371 matches
-
solului. 7.3.1. CONDIȚIILE ÎN CARE AU FOST FĂCUTE XPERIMENTĂRILE Experimentările privind consumul de combustibil al agregatului men ționat, în funcție de gradul de tasare a solului, au fost executate la Stațiunea de Cercetări AgricolePodu Iloaiei, pe un sol cernoziom moderat levigat, pe miriște de grâu de toamnă și miriște de porumb pentru boabe. Pentru aceste culturi, arătura a fost făcută în toamna anului precedent, la o adâncime medie de 24 cm, cu agregatul U-650 + PP-330, iar tehnologiile aplicate au fost cele
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
loessoide. b) cernoziomurile sunt prezente în bazinul Lohan cu mai multe tipuri (după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de schimbare a utilizării lor prin împădurire sau inierbare. PODGORIA MOLDOVA NOUA Factorul natural caracteristic al Podgoriei Moldova Noua este zona colinară a Banatului, dealurile puțin înalte ale munților Dognecei. Aici sunt soluri scheletice, brune podzolite erodate pe pietrișuri, rendzine levigate și regosoluri rendzinice, bogate în fier și microelemente. Plantațiile viticole beneficiază de expoziție sudică, sudvestică sau sud-estică, majoritatea plantațiilor fiind situate pe platouri. Cantitatea de pigmenți antocianici acumulați în struguri este mai mare pe platou, decât pe amplasamentul de la baza
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
var. subrendzinice (faeoziomuri pararendzinice), brune eu-mezobazice rendzinice (pseudorendzinice) - eutricambosoluri var. subrendzinice (eutricambosoluri var. marnice), brune argiloiluviale rendzinice (pseudorendzinice) - preluvosoluri var. subrendzinice (preluvosoluri var. marnice), dar uneori și cernoziomuri (cambice, tipice) - cernoziomuri și faeoziomuri (tipice, calcarice, cambice), carbonatice sau uneori slab levigate, estival uscate până la uscate-reavene, fiziologic superficiale până la mijlociu profunde-profunde. Tipuri de stațiuni: 8210 - Câmpie forestieră, carbonatic, Pi 8220 - Câmpie forestieră, carbonatic, Pm-s Tipuri naturale de pădure: 6117* - Stejăret de câmpie înaltă pe soluri carbonatice (m-s) 6118* - Stejăret de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
ed. mic-mijlociu Condiții staționale: Terenuri plane, uneori slab înclinate, platouri, predominant în Câmpia Română la vest de Argeș și în Banat; substraturi alcătuite mai ales din argile; vertisoluri (soluri negre- smolnițe) tipice sau slab podzolite ± pseudogleizate (vertosoluri tipice sau slab levigate ± stagnice), foarte grele, compacte, estival uscate-reavene, fiziologic superficiale sau cel mult mijlociu profunde. Tipuri de stațiuni: 8450 - Câmpie forestieră de gârnițete Pi/m, vertisol, edafic submijlociu Tipuri naturale de pădure: 7214* - Gârnițet de câmpie de productivitate inferioară (i) Compoziții-țel: a 1
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cernoziomurilor (cambice/argiloiluviale) GRUPA ECOLOGICĂ 85 (GE 85) Câmpie tabulară de stejărete (brumăriu - pufos) (m), cernoziomuri, cernoziomuri cambice, V. ed. mijlociu * Condiții staționale: Terenuri întinse, în partea externă a silvostepei, în special în Câmpia Română; substraturi de loess; soluri cernoziomuri (slab-moderat levigate) (cernoziomuri și faeoziomuri tipice și cambice), uneori psamosoluri (psamosoluri) cu strat de loess în profil. Tipuri de stațiuni: 9310 - Silvostepă externă de stejărete xerofile de stejar brumăriu și pufos Pm, cernoziom slab-moderat levigat pe materiale loessoide și alte luturi argiloase
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
stejar pufos (i-m), soluri cernoziomuri, V. ed. mijlociu Condiții staționale: Terenuri așezate sau cu pantă ușoară, cu expoziții însorite, în partea externă a silvostepei din Câmpia Română și Podișul Dobrogei; substraturi de loess, uneori materiale loessoide; soluri cernoziomuri slab levigate (cernoziomuri tipice și calcarice, cernoziomuri cambice), adeseori compacte. Tipuri de stațiuni: 9210 - Silvostepă externă de stejar pufos Pi-m, cernoziom (carbonatic) pe loess 9220 - Silvostepă externă și extrazonal în stepă, de stejărete xerofile Pm-i, cernoziom slab levigat pe loess
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
stejărete xerofile Pm, cernoziom slab levigat pe löess. 9.3.1.2. Silvostepă, relief nisipos de dune cu cvercete xerofile Pi, psamosoluri 221 Sistematica din îndrumar - 1972 Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice 9.3.1.0. Silvostepă cernoziom slab- moderat levigat, III. 358 13/9.3.1.0. Silvostepă externă de stejărete xerofile de stejar pufos Pm, cernoziom slab levigat pe materiale löessoide și alte luturi ± argiloase. 9.3.1.0. Silvostepă externă de stejărete xerofile de stejar pufos Pm, cernoziom slab levigat pe materiale löessoide și alte
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
alte luturi ± argiloase. 9.3.1.0. Silvostepă externă de stejărete xerofile de stejar pufos Pm, cernoziom slab levigat pe materiale löessoide și alte luturi ± argiloase. 9.3.1.3. Silvostepă externă/ stepă internă de stejărete xerofile Pm, cernoziom și cernoziom cambic 9.3.2.0. Silvostepă cernoziom puternic levigat, II/I. 355 10/9.3.2.0. Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile de stejar brumăriu Ps, cernoziom puternic levigat pe löess. 9.3.2.0. Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile de stejar brumăriu Ps, cernoziom puternic levigat pe löess. 9.3.2.1. Silvostepă mijlocie de cvercete xerofile Pm, cernoziom
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
355 10/9.3.2.0. Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile de stejar brumăriu Ps, cernoziom puternic levigat pe löess. 9.3.2.0. Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile de stejar brumăriu Ps, cernoziom puternic levigat pe löess. 9.3.2.1. Silvostepă mijlocie de cvercete xerofile Pm, cernoziom mediu-puternic levigat, pe loess 9.3.2.2. Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile, de stejar brumăriu Pm, cernoziom puternic levigat, pe loess 9.3.2.3. Silvostepă deluroasă de cvercete, de stejar brumăriu, pufos și cer Pm, cernoziomic 9.3.2.4. Silvostepă externă, relief nisipos de dune, cu cvercete Pm
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
löess. 9.3.2.0. Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile de stejar brumăriu Ps, cernoziom puternic levigat pe löess. 9.3.2.1. Silvostepă mijlocie de cvercete xerofile Pm, cernoziom mediu-puternic levigat, pe loess 9.3.2.2. Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile, de stejar brumăriu Pm, cernoziom puternic levigat, pe loess 9.3.2.3. Silvostepă deluroasă de cvercete, de stejar brumăriu, pufos și cer Pm, cernoziomic 9.3.2.4. Silvostepă externă, relief nisipos de dune, cu cvercete Pm, psamosoluri 9.3.2.5. Silvostepă externă din Câmpia de Vest, relief nisipos de dune cu cvercete Ps
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în partea înaltă, centrală și nordvestică și zona solurilor cernoziomice în est și sud-est. Pentru zona solurilor argiloiluviale, principalele tipuri sunt solurile podzolice, solurile brune și solurile cenușii, iar pentru zona solurilor cernoziomice, tipurile de bază sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate și cernoziomuri. Poziția comunei Filipeni, aflată la intersecția dintre silvostepă și pădure, determină existența solurilor cenușii, brune-podzolice și mai puțin cernoziomuri levigate, lutoase, apropiat de argilă. Pe platourile cu înclinație mai slabă (Dobreana, La Velniță, Pe Cal, Sub Margine) aceste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
podzolice, solurile brune și solurile cenușii, iar pentru zona solurilor cernoziomice, tipurile de bază sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate și cernoziomuri. Poziția comunei Filipeni, aflată la intersecția dintre silvostepă și pădure, determină existența solurilor cenușii, brune-podzolice și mai puțin cernoziomuri levigate, lutoase, apropiat de argilă. Pe platourile cu înclinație mai slabă (Dobreana, La Velniță, Pe Cal, Sub Margine) aceste soluri au o fertilitate peste medie, locurile cu cernoziom degradat au o fertilitate este mai slabă. Procesele de degradare pedogeomorfologică se amplifică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ao - Bt - C (A ocric, B textural și materialul parental C) iar uneori, în situațiile în care levigarea pe profil este mai intensă, are forma Ao - E - Bt - C (ia naștere între A și B un orizont E eluvial, puternic levigat și sărăcit în baze și materie organică). Cambisolurile sunt reprezentate prin solurile brune acide ce apar atât individual, cât și în diferite combinații cu alte tipuri de sol din cuprinsul ariei protejate. Solurile brune acide ocupă în jur de 2,28
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
datorită conținutului de sulfați de sodiu (valea râului Jijia în regiunea Vlădeni și în aval de confluența cu râul Bahlui). ... – Cernoziomurile caracterizează stepa și silvostepa fiind formate pe substraturi lutoase, luto-argiloase, argiloase și marnoase. Pe interfluviile Prutului sunt prezente cernoziomuri levigate, iar pe versanți cernoziomuri propriu - zise. ... – Soluri cenușii (silvestre) apar pe versanți și sunt formate pe depozite loessoide, nisipuri sau marne. ... – Podzolurile sunt cernoziomuri degradate și ocupă suprafețe reduse pe versanți și pe interfluviul Prutului. Lacoviștile de luncă și solonețul
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
morfologiei depozitului, precum rambleu, debleu. 2.2.6. Pentru levigat și pentru apă se va preleva pentru supraveghere o probă reprezentativă pentru compoziția medie. Tabelul nr. 3.2 Nr. crt. Parametrii urmăriți În faza de funcționare În faza de urmărire postînchidere*3) 1. Volum levigat Lunar*1),*3) la 6 luni 2. Compoziție levigat*2) trimestrial*3) la 6 luni 3. Volumul și compoziția apei de suprafață*7) Trimestrial*3) la 6 luni 4. Posibile emisii de gaz și presiune atmosferică*4) CH4, CO2, H2S, H2 Lunar*3),*5) la 6 luni6) *1)Frecvența prelevării
GHID din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276420]
-
nitriți și din nitriți în nitrați cu ajutorul bacteriilor nitrificatoare, care își obțin astfel energia necesară din procesele chimice oxidative. Odată nitrații liberi eliberați, rapidul proces de reciclare oferă mai multe opțiuni: nitrații pot fi imobilizați, asimilați de plante, denitrificați sau levigați. Imobilizarea azotului are loc în cazul în care ionii anorganici sunt asimilați de masa microbiană din sol, devenind astfel din nou azot organic. Procesul mineralizării și imobilizării are loc simultan și într-un ciclu continuu. El se deplasează net într-
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
final un relief de riedel (conglomerat forme de rief), iar un stadiu premergător acestuia este Câmpia Piemontană (Înaltă) de la Poiana-Nicorești. Relieful este format din dealuri joase, prelungi, oarecum paralele între ele și cu văi înguste. Solurile sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate (propice culturilor de cereale, pomilor fructiferi și viței de vie), din sudul și sud-estul podișului, apoi soluri de pădure cenușii, de pe culmile înalte din est și sud-est, cele brun-cenușii de pădure și podzolite sunt în nord-vest, iar pe văi găsim
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Cernobâl, iradierea suplimentară a fost de 1250 Sv, valorile pentru România fiind inegale în funcție de zonă, de la jumătate până la dublu acestei doze (Oncescu, M., 1989). Iodul-131 a dispărut prin dezintegrare în decurs de 1 lună, dar cesiul-137 a fost absorbit, levigat sau încorporat în organismele vii într-un interval mai îndelungat (1987-350 Sv, iar în 1988300 Sv). În prezent, iradierea suplimentară datorată accidentelor este considerată sub 100 Sv (75 Sv în 1990), deși în fiecare an valorile individuale pot crește cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de stepă, viezurele, nevăstuica. Solurile caracteristice stepelor europene fac parte din categoria molisolurilor, între care, bine reprezentate sunt cernoziomurile, soluri cu o fertilitate naturală ridicată ca urmare a conținutului bogat în humus. Alături de cernoziomul propriu zis se întâlnește și cernoziomul levigat precum și solurile bălane. În condițiile unui climat continental excesiv din Câmpia Pericaspică, solurile dezvoltate sunt sărace în humus, cu o fertilitate naturală scăzută: kastanoziomurile. Stepele asiatice continuă spre est stepele europene, extinzându-se dincolo de Ural, până în Mongolia interioară. Stepele siberiene
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de irigații care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol, și migrația substanțelor rezultate din aceste procese. Deșeuri și zone contaminate Monitorizarea zonelor contaminate prin depozitări de deșeuri menajere și industriale se realizează prin analiza deșeurilor respective și a levigatelor din aceste zone, precum și a scurgerilor în canalele de deșeuri. Analizele fizico-chimice efectuate pentru toate tipurile de deșeuri includ următorii indicatori: metale grele, fenoli, detergenți, materii organice volatile, substanțe extractibile, încărcare organică ș.a. Pentru indicatorul metale grele, în funcție de proveniența deșeurilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Modificarea ecosistemelor acvatice prin acumularea deșeurilor pe malurile Moldovei și ale afluenților; - Degradarea aspectului orașului datorită gestionării inadecvate a deșeurilor și gradului de civilizație a populației; - Impactul gropii de gunoi asupra tuturor elementelor de mediu: solurile sunt afectate prin infiltrarea levigatului, apa freatică este infestată, polurea aerului datorită mirosurilor, vegetația din jurul gropii de gunoi este modificată, suprafața de teren pe care sunt amplasate gunoaiele se extinde și iese din circuitul agricol. 3. Tăierile legale și ilegale de pădure Impactul tăierilor de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
sau chimic, nu sunt biodegradabile și nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului sau să dăuneze sănătății omului. Levigabilitatea totală și conținutul de poluanți ai deșeurilor, ca și ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative și, în special, să nu pericliteze calitatea apei de suprafață și/sau subterane ... g) Deșeuri lichide - orice deșeuri în formă lichidă, inclusiv apele uzate, dar exclusiv nămolurile ... h) Deșeuri municipale - deșeuri menajere și alte deșeuri care
HOTĂRÂRE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140421_a_141750]
-
folosi geomembrana netedă la baza depozitului și rugoasa pe taluzuri și pentru acoperirea finală. ... b) Pentru separarea straturilor de drenare și impermeabilizare de corpul depozitului se vor folosi geotextile cu rol de protecție. ... c) Tuburile de drenaj folosite pentru drenarea levigatului trebuie să fie de polietilena și trebuie să fie prevăzute cu fante. ... d) Stratul drenant constă dintr-un strat de pietriș cu diametrul granulelor între 16 și 32 mm. ... 1.3. Cerințe generale pentru impermeabilizarea depozitelor 1.3.1. În vederea
HOTĂRÂRE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140421_a_141750]