soluri argiloiluviale brune podzolite (dominante la contactul cu muntele), la care se adaugă diferitele faze de erodare ale acestora, inclusiv regosolurile. ... – În regiunea montană de sud (M. Șureanu), unde domină
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
aceste valori sunt distribuite la nivelul interfluviilor dintre cele trei văi și la nivelul albiilor de vale. Sunt suprafețe caracterizate de o dinamică și intensitate redusă a proceselor geomorfologice fiind dominate în special de procese pe verticală (infiltrări ale precipitațiilor, levigări ale sărurilor din sol. Clasa de pante de 2.1-5 grade deține cea mai însemnată proporție, 48.65% din total; suprafețele care intră în această clasă sunt distribuite atât la nivelul interfluviilor dar și în zona de tranziție între suprafețele interfluviale netede
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
evapotranspirație moderate, materiale parentale ușor acide și sub o vegetație de pădure de foioase sau pajiști secundare. Profilul acestor soluri este de tipul Ao - Bt - C (A ocric, B textural și materialul parental C) iar uneori, în situațiile în care levigarea pe profil este mai intensă, are forma Ao - E - Bt - C (ia naștere între A și B un orizont E eluvial, puternic levigat și sărăcit în baze și materie organică). Cambisolurile sunt reprezentate prin solurile brune acide ce apar atât
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
sărace în calciu, în elemente nutritive și chiar în minerale fero-magnetice. Acest tip de sol se dezvoltă pe forme diferite de relief, dar pe terenuri slab drenate, care conțin un plus de umiditate care percolează solul, ducând la debazificarea și levigarea activă a unei însemnate părți din complexul coloidal; apa freatică nu influențează formarea profilului de sol, conform Mihalache 2006. Profilul tipic pentru solurile brune luvice este Ao - El - E/Bt - Bt - C. Orizontul A0 are o grosime de 15-20 cm, culoare
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
13. Fracția de azot care se volatilizează ca NH_3 și NO_x în urma aplicării gunoiului de grajd; ... 14. Fracția de azot excretat și depozitat pe sol în timpul pășunării; ... 15. Fracția de N adăugată/mineralizată în gestionarea solului în regiunile unde levigarea și șiroirea apar și se pierd prin scurgere și șiroire, kg N [Frac_LEACH-(H)]. ... 16. Cantități anuale de îngrășăminte chimice pe bază de azot atribuite pe următoarele tipuri de fertilizatori (tone/an): a) amoniac anhidru; ... b) nitrat de amoniu; ... c) sulfat
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 14 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291354]
-
cu punctul 285; b) deșeuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a deșeurilor la depozitul pentru deșeuri nepericuloase prevăzute la pct.2 din Anexa nr.14 ; c) deșeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu a celor prevăzute la lit.b) și care îndeplinesc criteriile relevante de acceptare prevăzute la pct.2 din Anexa nr.14 ; aceste deșeuri periculoase nu se depozitează în amestec cu deșeurile biodegradabile nepericuloase. OG 2/2021 art.8 alin.(2) Anexa
GHID din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276420]
-
3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea și testarea deșeurilor în vederea acceptării la depozitare se stabilesc pe trei niveluri ierarhice: Nivelul 1: Caracterizare generală, realizată cu metode de analiză standardizate pentru determinarea compoziției fizicochimice a deșeurilor și pentru testarea comportării la levigare și/sau a variației caracteristicilor deșeurilor pe termen scurt și lung. Nivelul 2: Testarea încadrării corecte a deșeurilor într-un depozit, care se realizează prin verificări periodice efectuate prin analize simple, standardizate și metode de caracterizare a comportării, pentru a determina
GHID din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276420]
-
forme care poate fi pierdut din sistem. Azotul este singurul nutrient care poate fi pierdut în cantități apreciabile în atmosferă. Astfel, azotul gazos se pierde ca amoniac, oxizi de azot și azot molecular, însă pierderi importante se înregistrează și prin levigarea acestuia sub forma ionului nitrat (NO3 -). Mai mult, vina pentru creșterea poluării cursurilor de apă cu nitrați poate fi atribuită utilizării excesive a surselor artificiale de azot în agricultura convențională. Ferma organică nu are motive de automulțumire pentru că, cu tot
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fermei organice. Intrările majore de azot în sistemul organic mixt sunt reprezentate de fixarea azotului atmosferic și intrările achiziționate prin nutrețuri, șeptel și îngrășăminte. Pierderile de azot înregistrate pot fi sub formă solidă, lichidă sau gazoasă și au loc prin levigare, volatilizare, denitrificare, exportul prin recolte și animale vândute precum și levigările prin drenurile de suprafață, înmagazinările din așternutul animalelor. Ciclul azotului din fermă implică deplasarea azotului din sol în masa vegetală, din masa vegetală în corpul animalelor (bagajul viu) iar din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sunt reprezentate de fixarea azotului atmosferic și intrările achiziționate prin nutrețuri, șeptel și îngrășăminte. Pierderile de azot înregistrate pot fi sub formă solidă, lichidă sau gazoasă și au loc prin levigare, volatilizare, denitrificare, exportul prin recolte și animale vândute precum și levigările prin drenurile de suprafață, înmagazinările din așternutul animalelor. Ciclul azotului din fermă implică deplasarea azotului din sol în masa vegetală, din masa vegetală în corpul animalelor (bagajul viu) iar din bagajul viu, prin dejecții, fie direct înapoi pe pășune sau
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
aciditate pot, de asemenea, cauza reținerea mai energică a amoniului în sol precum și o nitrificare lentă. Viteza de mineralizare crește în condiții de aerație și odată cu creșterea temperaturii în primăvară sau în toamnele blânde și ploioase. 3.2.1.2. Levigarea nitraților Levigarea se produce atunci cînd nitrații sunt prezenți în sol iar precipitațiile căzute depășesc valoarea evaporării în drenajul net, de regulă în perioada octombrie-martie/aprilie. Extinderea pierderilor este asociată cu cantitățile mari de azot sub formă nitrică pe profilul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de asemenea, cauza reținerea mai energică a amoniului în sol precum și o nitrificare lentă. Viteza de mineralizare crește în condiții de aerație și odată cu creșterea temperaturii în primăvară sau în toamnele blânde și ploioase. 3.2.1.2. Levigarea nitraților Levigarea se produce atunci cînd nitrații sunt prezenți în sol iar precipitațiile căzute depășesc valoarea evaporării în drenajul net, de regulă în perioada octombrie-martie/aprilie. Extinderea pierderilor este asociată cu cantitățile mari de azot sub formă nitrică pe profilul de sol
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în drenajul net, de regulă în perioada octombrie-martie/aprilie. Extinderea pierderilor este asociată cu cantitățile mari de azot sub formă nitrică pe profilul de sol. Odată ce nitrații trec dincolo de zona accesibilă sistemului radicular, ei sunt efectiv pierduți din sistem. Cauzele levigării excesive a nitraților sunt complexe și nu pot fi atribuite unui singur factor, cum ar fi utilizarea îngrășămintelor chimice (Addiscott, 1988; Harvey și Wilson, 1988). Unele levigări se pot produce chiar pe terenurile nelucrate (înțelenite), adesea în intevalul februarie-martie, cînd
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
trec dincolo de zona accesibilă sistemului radicular, ei sunt efectiv pierduți din sistem. Cauzele levigării excesive a nitraților sunt complexe și nu pot fi atribuite unui singur factor, cum ar fi utilizarea îngrășămintelor chimice (Addiscott, 1988; Harvey și Wilson, 1988). Unele levigări se pot produce chiar pe terenurile nelucrate (înțelenite), adesea în intevalul februarie-martie, cînd ciclurile îngheț/dezgheț din sol tind să intensifice nitrificarea, urmată de pierderi odată cu apele drenate. Nitrații sunt mai puțin levigați în solurile argiloase, structurate, pentru că mulți nitrați
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mulți nitrați sunt formați și reținuți de particulele argiloase; apa primară de percolare se deplasează în jos, de-a lungul crăpăturilor și porilor bruți dintre particule, deci nitrații scapă de difuzia în apa de percolare. în sistemul organic, pierderile prin levigare se vor produce în cea mai mare parte din cazuri prin brusca și rapida nitrificare a azotului organic, în special la cultura ce urmează aplicării, cînd mineralizarea va fi sporită. Culturile de toamnă sunt adesea cauza unor pierderi mari, în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
important în sistemul organic îl reprezintă rotația culturilor care trebuie să ia în considerare cât de mari sunt și în ce măsură pierderile de azot produse în urma arării culturilor perene de ierburi sau trifoi pot fi minimalizate. După Garwood și Ryden (1986) levigarea azotului sub o pășune de trifoi/ierburi perene poate însuma pîna la 23 kg/ha, iar sub fertilizare abundentă a pășunii (420 kg N/ha), levigarea nitraților poate deveni semnificativă, fiind de 162 kg/ha. Altă posibilitate de reducere a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
culturilor perene de ierburi sau trifoi pot fi minimalizate. După Garwood și Ryden (1986) levigarea azotului sub o pășune de trifoi/ierburi perene poate însuma pîna la 23 kg/ha, iar sub fertilizare abundentă a pășunii (420 kg N/ha), levigarea nitraților poate deveni semnificativă, fiind de 162 kg/ha. Altă posibilitate de reducere a levigării este utilizarea îngrășămintelor verzi ce rezistă peste iarnă, cum ar fi muștarul sau ridichea furajeră semănate sub culturi de cereale. Schof (1988) a găsit că
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
azotului sub o pășune de trifoi/ierburi perene poate însuma pîna la 23 kg/ha, iar sub fertilizare abundentă a pășunii (420 kg N/ha), levigarea nitraților poate deveni semnificativă, fiind de 162 kg/ha. Altă posibilitate de reducere a levigării este utilizarea îngrășămintelor verzi ce rezistă peste iarnă, cum ar fi muștarul sau ridichea furajeră semănate sub culturi de cereale. Schof (1988) a găsit că ridichea furajeră a fost cea mai convenabilă cultură însoțitoare pentru grâul de toamnă, pentru că plantele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
grâul de toamnă, pentru că plantele de ridiche formează rozeta de frunze jos, la nivelul solului, ceea ce duce la pierderea competiției pentru lumină în favoarea grâului și creează și un microclimat mai bun. Rezultate bune, în contextul ambelor culturi și a reducerii levigării nitraților din sol sunt obținute atunci cînd culturile sunt semănate timpuriu, cu sau fără îngrășăminte verzi. 3.2.1.3. Denitrificarea Pierderile prin denitrificare se înregistrează de regulă în condițiile de anaerobioză existente în solurile cu exces de umiditate. Nivelul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
bază este adesea utilizată la planta premergătoare grâului de toamnă, dar se menționează deseori că grâul de toamnă nu pare să fie capabil să preia suficient azot din cantitatea nou mineralizată în urma cultivației din toamnă pentru a preveni pierderile prin levigare. Ovăzul este potrivit ca o a doua cultură de cereale pentru că formează un sistem radicular profund, putînd fi astfel o cultură foarte productivă în condițiile unei slabe aprovizionări cu nutrienți. 3.2.1.5. Sursele de azot 3.2.1
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
culturi de cereale, care elimină necesitatea arăturilor de toamnă. Arătura este importantă pentru economia azotului în sensul că întoarcerea sub brazdă a solului epuizat și expunerea a mai multă materie organică pentru mineralizare se face tocmai anterior pierderilor accelerate prin levigare ce au loc în iarnă. 3.2.1.5.4. Gunoiul de grajd Rolul șeptelului în sistemul organic poate fi privită în termenii utilizării profitabile a leguminoaselor în rotații care facilitează reciclarea nutrienților prin îngrășăminte organice. Potențialul pentru reciclarea nutrienților
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
tot azotul inițial din dejecții accesibil pentru nutriție este utilizat de către ierburi în producerea substanței uscate din recoltă. O mare parte din azot poate fi temporar reținut în rădăcini, imobilizat în materia organică din plasma microorganismelor solului sau pierdut prin levigare sau denitrificare. 3.2.1.5.5. Resturile vegetale și îngrășămintele verzi Reziduurile de plante pot fi aplicate direct în sol în loc să treacă în compost sau platforma de gunoi, metodă utilizată prin îngroparea sub arătură a culturii dezvoltate ca îngrășămînt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fin balansat în sistemul organic în sensul că, orice cantitate de potasiu devenită accesibil este imediat preluată de către plante pentru creștere și dezvoltare, motiv pentru care ea nu mai este reflectată de rezultatele analizelor de sol . 3.2.2..3. Levigarea potasiului Potasiul este un cation monovalent (K+) reținut ferm de către coloizii solului, prin urmare, în condiții normale, când există o capacitate de schimb cationic suficientă se înregistrează pierderi foarte mici în urma levigării. Textura ușoară a solului determină o reținere mai
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
rezultatele analizelor de sol . 3.2.2..3. Levigarea potasiului Potasiul este un cation monovalent (K+) reținut ferm de către coloizii solului, prin urmare, în condiții normale, când există o capacitate de schimb cationic suficientă se înregistrează pierderi foarte mici în urma levigării. Textura ușoară a solului determină o reținere mai slabă a potasiului, rezervele în acest element fiind mai rapid epuizate pe un sol nisipos decît pe un sol argilos, cu textură grea. Dacă terenul este cultivat sau acoperit de resturi vegetale
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Textura ușoară a solului determină o reținere mai slabă a potasiului, rezervele în acest element fiind mai rapid epuizate pe un sol nisipos decît pe un sol argilos, cu textură grea. Dacă terenul este cultivat sau acoperit de resturi vegetale, levigarea este improbabilă deorece potasiul schimbabil este reținut de materia organică. O înrădăcinare profundă a îngrășămintelor verzi va ajuta la prevenirea pierderilor prin levigare, prin reținerea potasiului la suprafața solului, de unde poate fi preluat de către cultura succesivă. 3.2.2..4
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]